Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Expirarea reducerii de acciză poate împinge motorina peste 9,5 lei/litru de la 1 iulie, în condițiile în care Guvernul interimar nu mai poate prelungi măsura prin ordonanță de urgență, potrivit HotNews.
Reducerea de preț la pompă pentru motorină, de 36 de bani/litru (cu TVA), expiră la finalul lunii iunie. Măsura a fost introdusă prin ordonanță pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire, și a însemnat o reducere a accizei cu 30 de bani/litru (fără TVA).
Problema este că, după votarea moțiunii PSD-AUR împotriva Cabinetului Bolojan, Executivul este interimar și nu mai poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce blochează prelungirea plafonării accizei, chiar dacă transportatorii cer continuarea ei.
Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport, a declarat pentru Europa FM că ar fi indicată o prelungire cu încă trei luni, avertizând că, în lipsa ei, scumpirea s-ar transmite mai departe în economie.
„Dacă nu se va prelungi această ordonanță, motorina va crește cel puțin cu 50 de bani, cred că revenind undeva spre 10 lei. Sigur, operatorii de transport vor transfera această creștere în costurile de transport. Înseamnă creșteri de prețuri din nou pentru marfa transportată, pentru pasagerii transportați.”
Duminică, 28 iunie, motorina standard se vindea în București:
Dacă prețul rămâne stabil până la expirarea plafonării accizei (marți noapte), HotNews notează că un litru de motorină ar urma să depășească 9,5 lei, cu mențiunea că pragul ar putea să nu fie trecut doar dacă apar scăderi la pompă operate de producători.
Pe fondul crizei politice, există „șanse mici” să fie învestit un nou Guvern până pe 30 iunie, inclusiv din cauza pașilor procedurali necesari (desemnarea premierului, formarea echipei, calendar parlamentar și vot). În plus, PSD și PNL-USR-UDMR nu ajunseseră la un consens privind propunerea de premier, iar parlamentarii intră marți în vacanță, ceea ce complică o convocare rapidă pentru vot.
Recomandate
România susține amânarea cu cel puțin trei ani a aplicării unor obligații din regulamentul UE privind metanul pentru importurile de gaze , invocând riscul ca noile cerințe să afecteze securitatea aprovizionării și costurile, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic: dacă furnizorii externi nu se pot conforma rapid cerințelor de monitorizare și raportare, statele care cer pauza avertizează că UE ar putea pierde volume, iar prețurile la energie ar putea crește. La reuniunea miniștrilor energiei din UE, desfășurată vineri la Luxemburg, o coaliție de țări – între care Italia, Suedia, Țările de Jos, Polonia și România – a cerut reanalizarea și amânarea regulamentului privind metanul, care obligă companiile să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan. Informația este relatată de Euronews , citat de Economedia. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că România susține obiectivele climatice ale UE, dar cere ca implementarea să fie „fezabilă din punct de vedere tehnic, proporțională și compatibilă” cu protejarea securității energetice și a competitivității. În postarea sa, el a menționat explicit solicitarea de amânare cu trei ani a regulilor pentru importurile de gaz natural. Ce cer statele și de ce consideră că propunerea Comisiei nu e suficientă Mai multe state membre, la inițiativa Republicii Cehe și Slovaciei, au îndemnat Comisia Europeană să amâne prevederi-cheie ale normelor cu cel puțin trei ani, argumentând că aplicarea imediată ar putea amenința securitatea energetică într-un context geopolitic instabil, potrivit unui document consultat de Euronews . Comisia Europeană analizează, la rândul ei, varianta de a renunța