Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă să întârzie depunerea Cererii de Plată nr. 5 din PNRR, pentru că mai multe ministere nu au închis încă documentația și obligațiile administrative cerute înainte de trimiterea dosarului la Bruxelles, potrivit Știrile Pro TV. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a cerut instituțiilor să finalizeze „restanțele” până cel târziu la 30 iulie, termen-limită pentru depunerea documentelor.
O notă MIPE adoptată pe 23 iulie arată că, deși se apropie termenul, o parte dintre documentele necesare nu au fost transmise, iar mai multe jaloane și obligații administrative sunt încă în lucru. Profilul Cererii de Plată nr. 5, agreat cu Comisia Europeană, include 75 de ținte și jaloane, conform unei note privind stadiul îndeplinirii sarcinii stabilite de Guvern în 16 iulie.
Din documentele centralizate până la 22 iulie, 44 de „cover note”-uri finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru alte 21 sunt în desfășurare discuții tehnice pentru integrarea observațiilor MIPE, iar 10 nu fuseseră încă transmise. Cele 10 sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor.
„Cover note”-urile sunt documentele prin care coordonatorii de reforme și investiții prezintă informațiile și actele justificative privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, necesare MIPE pentru pregătirea cererii de plată către Comisia Europeană.
Nota MIPE indică faptul că întârzierile nu țin doar de transmiterea „cover note”-urilor. Mai multe ministere trebuie să finalizeze acte normative, să trimită documente justificative, să clarifice îndeplinirea unor jaloane și să încheie verificări privind achizițiile publice, riscurile de fraudă și dubla finanțare, înainte ca România să depună cererea de plată.
Documentul mai arată că unele instituții nu au finalizat integral verificările privind neregulile grave, dubla finanțare, evaluările riscului de fraudă, controalele ex-post ale achizițiilor și raportările în sistemul european Arachne (instrument folosit la nivelul UE pentru analiză de risc), considerate necesare pentru verificarea jaloanelor și țintelor incluse în Cererea de Plată nr. 5.
MIPE atrage atenția și că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite „în mod satisfăcător” cât timp există constatări sau recomandări rămase deschise în rapoartele Autorității de Audit sau ale Comisiei Europene. În aceste situații, coordonatorii trebuie să trimită documente care să demonstreze implementarea măsurilor de remediere.
Conform notei citate, principalele restanțe sunt concentrate în câteva ministere:
În context, România a ajuns la peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) primite prin PNRR, după aprobarea integrală a celei de-a patra cereri de plată, iar programul ar urma să se încheie pe 31 august 2026. Potrivit informațiilor citate, cererile de plată 5 și 6 trebuie depuse „în viitorul apropiat”, iar de acestea depinde o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.
Pe termen scurt, presiunea este pe închiderea documentelor și a verificărilor până la 30 iulie, astfel încât cererea să poată fi transmisă Comisiei Europene în forma agreată.
Recomandate
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
Lotul 4 al autostrăzii Sibiu–Pitești ar urma să fie deschis luna viitoare, la 99,22% execuție , însă pe celelalte două loturi ritmul de lucru este redus din cauza blocajului la acordul de mediu revizuit, potrivit Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, a spus că Lotul 4 are aproximativ 10 km și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni, iar stadiul fizic de execuție a ajuns la 99,22%. Conform declarațiilor sale, deschiderea circulației este estimată pentru luna următoare. În același timp, ministrul a indicat că pe celelalte două loturi se lucrează „pe 45% din capacitatea șantierului”, din cauza acordului de mediu revizuit, care este blocat. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre motivul blocajului sau un termen pentru deblocare. Testele de siguranță, în prim-plan înainte de deschidere Popa a afirmat că, potrivit constructorului, în această perioadă sunt verificate sistemele de siguranță. În vizita pe șantier, el a făcut referire și la Tunelul Momaia , pe care l-a numit greșit „Momoa”, o confuzie care a devenit elementul viral al momentului. „Am fost şi în tunelul Momoa (n.r. - Momaia), care are o distanţă de 1,35 de km, am văzut şi toate sistemele de siguranţă. Sunt undeva în jur de 2500 de sisteme de siguranţă, camere şi senzori. Este un sistem complex, care va asigura traficul pe toată perioada” Declarația este atribuită de Digi24 publicației News.ro. [...]
Fuga lui Flávio Bolsonaro în SUA reaprinde riscul de blocaj juridic în Brazilia , după ce senatorul – vizat de anchete penale – a ajuns la Miami pe o rută ocolitoare, potrivit Digi24 . Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, a aterizat în Florida cu un avion privat și a părăsit aeroportul sub escorta poliției, fără declarații, relatează The Guardian, citat de publicație. Traseul a inclus trecerea din Brazilia în Argentina, apoi un zbor prin Ecuador, înainte de sosirea în SUA. Rută ocolitoare și întrebări despre cum a ieșit din Brazilia Conform informațiilor prezentate, aeronava (un Gulfstream IV) a decolat din Guayaquil, Ecuador, iar familia a ajuns ulterior la aeroportul executiv Miami-Opa Locka. În Argentina, presa locală a relatat că senatorul ar fi intenționat să părăsească țara cu acest avion încă din dimineața precedentă. Rămâne neclar intervalul dintre momentul în care ar fi fost văzut ultima dată de aliați (luni, în jurul orei 18:00) și intrarea sa în Argentina (marți seară), iar autoritățile braziliene sunt criticate pentru că nu au împiedicat plecarea din țară. Miza: anchete penale și un dosar de spălare de bani Potrivit Digi24, Flávio Bolsonaro este anchetat în cel puțin două dosare penale. Unul vizează suspiciuni de implicare într-o schemă de spălare a banilor de aproximativ 680 de milioane de lire sterline (905 milioane de dolari, aprox. 4,1 miliarde lei), în care ar fi fost implicate companii de pariuri. În acest context, după anunțarea rezultatului alegerilor, poliția braziliană a cerut Curții Supreme reținerea pașaportului, invocând riscul de fugă. Semnal politic la Washington: vize și sprijin din partea lui Trump Un oficial al Departamentului de Stat american a declarat presei că Bolsonaro și familia sa vor primi vize, iar Donald Trump a spus că va aproba stabilirea lor în SUA. Lula da Silva a calificat plecarea drept „rușinoasă”, potrivit relatării. Flávio Bolsonaro este așteptat să susțină o conferință de presă în SUA „astăzi sau mâine”, conform aceleiași surse. Context: un tipar în rândul apropiaților familiei Bolsonaro Plecarea din Brazilia ar fi devenit relativ frecventă în rândul susținătorilor familiei Bolsonaro care se confruntă cu acuzații penale sau condamnări, menționează Digi24, indicând că aproximativ 12 politicieni și influenceri apropiați ar fi procedat similar în ultimii ani. [...]
