Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petromidia a crescut livrările către piața internă până la circa 69–70% din producție în primul semestru, față de 50–56% în anii anteriori, pe fondul sincopelor din lanțurile de aprovizionare și al volatilității regionale, potrivit Economica. Mesajul conducerii Rompetrol Rafinare este că industria poate gestiona operațional șocurile externe, dar are nevoie de predictibilitate legislativă și fiscală pentru a evita costuri și blocaje care se văd, în final, în prețul la pompă.
Sorin Graure, director general al Rompetrol Rafinare, a spus că rafinăriile Petromidia și Vega au răspuns „cu responsabilitate” unor sincope apărute din disfuncționalități ale porturilor de încărcare, prin ajustări operaționale (rețete și parametri de procesare) și prin redirecționarea unei părți mai mari din producție către piața internă. Declarațiile au fost făcute la o conferință organizată de Profit.ro.
În același timp, compania indică faptul că România are „o poziție strategică” prin relația cu Kazahstanul, de unde provine în mare parte țițeiul procesat local, și că rafinăriile sunt „disponibile 100%” să proceseze țiței, în timp ce sunt căutate și surse alternative.
Graure susține că evoluția prețurilor la carburanți este imposibil de anticipat în actualul context, deoarece depinde de mai multe componente care se mișcă simultan: cotațiile internaționale ale țițeiului, costurile de procesare și nivelul taxelor.
În explicația sa, „mai mult de jumătate” din prețul final ar reprezenta accize și taxe către stat, iar presiunea pe preț vine și din creșterea rapidă a costurilor conexe, inclusiv:
Conducerea Rompetrol Rafinare cere un dialog „constructiv” între stat (prin ministerele relevante) și producători, respectiv importatori, înainte de modificări legislative. Argumentul este că schimbările bruște „de pe o lună pe alta” pot avea efecte negative în lanț asupra producției, aprovizionării și logisticii și pot afecta planurile de producție, bugetele și apetitul investitorilor.
„Este important să avem o anumită predictibilitate fiscală. Dacă anumite abrogări sau anumite modificări se fac de la o lună la alta, asta nu dă bine deloc.”
În lista de exemple de măsuri cu efecte în lanț, Graure menționează impozitul minim pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate și plafonarea adaosului comercial, insistând că analizele de risc ar trebui făcute înainte, nu după schimbarea legislației.
Rompetrol Rafinare operează rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare din România) și Vega Ploiești. Acționarii semnificativi sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Recomandate
Sediul central al Saudi Aramco a fost avariat, iar o parte din activitate a fost mutată în alte birouri și în regim de lucru de acasă , după un atac cu drone și rachete atribuit rebelilor houthi, potrivit Biziday . Un incendiu s-a extins pe mai multe etaje, însă nu este clar dacă a fost provocat de o lovitură directă sau de resturi rezultate în urma interceptării proiectilelor. Trei persoane cu cunoștințe directe despre situație au declarat că incendiul a afectat mai multe etaje ale clădirii, iar două dintre ele au precizat că angajații lucrează de acasă. În paralel, o parte din activitate a fost transferată către birouri din alte părți ale lumii. Nu au fost raportate victime. Ce spun autoritățile și compania Ministerul Energiei din Arabia Saudită a transmis oficial că atacul a provocat un incendiu „de proporții limitate”. Saudi Aramco nu a oferit un punct de vedere. Sediul central al companiei este în Dhahran, la Golful Persic. Contextul atacului și riscul de escaladare Autoritățile saudite au anunțat marți seară că au interceptat mai multe drone și rachete lansate asupra capitalei Riad și altor orașe. În Riad, patru persoane au fost rănite din cauza resturilor. Atacul vine după ce Arabia Saudită a lovit marți mai multe depozite de petrol din Yemen (detalii în materialul Biziday ), iar rebelii houthi au amenințat că vor ataca obiective ale Saudi Aramco. Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters și postului CNN, inclusiv în relatările lor: Reuters și CNN . Pentru piața petrolului, miza imediată este continuitatea operațiunilor: deși nu sunt menționate întreruperi de producție, mutarea activității și avarierea sediului indică un nivel de perturbare operațională, iar lipsa de claritate privind cauza exactă a incendiului lasă deschisă evaluarea completă a pagubelor. [...]