timp de trei ani la penalitățile pentru companiile de petrol și gaze care încalcă regulile. Însă statele care cer amânarea susțin că o „perioadă de tranziție” fără penalități nu rezolvă problema, deoarece ar fi o recomandare fără caracter obligatoriu și ar lăsa „incertitudine juridică semnificativă” pentru importatorii care negociază contracte pe termen lung. Impactul invocat: risc de scumpiri și redirecționarea livrărilor către piețe mai puțin reglementate Argumentul central al statelor semnatare este că cerințele de conformare impuse furnizorilor externi, într-un ritm prea rapid, pot limita proviziile disponibile și pot crește costurile, pe fondul perturbărilor de pe piețele globale de petrol și gaze și al incertitudinii înaintea vârfurilor de cerere din iarnă. În documentul citat, statele avertizează că unii furnizori ar putea fi descurajați să vândă către UE dacă nu au sisteme avansate de monitorizare a metanului, iar baza de furnizori ar putea redirecționa încărcăturile de GNL și petrol către piețe mai puțin reglementate, cu efect de creștere a prețurilor pentru consumatori și industrie. În același context, Economedia notează că au existat presiuni și din partea unor furnizori externi, inclusiv SUA și Qatar, iar Politico a relatat despre o campanie a industriei pentru blocarea restricțiilor. Context: regulamentul metanului și pozițiile critice Normele privind metanul au fost adoptate în mai 2024 și introduc primul cadru al UE pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic; neîndeplinirea solicitărilor de date atrage penalități. Metanul este un gaz cu efect de seră foarte puternic, iar Agenția Internațională a Energiei afirmă că este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea temperaturii globale de la Revoluția Industrială. Pe de altă parte, ecologiștii și unele voci politice din SUA cer UE să nu relaxeze regulile. Esther Bollendorff, manager de programe la Climate Action Network Europe, a susținut că regulamentul nu interzice importurile, ci oferă căi de conformare în etape și că oferta globală de gaz conformă ar depăși deja nevoile de import ale UE de peste trei ori. Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut accelerarea acțiunilor împotriva emisiilor de metan și stabilirea unui standard global pentru sectorul de petrol și gaze, cu emisii „aproape de zero” pe întreg lanțul valoric. Un detaliu relevant pentru România În paralel cu discuția despre amânare, Economedia amintește o analiză Ember din 2023 potrivit căreia România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE (detalii în analiza Economedia despre „al doilea cel mai mare emiţător de metan”). Ce urmează depinde de decizia Comisiei și de negocierile dintre statele membre: în joc este dacă UE va merge pe o amânare formală a obligațiilor pentru importuri sau doar pe o perioadă de tranziție fără penalități, variantă pe care unele guverne o consideră insuficientă. [...]
Loviturile ucrainene asupra a două rafinării din Rusia ridică riscul de întreruperi operaționale în lanțul de procesare a petrolului , într-un context în care informațiile oficiale despre unele incidente rămân incomplete, potrivit Meduza . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că în noaptea de 28 iunie forțele ucrainene au lovit, cu atacuri cu rază lungă, două rafinării din Rusia: una în Ținutul Krasnodar și una în regiunea Iaroslavl. În mesajul său, Zelenski a susținut că astfel de operațiuni „slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război” și reduc resursele care „lucrează pentru mașina militară rusă”. Ce se știe despre cele două rafinării vizate Autoritățile regionale au raportat un incendiu la rafinăria din Slaviansk-pe-Kuban (Ținutul Krasnodar) după un atac cu drone ucrainene în noaptea de 28 iunie, notează publicația, trimițând la un material separat despre incident ( Meduza ). În schimb, despre lovirea rafinăriei din Iaroslavl „nu se știa” anterior, conform relatării. