Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirea motorinei peste 10 lei/litru este alimentată de blocaje de aprovizionare și logistică, nu doar de cotațiile internaționale, iar efectul imediat se vede în prețurile de la pompă și în riscul de tensiuni regionale de livrare, potrivit Economica, care citează explicațiile premierului interimar Ilie Bolojan.
În ultima săptămână, prețul motorinei a continuat să urce, iar la 1 august a fost consemnat un vârf de 10,83 lei/litru la stațiile Lukoil, conform unui articol anterior al publicației, disponibil aici.
Bolojan a susținut că, spre deosebire de criza precedentă, problema dominantă este „capacitatea de aprovizionare cu combustibil”. În condițiile unei cereri ridicate pe care aprovizionarea nu o poate acoperi „100% de pe o zi pe alta”, creșterea de preț devine „inevitabilă”.
Un factor major invocat este funcționarea la jumătate din capacitate a rafinăriei Petromidia, pe fondul întârzierii livrărilor de țiței necesar procesării. Premierul interimar a afirmat că situația ar fi fost rezolvată și că aprovizionarea cu țiței „va reintra în normal”, ceea ce ar trebui să reducă presiunea pe cantitățile livrate în piață.
Un al doilea element care a pus presiune pe piață a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și stațiile de alimentare. Bolojan a indicat două cauze:
Potrivit premierului, aceste constrângeri au afectat în special livrările către vestul țării și „probabil” au adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor.
Pe lângă factorii interni, Bolojan a menționat continuarea conflictului din Golf și lipsa de predictibilitate, dar și efectele războiului Rusiei în Ucraina asupra Mării Negre. În acest context, costurile de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței în Marea Neagră ar fi mai mari decât în primăvară, iar aceste costuri se reflectă în prețurile de la pompă.
Premierul a mai spus că prețurile internaționale au revenit la niveluri similare celor din primăvară (martie), iar scumpirile se văd „în toată Europa, nu doar în România”, cu o presiune suplimentară locală din cauza situației mai tensionate din Marea Neagră.
Recomandate
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
Negocierile Rusia–SUA pot debloca sau bloca o tranzacție de 22 mld. dolari (aprox. 99 mld. lei) cu efect direct asupra pieței globale de active petroliere , în condițiile în care vânzarea portofoliului internațional al Lukoil depinde de o licență a Trezoreriei SUA și de cadrul sancțiunilor, potrivit Mediafax . Un consilier al Kremlinului, Yuri Ushakov, a spus că sancțiunile împotriva Lukoil și vânzarea activelor sale din străinătate au fost parte din același „pachet” de subiecte discutate de Moscova și Washington, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Oficialul rus a adăugat că au fost abordate și „proiecte economice de amploare”, fără detalii. Miza: licența Trezoreriei SUA și calendarul vânzării Lukoil a scos la vânzare activele internaționale după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că licența Trezoreriei SUA necesară pentru vânzare ar putea fi prelungită „fără dificultate”, dacă va fi nevoie. Din punct de vedere economic, licența este elementul operațional care poate decide dacă tranzacția se poate închide, indiferent de interesul cumpărătorilor: fără autorizarea americană, vânzarea riscă să rămână blocată sau amânată. Cine s-a retras și cine rămâne pe listă În ianuarie, grupul american de investiții Carlyle acceptase să cumpere activele, însă în această lună a anunțat că nu mai urmărește în mod activ tranzacția, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Portofoliul Lukoil, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 mld. lei), ar fi atras interesul a cel puțin 12 companii. Printre numele menționate se află ExxonMobil și Bernd Bergmair, fostul proprietar al Pornhub. Ce urmează Informațiile publicate indică faptul că evoluția tranzacției depinde de deciziile legate de sancțiuni și de licența Trezoreriei SUA. Deocamdată, partea rusă susține că prelungirea licenței ar fi posibilă, însă nu sunt oferite termene sau detalii despre un acord concret între Moscova și Washington. [...]