Rusia susține că a încasat peste 320 mld. dolari din vânzări de energie către UE după 2022 , un semnal că sancțiunile europene au lăsat în continuare spațiu pentru importuri și derogări în domeniul hidrocarburilor, potrivit Agerpres . Vicepremierul rus responsabil cu energia, Aleksandr Novak , a declarat la televiziune că, pentru perioada 2022–prezent, livrările de resurse energetice către țările Uniunii Europene ar fi totalizat 320,7 miliarde de dolari (aprox. 1.443 miliarde lei). Doar în primele nouă luni din 2026, statele europene ar fi cumpărat hidrocarburi rusești de 21,3 miliarde de dolari (aprox. 96 miliarde lei). Novak a pus continuitatea livrărilor pe seama excepțiilor de la regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia „continuă să furnizeze resurse energetice în anumite domenii pentru care au fost acordate derogări”. Unde se văd „fisurile” din regimul de sancțiuni În pofida sancțiunilor adoptate de UE după declanșarea ofensivei ruse de amploare în Ucraina, unele state europene continuă să se aprovizioneze cu hidrocarburi rusești, în special cu gaz natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat mai ușor). Totodată, mai multe țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, beneficiază de scutiri care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte, conform informațiilor din material. Importuri „indirecte”, în afara calculelor Moscovei Totalul invocat de partea rusă nu include hidrocarburile care ajung în Europa pe rute indirecte, după procesare în țări terțe precum India și Turcia, care și-au majorat achizițiile de țiței rusesc din 2022, la fel ca și China. Reacții politice în SUA și estimări privind exporturile de motorină Subiectul a generat și reacții la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a justificat într-un mesaj pe Truth Social un acord privind furnizarea de motorină de către Rusia pe piețe, prezentat ca o măsură pentru temperarea creșterii prețurilor la nivel mondial. În același context, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a criticat „ipocrizia” europenilor care ar continua să finanțeze Rusia prin achiziții energetice. Separat, întrebat despre acordul privind motorina, Novak a estimat că Rusia ar putea ajunge la livrări de 3–3,5 milioane de tone pe lună pe piețele mondiale, nivel comparat cu cel „dinainte de criză”. [...]
Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Congresul SUA pregătește un vot care ar putea bloca importurile de petrol rusesc , într-o mișcare cu miză de reglementare și impact direct asupra pieței de combustibili, potrivit Adevărul . Inițiativa vizează să împiedice administrația Trump să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, într-un moment în care este invocat un deficit de combustibil. Proiectul este anunțat de congresmanul republican Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) ca fiind bipartizan și ar urma să se numească „ Ronald Reagan Peace Through Strength Act ”. Fitzpatrick spune că va încerca să forțeze un vot printr-o „petiție de descărcare” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen, ocolind blocajele din comisii) și estimează că ar trece „cu o majoritate covârșitoare”. Nu este clar, deocamdată, cine sunt inițiatorii democrați. De ce contează: Congresul încearcă să limiteze marja de manevră a președintelui Miza este să fie restrânsă posibilitatea președintelui de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei. În 2022, Congresul a adoptat o lege care interzicea importurile de petrol rusesc și autoriza noi sancțiuni, dar includea o excepție: președintele poate permite livrări de energie cumpărată înainte de adoptarea legii sau importuri considerate de interes național. În acest context, noul proiect ar urmări să „blocheze orice achiziție de petrol rusesc”, conform mesajului public al lui Fitzpatrick. Contextul imediat: acordul anunțat de Trump și reacțiile politice Inițiativa legislativă vine după ce Donald Trump a anunțat vineri o înțelegere care permite Rusiei să livreze 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale. Vladimir Putin a confirmat, potrivit presei de stat de la Moscova, disponibilitatea Rusiei de a furniza petrol și produse petroliere pe piețele americană și globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că acordul transmite Rusiei semnalul că „poate continua pur și simplu să atace” Ucraina. Trump a replicat, în fața jurnaliștilor, că Zelenski „ar fi putut pune capăt acestui război de multe ori”, dar „a ales să nu o facă”, adăugând că Ucraina ar trebui să-și „găsească un nou lider”. Acordul a fost criticat de ambele partide. Democrata Gabe Amo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a susținut că decizia îl avantajează pe Putin, în timp ce administrația invocă presiunea prețurilor la benzină. Cine susține proiectul și ce argumente invocă Republicanul Don Bacon (Nebraska) a anunțat că va fi unul dintre inițiatorii inițiali și a spus că „Congresul trebuie să ia atitudine”. Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Bacon a numit decizia lui Trump o „greșeală gravă” și a argumentat că permiterea cumpărării de motorină rusească înseamnă bani pentru economia Rusiei și „mașina ei de război”. Bacon afirmă că motivul deciziei ar fi încercarea de a reduce prețul motorinei înainte de alegerile intermediare și indică un nivel de circa șase dolari pe galon pentru motorină, pe care îl descrie drept ridicat pentru consumatorii americani. El mai susține că sondajele ar arăta constant că aproximativ 70% dintre americani sprijină Ucraina, deși opiniile diferă privind forma sprijinului. La finalul materialului este menționat că guvernul rus a ridicat parțial interdicția de export de motorină către alte state, în baza înțelegerii dintre Putin și Trump. Ce urmează În acest stadiu, proiectul este anunțat public, iar detaliile despre susținerea democrată și calendarul legislativ nu sunt încă precizate. Următorul test va fi dacă Fitzpatrick reușește să declanșeze votul în Cameră prin procedura invocată și dacă inițiativa strânge o majoritate suficientă pentru a limita, prin lege, opțiunea Casei Albe de a permite importuri de produse petroliere rusești. [...]