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a comunicat în aceeași noapte despre pericol de drone și ulterior despre blocarea circulației la ieșirea spre Moscova; drumul a fost redeschis, iar Evraev nu a menționat consecințe ale unui atac cu drone. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Din perspectiva pieței, miza imediată este operațională: atacurile asupra rafinăriilor pot duce la opriri temporare, incendii și restricții logistice, iar lipsa unor confirmări oficiale complete — în cazul Iaroslavl — complică evaluarea rapidă a impactului asupra capacităților de procesare și a fluxurilor regionale de produse petroliere. În acest stadiu, informațiile disponibile se bazează pe declarația lui Zelenski și pe comunicările autorităților regionale menționate de Meduza, fără detalii suplimentare despre amploarea pagubelor. [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând două rafinării la sute de kilometri de linia frontului, într-o mișcare care urmărește să reducă resursele Moscovei pentru război, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat duminică dimineață atacurile din timpul nopții asupra rafinăriei Slaviansk din regiunea Krasnodar și asupra unei rafinării din regiunea Iaroslavl. În mesajul publicat de Ziua Constituției Ucrainei, Zelenski a descris operațiunile drept „sancțiuni cu rază lungă” și a susținut că acestea „slăbesc capacitatea Rusiei de a purta acest război”. El a indicat că rafinăria din Krasnodar se află la aproximativ 300 km de front, iar ținta din Iaroslavl la circa 700 km de granița Ucrainei, ceea ce sugerează o creștere a razei operaționale a atacurilor cu drone. „Fiecare dintre aceste «sancțiuni cu rază lungă» înseamnă o reducere a resurselor care lucrează pentru mașina de război rusă și încă un pas spre pace.” Incendii și pagube la infrastructură, confirmate la nivel regional Confirmarea lui Zelenski vine pe fondul unor relatări despre atacuri masive asupra infrastructurii energetice rusești în dimineața de duminică. În Krasnodar, după explozii, un incendiu semnificativ a cuprins părți ale rafinăriei Slaviansk, iar guvernatorul regional Veniamin Kondratyev a declarat că resturi de drone au declanșat focul și au avariat linii electrice, o conductă de gaz și mai multe locuințe private. Bilanțul comunicat de acesta: o persoană decedată și una rănită. Publicația notează că rafinăria Slaviansk este un activ important pentru complexul militar-industrial rus, producând combustibil pentru aviație și benzină și având rol de nod logistic pentru alimentarea armatei ruse și a forțelor din Crimeea ocupată. Kyiv Post mai menționează că informații din surse deschise și date satelitare ar fi indicat zone active de incendiu în apropierea rezervoarelor de combustibil. În regiunea Iaroslavl, guvernatorul Mihail Evraev a anunțat că ieșirile din orașul Iaroslavl au fost temporar blocate duminică dimineață din cauza unei „amenințări severe” cu drone. Apărarea antiaeriană rusă revendică interceptări, dar loviturile par să fi trecut Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 213 drone peste noapte, însă, potrivit Kyiv Post, impactul confirmat asupra unor obiective industriale strategice indică faptul că o parte dintre muniții ar fi reușit să treacă de apărare. Separat, atacurile asupra rafinăriilor au coincis cu o ofensivă aeriană asupra Peninsulei Crimeea ocupate temporar, unde ar fi izbucnit un incendiu la centrala termică Saki după mai multe explozii, conform aceleiași surse. [...]
