CAT$888.73+0.13%

România riscă să întârzie depunerea Cererii de Plată nr. 5 din PNRR, pentru că mai multe ministere nu au închis încă documentația și obligațiile administrative cerute înainte de trimiterea dosarului la Bruxelles, potrivit Știrile Pro TV. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a cerut instituțiilor să finalizeze „restanțele” până cel târziu la 30 iulie, termen-limită pentru depunerea documentelor.

O notă MIPE adoptată pe 23 iulie arată că, deși se apropie termenul, o parte dintre documentele necesare nu au fost transmise, iar mai multe jaloane și obligații administrative sunt încă în lucru. Profilul Cererii de Plată nr. 5, agreat cu Comisia Europeană, include 75 de ținte și jaloane, conform unei note privind stadiul îndeplinirii sarcinii stabilite de Guvern în 16 iulie.

Din documentele centralizate până la 22 iulie, 44 de „cover note”-uri finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru alte 21 sunt în desfășurare discuții tehnice pentru integrarea observațiilor MIPE, iar 10 nu fuseseră încă transmise. Cele 10 sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor.

„Cover note”-urile sunt documentele prin care coordonatorii de reforme și investiții prezintă informațiile și actele justificative privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, necesare MIPE pentru pregătirea cererii de plată către Comisia Europeană.

Unde sunt blocajele: acte normative, verificări și achiziții

Nota MIPE indică faptul că întârzierile nu țin doar de transmiterea „cover note”-urilor. Mai multe ministere trebuie să finalizeze acte normative, să trimită documente justificative, să clarifice îndeplinirea unor jaloane și să încheie verificări privind achizițiile publice, riscurile de fraudă și dubla finanțare, înainte ca România să depună cererea de plată.

Documentul mai arată că unele instituții nu au finalizat integral verificările privind neregulile grave, dubla finanțare, evaluările riscului de fraudă, controalele ex-post ale achizițiilor și raportările în sistemul european Arachne (instrument folosit la nivelul UE pentru analiză de risc), considerate necesare pentru verificarea jaloanelor și țintelor incluse în Cererea de Plată nr. 5.

MIPE atrage atenția și că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite „în mod satisfăcător” cât timp există constatări sau recomandări rămase deschise în rapoartele Autorității de Audit sau ale Comisiei Europene. În aceste situații, coordonatorii trebuie să trimită documente care să demonstreze implementarea măsurilor de remediere.

Ministerele cu cele mai multe „restanțe”

Conform notei citate, principalele restanțe sunt concentrate în câteva ministere:

• Ministerul Mediului: completarea documentației pentru cinci jaloane și ținte și finalizarea actelor normative privind protecția biodiversității, inclusiv o hotărâre de Guvern și ordine de ministru pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare de conservare, după consultări cu Ministerul Agriculturii.
• Ministerul Energiei: completarea cadrului normativ pentru utilizarea hidrogenului din surse regenerabile și prezentarea de dovezi privind puterea totală a noilor capacități de producție din surse regenerabile racordate la sistemul energetic.
• Ministerul Finanțelor: transmiterea documentației aferente mai multor jaloane din PNRR.
• Ministerul Economiei: documente pentru o țintă din plan, după finalizarea unui audit estimată pentru sfârșitul săptămânii următoare.
• Ministerul Agriculturii: stabilirea zonelor pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă pe 32.000 de hectare și clarificarea unui jalon privind achiziția a patru autovehicule fără emisii, în condițiile în care evaluarea din SEAP a fost prelungită până la 26 august, iar termenul prevăzut pentru recepția vehiculelor este 31 august 2026.

De ce contează: miza financiară și calendarul strâns

În context, România a ajuns la peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) primite prin PNRR, după aprobarea integrală a celei de-a patra cereri de plată, iar programul ar urma să se încheie pe 31 august 2026. Potrivit informațiilor citate, cererile de plată 5 și 6 trebuie depuse „în viitorul apropiat”, iar de acestea depinde o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.

Pe termen scurt, presiunea este pe închiderea documentelor și a verificărilor până la 30 iulie, astfel încât cererea să poată fi transmisă Comisiei Europene în forma agreată.