Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Eliminarea reducerii de acciză a împins motorina în sus cu până la 36 de bani/litru, iar efectul se vede imediat în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Economedia. Măsurile temporare adoptate în primăvară au expirat la miezul nopții, după ce plafonarea prețurilor și reducerea accizelor nu au mai fost prelungite dincolo de 30 iunie.
Scumpirile au fost vizibile la pompă în dimineața de miercuri, 1 iulie: benzina standard a rămas neschimbată, în timp ce motorina a urcat în rețelele care au actualizat deja tarifele (Petrom, OMV și Socar), depășind praguri de 9,50–9,60 lei/litru.
În unele stații ale aceluiași operator au apărut din nou diferențe de preț la motorina standard (de exemplu la Rompetrol și Socar), deși în ultimele luni rețelele renunțaseră la această practică și afișau același preț la nivel național.
Tabelul publicat de Economedia indică următoarele valori (motorină, marți 30 iunie vs. miercuri 1 iulie; benzina standard – neschimbată):
Publicația notează că o parte dintre rețele au aplicat deja noile tarife, iar restul ar urma să se alinieze în cursul zilei, pe măsură ce sistemele de tarifare procesează eliminarea facilităților fiscale.
Scumpirea este legată de încetarea efectelor Ordonanței de Urgență din aprilie 2026, prin care Guvernul redusese temporar acciza la motorina standard cu 30 de bani/litru (respectiv 36 de bani/litru cu TVA), de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri.
Pe 30 iunie, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, iar proiectul legislativ care ar fi permis extinderea până la 30 noiembrie a fost oprit în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților, conform Agerpres.
În lipsa prelungirii, taxele și accizele au revenit automat la nivelul standard, iar costul suplimentar este transferat în prețul de la pompă. Economedia estimează că, pentru un plin de 50 de litri, șoferii vor plăti cu aproximativ 18–20 de lei mai mult începând de miercuri.
Recomandate

Scăderea rapidă a prețurilor la pompă începe să se vadă în retail , cu benzina standard coborând sub pragul de 9 lei/litru într-un caz punctual, după mai multe luni, potrivit Economica . Mișcarea contează pentru costurile de transport ale populației și companiilor, mai ales în contextul în care ieftinirile au devenit aproape zilnice în ultima perioadă. La nivel național, duminică, 22 noiembrie, șoferii plătesc în medie 9,05 lei/litru pentru benzina standard și 10,53 lei/litru pentru motorină. Excepția notabilă la benzină este la Cluj-Napoca, unde litrul a ajuns la 8,99 lei, conform unei informații publicate de Mediafax. Unde s-a văzut pragul de 9 lei și cum arată mediile locale În județul Cluj, benzina are un preț mediu de 9,08 lei/litru, motorina 10,54 lei/litru, iar GPL 4,87 lei/litru, potrivit Barometrului Combustibililor . Cea mai ieftină benzină din județ (8,99 lei/litru) este la o stație DHR, iar motorina la cel mai scăzut preț se găsește la o benzinărie Rompetrol . În București, prețul mediu este de 9,09 lei/litru la benzină, 10,53 lei/litru la motorină și 4,82 lei/litru la GPL. Cea mai ieftină benzină din Capitală se vinde la o stație Lukoil, cu 9,05 lei/litru; motorina la cel mai scăzut preț este la o stație Petrom, iar GPL-ul cel mai ieftin la o stație Mol. Ce a împins prețurile în jos și la ce să se aștepte șoferii În trei săptămâni, benzina s-a ieftinit cu 89 de bani/litru, iar motorina cu 40 de bani/litru la benzinăriile Petrom, pe fondul unor reduceri operate la intervale de câteva zile, care mai nou au ajuns să fie zilnice. Potrivit aceleiași surse, ieftinirile „este posibil să continue” și vin după scăderea cotațiilor internaționale la carburanți, pe fondul coborârii cotațiilor petrolului la nivelul de 90 de dolari . [...]

Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]

OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]

Scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unui posibil excedent global de ofertă, se vede în ieftinirea carburanților : motorina ajunge la 1,97 euro/litru sâmbătă, iar benzina la 1,78 euro/litru, potrivit agrarheute . Pentru companii, transportatori și fermieri, mișcarea contează direct în costurile operaționale, într-un moment în care piața pare să fie dominată mai mult de semnalele de ofertă decât de riscurile geopolitice. Brent a urcat ușor vineri la 92,5 dolari/baril (aprox. 425 lei), dar a bifat totuși a treia scădere săptămânală consecutivă. Publicația notează că indiciile privind o ofertă globală abundentă au cântărit mai mult decât îngrijorările legate de posibile noi atacuri ale SUA asupra Iranului. Semnale de ofertă: Hormuz la „nivel record” și discuții pentru creșterea producției Ministrul american al energiei, Chris Wright , a declarat că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au atins un nivel record, pe măsură ce oferta din Orientul Mijlociu își revine. În plus, SUA, China și Rusia ar fi convenit joi, într-o întâlnire trilaterală, să majoreze producția și oferta de produse petroliere rafinate. În același registru, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat anterior în cursul săptămânii că, în trimestrul în derulare, piața globală ar putea înregistra un excedent de ofertă de circa 2 milioane de barili/zi. Separat, Goldman Sachs a avertizat asupra riscului unui posibil supraplin de ofertă anul viitor. SUA: stocurile de benzină cresc puternic, presiune pe prețuri Pe piața americană, contractele futures pentru benzină au rămas în jur de 2,50 dolari/galon (aprox. 0,66 dolari/litru; aprox. 3,0 lei/litru), aproape de cel mai scăzut nivel din martie, pe fondul temperării îngrijorărilor privind aprovizionarea. Datele Administrației pentru Informații Energetice (EIA) arată că stocurile interne de benzină ale SUA au crescut cu 5,2 milioane de barili în săptămâna încheiată la 13 noiembrie — cea mai mare creștere săptămânală din 16 ianuarie — ducând nivelul stocurilor la 3% peste media sezonieră. Potrivit sursei, această evoluție a fost susținută de o cerere mai slabă de combustibil și de o utilizare a rafinăriilor menținută aproape de limita capacității. Riscuri care rămân în piață: Ucraina, rafinăriile rusești și securitatea rutelor Deși tabloul de bază este unul de ofertă în creștere, agrarheute amintește că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești rămân un risc pentru piețele de carburanți, iar IEA se așteaptă ca procesarea petrolului în Rusia să rămână puternic restricționată până la finalul anului. În paralel, atacurile asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz pot afecta rutele de aprovizionare cu materii prime. Pentru moment, balanța dintre ofertă și cerere împinge prețurile în jos, însă persistența riscurilor logistice și a celor legate de capacitățile de rafinare poate menține volatilitatea ridicată pe piața carburanților. [...]

Patru petroliere cu motorină rusească nu au mai ajuns în SUA, ci în Brazilia , ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unui acord politic prezentat drept soluție pentru ieftinirea combustibililor, potrivit Digi24 . Transporturile vizau piața americană în baza unei înțelegeri convenite de președintele SUA, Donald Trump , și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuși, niciuna dintre cele patru nave trimise de Rusia nu a făcut escală într-un port american, iar încărcăturile au ajuns în Brazilia, conform publicației The Maritime Executive, citată de Meduza . Acordul a fost însoțit de o derogare temporară de la sancțiuni Înțelegerea a fost anunțată la începutul lunii octombrie și prevedea livrări de motorină rusească atât către Statele Unite, cât și către alte piețe internaționale. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat temporar operațiuni care implicau motorină rusească aflată sub regimul sancțiunilor. Administrația Trump a susținut că livrările ar urma să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili în SUA, într-un context politic sensibil: acordul a fost comunicat înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. De ce contează pentru piața combustibililor După alegerile din 3 noiembrie, în care republicanii și-au pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, au apărut informații că petrolierele nu se îndreptau, de fapt, către porturi americane. Evoluția alimentează criticile deja existente privind utilitatea acordului. Potrivit Digi24, experți au pus sub semnul întrebării impactul real al livrărilor asupra pieței americane, argumentând că volumul de motorină pe care Rusia urma să îl livreze Statelor Unite nu ar fi fost suficient pentru a influența semnificativ prețurile la combustibili. [...]