Atacurile cu drone au lovit infrastructură energetică-cheie pentru alimentarea armatei ruse , după ce o rafinărie din sudul Rusiei și o centrală electrică din Crimeea ocupată au fost cuprinse de incendii în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: țintele vizate susțin direct logistica de combustibil și energie în zonele ocupate și în proximitatea frontului. În regiunea Krasnodar, principalul obiectiv din interiorul Rusiei a fost rafinăria Slaviansk din orașul Slaviansk-na-Kubani. După o serie de explozii, un incendiu de proporții a cuprins părți ale instalației. Autoritățile regionale au pus incendiul pe seama resturilor de dronă căzute, iar guvernatorul Veniamin Kondratyev a spus că atacul a avariat și o linie electrică, o conductă de gaze și mai multe locuințe private; bilanțul comunicat a fost de un mort și un rănit. Deși autoritățile locale nu au indicat amploarea pagubelor la rafinărie, imagini și relatări distribuite pe rețele sociale au arătat fum dens și flăcări puternice. În paralel, grupuri de analiză din surse deschise (OSINT) și datele satelitare FIRMS ale NASA au confirmat zone active de incendiu, concentrate în apropierea rezervoarelor de combustibil și a unei unități separate de stabilizare petrol și gaze, deținută de RN-Krasnodarneftegaz. De ce contează pentru piața de energie și pentru logistică Rafinăria Slaviansk este descrisă ca un activ critic pentru complexul militar-industrial rus. Publicația notează că este una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei și produce combustibil de aviație, benzină și păcură, asigurând aproximativ 9% din produsele petroliere rafinate din Districtul Federal de Sud. Totodată, este prezentată drept un nod logistic important pentru alimentarea armatei ruse și a forțelor staționate în Crimeea ocupată și a mai fost vizată de drone ucrainene în trecut. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 213 drone „de diverse tipuri” în cursul nopții. Incendiu și la o centrală din Crimeea ocupată În același interval, atacurile au vizat infrastructura energetică din Crimeea. După un atac nocturn, a izbucnit un incendiu la centrala termoelectrică Saki (TEC). Canalul de Telegram „Crimean Wind”, citând imagini satelitare, a relatat că focul a apărut în zona rezervoarelor de combustibil și că instalația ar fi fost atacată susținut, cu 16 explozii într-o oră și coloane de fum vizibile. Centrala Saki TEC are o capacitate electrică de 149,4 MW și este descrisă ca un nod infrastructural vital și principalul producător de energie termică pentru orașul Saki. Context: o campanie de lovituri „în adâncime” pe 40 de zile Atacurile din Krasnodar și Crimeea sunt prezentate ca parte a unei noi faze operaționale lansate de forțele ucrainene. Potrivit articolului, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat anterior în cursul săptămânii autorizarea unei operațiuni de 40 de zile de lovituri în adâncime, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) , inclusiv centrul „Alpha” de operațiuni speciale, cu obiectivul de a menține presiunea asupra Moscovei prin țintirea unor huburi industriale, logistice și militare. [...]
Ucraina susține că a lovit din nou o stație-cheie de pompare a petrolului care alimentează Moscova , un episod care, dacă se confirmă, poate amplifica presiunea asupra lanțului logistic de combustibili din Rusia, deja afectat de deficit în mai multe regiuni, potrivit Meduza . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis pe 27 iunie că drone ucrainene au atacat, pentru a doua oară în această lună, stația de pompare a petrolului „Vtorovo ”, din regiunea Vladimir. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, ar fi fost lovită o clădire tehnică a obiectivului, după care ar fi avut loc o explozie. SBU nu a publicat fotografii sau înregistrări video care să confirme lovitura, iar autoritățile din regiunea Vladimir nu au comentat incidentul. Datele proiectului de monitorizare prin satelit a incendiilor FIRMS, operat de NASA (date disponibile aici ), nu indică incendii în zona stației. În schimb, FIRMS a înregistrat un incendiu produs la aproximativ 10 kilometri de stație, notează publicația. De ce contează: un nod logistic pentru produse petroliere ușoare Stația „Vtorovo” aparține companiei „Transneft-Verhniaia Volga”. SBU o descrie drept un „nod logistic important” pentru transbordarea produselor petroliere ușoare către porturi de export și către consumatori interni, inclusiv către Moscova. Potrivit aceleiași surse, stația a mai fost atacată pe 10 iunie. Context: lovituri repetate și deficit de combustibil în Rusia Ucraina lovește în mod regulat obiective petroliere din Rusia, iar aceste atacuri au contribuit la declanșarea unei crize de combustibil, pe fondul căreia locuitori din numeroase regiuni ruse se plâng de deficit de benzină, mai arată Meduza. Publicația a publicat și o hartă a zonelor unde lipsa de combustibil este resimțită mai puternic, pe baza răspunsurilor utilizatorilor „Yandex” (materialul este disponibil aici ). [...]