Motorina rămâne aproape de 11 lei/litru, iar reducerea accizei are efect limitat , în condițiile în care prețurile la pompă sunt influențate în principal de cotațiile petrolului și de costurile logistice, potrivit Adevărul . Duminică, 11 octombrie, în marile orașe motorina standard ajunge până la 10,86 lei/litru, iar benzina standard pornește de la 10,09 lei/litru. Prețuri la pompă: niveluri ridicate și variații mici de la o zi la alta În București, Iași și Constanța, benzina standard are un preț minim de 10,11 lei/litru, iar la Cluj-Napoca și Timișoara minimul este de 10,09 lei/litru. Publicația notează că, față de ziua precedentă, tarifele din marile orașe au rămas la aceleași niveluri, conform valorilor disponibile. La motorină, pragul de 11 lei/litru rămâne foarte aproape: minimul este de 10,86 lei/litru în București, Iași și Constanța, 10,84 lei/litru la Cluj-Napoca și 10,83 lei/litru la Timișoara. Și aici, evoluția este descrisă ca fiind fără modificări semnificative față de ziua anterioară. Unde este cea mai ieftină benzină și cât costă GPL-ul Conform datelor Peco Online , cel mai mic preț al benzinei este de 10,75 lei/litru, la stația TEAutohof din Orțișoara (județul Timiș), pe DJ 693, la ieșirea de pe autostrada A1 spre Orțișoara și Seceani. Pentru motorină, articolul precizează că datele trebuie verificate separat pentru identificarea stației cu cel mai mic tarif la nivel național. La GPL, cele mai mici prețuri menționate sunt: București: 4,64 lei/litru Cluj-Napoca și Constanța: 4,69 lei/litru Timișoara și Iași: 4,71 lei/litru Prețurile diferă în funcție de stație și se pot modifica pe parcursul zilei; șoferii pot consulta tarifele actualizate pe platforma Peco Online . Acciza la motorină, redusă cu 25% până la 15 octombrie Acciza aplicată motorinei standard rămâne redusă cu 25% în perioada 1–15 octombrie 2026, în baza mecanismului de ajustare bilunară instituit prin Legea nr. 162/2026, potrivit articolului. Reducerea înseamnă o diminuare a accizei cu 701,07 lei pentru 1.000 de litri, iar nivelul efectiv ajunge la 2.103,22 lei pentru 1.000 de litri. Măsura a fost menținută după evaluarea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. De ce efectul reducerii accizei poate fi limitat Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi , a explicat că prețurile la benzină și motorină sunt influențate atât de cotațiile petrolului, cât și de costurile de transport și de asigurare a produselor petroliere, iar România are posibilități limitate de a influența evoluția prețurilor. „La prețul produselor petroliere lucrurile sunt total în afara controlului României. Sigur că putem să scădem acciza peste un anumit prag și am făcut acest lucru ca guvern. Chiar și cu ea n-am văzut la un moment dat un efect durabil, de asta va trebui să vedem în ce măsură va fi prelungit sau nu acest mecanism.” În acest context, chiar dacă acciza rămâne temporar redusă, presiunea pe prețurile la pompă rămâne ridicată, iar eventualele ajustări depind în principal de evoluțiile externe și de decizia privind prelungirea mecanismului după prima jumătate a lunii. [...]