Petromidia a crescut livrările către piața internă până la circa 69–70% din producție în primul semestru , față de 50–56% în anii anteriori, pe fondul sincopelor din lanțurile de aprovizionare și al volatilității regionale, potrivit Economica . Mesajul conducerii Rompetrol Rafinare este că industria poate gestiona operațional șocurile externe, dar are nevoie de predictibilitate legislativă și fiscală pentru a evita costuri și blocaje care se văd, în final, în prețul la pompă. Reorientarea livrărilor: mai mult pentru România, în condiții de aprovizionare tensionată Sorin Graure, director general al Rompetrol Rafinare, a spus că rafinăriile Petromidia și Vega au răspuns „cu responsabilitate” unor sincope apărute din disfuncționalități ale porturilor de încărcare, prin ajustări operaționale (rețete și parametri de procesare) și prin redirecționarea unei părți mai mari din producție către piața internă. Declarațiile au fost făcute la o conferință organizată de Profit.ro. În același timp, compania indică faptul că România are „o poziție strategică” prin relația cu Kazahstanul, de unde provine în mare parte țițeiul procesat local, și că rafinăriile sunt „disponibile 100%” să proceseze țiței, în timp ce sunt căutate și surse alternative. De ce nu pot fi prognozate prețurile la pompă, potrivit rafinăriei Graure susține că evoluția prețurilor la carburanți este imposibil de anticipat în actualul context, deoarece depinde de mai multe componente care se mișcă simultan: cotațiile internaționale ale țițeiului, costurile de procesare și nivelul taxelor. În explicația sa, „mai mult de jumătate” din prețul final ar reprezenta accize și taxe către stat, iar presiunea pe preț vine și din creșterea rapidă a costurilor conexe, inclusiv: gazul natural (care influențează direct costul de procesare); mentenanța și investițiile; alte costuri operaționale care pot „eclipsa” scăderea costurilor de rafinare. Cererea către stat: predictibilitate fiscală și consultare înainte de schimbări Conducerea Rompetrol Rafinare cere un dialog „constructiv” între stat (prin ministerele relevante) și producători, respectiv importatori, înainte de modificări legislative. Argumentul este că schimbările bruște „de pe o lună pe alta” pot avea efecte negative în lanț asupra producției, aprovizionării și logisticii și pot afecta planurile de producție, bugetele și apetitul investitorilor. „Este important să avem o anumită predictibilitate fiscală. Dacă anumite abrogări sau anumite modificări se fac de la o lună la alta, asta nu dă bine deloc.” În lista de exemple de măsuri cu efecte în lanț, Graure menționează impozitul minim pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate și plafonarea adaosului comercial, insistând că analizele de risc ar trebui făcute înainte, nu după schimbarea legislației. Context: cine operează Petromidia și cum arată acționariatul Rompetrol Rafinare operează rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare din România) și Vega Ploiești. Acționarii semnificativi sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%). [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Un atac cu drone asupra unui nod petrolier-cheie din regiunea Samara riscă să afecteze operațiunile din rețeaua rusă de conducte , după ce a fost raportat un incendiu la stația Samara Linear Production-Dispatch Station (LPDS), potrivit Kyiv Post . Publicația notează că imaginile distribuite pe canale OSINT și Telegram nu au putut fi verificate independent, iar amploarea pagubelor rămâne neclară. Atacul ar fi avut loc luni dimineață, 2 noiembrie, în apropierea localității Prosvet. Canale rusești de monitorizare au semnalat o amenințare cu drone în jurul orei 3:00 (ora locală), iar unele au susținut că angajați au fost evacuați preventiv din mai multe depozite din orașul Samara. Guvernatorul regional, Viaceslav Fedorîșcev , a confirmat că apărarea antiaeriană și „grupurile mobile de foc” răspund unui atac cu drone, fără să indice țintele. Publicația rusă Astra a relatat că fumul era vizibil în zona stației și a citat localnici care ar fi auzit explozii. Astra a mai spus că o fotografie trimisă de cititori, care arată fumul, a fost verificată de un analist OSINT și ar fi fost făcută de pe „Noul Pod” din Samara. De ce contează: o instalație majoră în rețeaua de transport al țițeiului Samara LPDS este descrisă ca o instalație importantă din rețeaua rusă de conducte, care gestionează recepția, stocarea și transportul mai departe al țițeiului. Potrivit Astra, complexul are 71 de rezervoare de stocare, cu o capacitate totală de peste 1,6 milioane de metri cubi, ceea ce îl plasează între cele mai mari „parcuri de rezervoare” din Europa. În acest context, un incendiu la o astfel de stație poate însemna, în funcție de gravitate, presiune suplimentară pe lanțul logistic al petrolului (stocare și transfer), chiar dacă sursa subliniază că nu există confirmări independente privind amploarea avariilor. Context: instalația ar fi fost vizată și în octombrie Astra a mai relatat că stația ar fi fost țintită de mai multe ori în octombrie 2026, cu lovituri și incendii raportate pe 2, 7, 10 și 11 octombrie. Conform aceleiași surse, patru rezervoare RVS-50000 ar fi fost distruse în atacul din 7 octombrie, care ar fi provocat și un incendiu de proporții. Dacă informațiile se confirmă, incidentul din 2 noiembrie ar marca un nou atac asupra aceleiași facilități într-un interval de circa o lună. Reacția Moscovei: 212 drone ar fi fost interceptate peste noapte Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 212 drone ucrainene de tip „aripă fixă” în cursul nopții, în 17 regiuni ale Rusiei, inclusiv Samara, precum și în regiunea Moscovei și în Krasnodar. Instituția a mai afirmat că au existat interceptări și deasupra Crimeei ocupate, precum și deasupra Mărilor Neagră, Azov. Ucraina nu a comentat acuzațiile privind implicarea în atacuri, mai notează Kyiv Post. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a raportat explozii în Luhansk (teritoriu ocupat de Rusia) în dimineața de 2 noiembrie, fără detalii suplimentare despre ținte sau efecte. [...]