Reducerea risipei de metan poate aduce rapid pe piață volume mari de gaze, dar România riscă să rateze efectul economic dacă păstrează sancțiuni simbolice și întârzie implementarea regulilor UE , potrivit unui articol de opinie semnat de experta în politici energetice Corina Murafa , publicat de HotNews . La nivel global, emisiile de metan din sectorul energetic înseamnă, în termeni simpli, gaz extras care nu mai ajunge la consumatori: se pierde prin ardere la faclă (flaring), evacuare directă în atmosferă (venting) și scurgeri prevenibile. Dincolo de efectul climatic, miza economică este directă: investiții făcute fără valoare recuperată și presiune suplimentară pe aprovizionare. Dimensiunea risipei: sute de miliarde de metri cubi pierduți anual Conform raportului „ Global Methane Tracker ” al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citat în articol (vezi Global Methane Tracker ), sectorul energetic global irosește anual peste 350 de miliarde de metri cubi de gaze naturale prin aceste emisii. Autoarea compară această cantitate cu volumul de aproximativ 110 miliarde mc de gaz natural lichefiat (LNG) care tranzitează într-un an obișnuit Strâmtoarea Ormuz (circa 20% din oferta globală de LNG), subliniind magnitudinea pierderii. IEA estimează că reducerea emisiilor de metan și eliminarea arderii inutile la faclă ar putea readuce pe piață aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, echivalentul consumului actual al României pentru aproximativ două decenii, potrivit articolului. Reglementarea UE: între aplicare și presiuni pentru amânare Uniunea Europeană a adoptat în 2024 „ Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic ” (textul: EUR-Lex ), care impune monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu petrol, gaze naturale și cărbune, inclusiv pentru importatori. În ultimele luni, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, o parte a industriei de petrol și gaze a cerut o suspendare temporară („Stop-the-Clock”) a aplicării unor prevederi și sancțiuni, invocând securitatea energetică și competitivitatea. În acest context, Comisia Europeană analizează posibilitatea suspendării temporare a unor sancțiuni până în 2029, potrivit informațiilor citate în articol (detalii: E&E News ). Autoarea argumentează însă că există evaluări independente care indică faptul că amânările nu sunt justificate: sunt menționate analize și poziții ale unor actori precum Rystad Energy, Carbon Limits și Environmental Defense Fund (EDF) Europe, inclusiv ideea că există volume suficiente de petrol și gaze care pot respecta noile cerințe (context: EDF Europe ). Costurile de conformare, mai mici decât susține industria Un punct central este costul implementării. Potrivit unei analize Carbon Limits citate în articol (link: EDF Europe – Carbon Limits analysis ), costurile de inventariere, măsurare și verificare a emisiilor de metan ar reprezenta 0,03%–0,6% din valoarea producției. În plus, articolul invocă date IEA potrivit cărora aproape 70% din emisiile de metan din sectorul combustibililor fosili pot fi eliminate cu tehnologii existente, iar o parte semnificativă a reducerilor ar putea fi realizată fără costuri nete, deoarece valoarea gazului recuperat ar acoperi investițiile necesare (context: IEA ). România: sancțiuni mici și risc de infringement Pentru România, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din UE, articolul indică o vulnerabilitate de implementare: nivelul sancțiunilor propuse de Guvern ar fi „mai degrabă simbolic” și nu ar stimula investițiile necesare pentru conformare. Concret, este menționat un nivel maxim al sancțiunilor de 19.000 de euro, în timp ce pentru încălcări similare penalitățile pot depăși un milion de euro în alte state membre, precum Franța. În paralel, autoarea susține că România a ratat deja termene-cheie pentru implementarea regulamentului și se expune riscului unei proceduri de infringement. În logica articolului, miza nu este doar de mediu, ci una de eficiență economică și securitate energetică: recuperarea gazului pierdut ar putea reduce presiunile de aprovizionare, dar numai dacă regulile sunt aplicate cu sancțiuni credibile, mecanisme de verificare funcționale și predictibilitate pentru companii. [...]
