Știri
Știri din categoria Politică

Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR, însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia, care citează surse din PSD.
Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet.
În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare, pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat.
În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa.
În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor.
Recomandate

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Planul PSD de comasare a comunelor mici riscă să redeseneze harta politică locală , cu pierderi estimate chiar pentru partidul care îl promovează, pe fondul unei revolte interne și al opoziției din partea altor formațiuni, potrivit Mediafax . Reforma administrativă pe care PSD vrea s-o încheie până în martie 2027 este comparată de presa maghiară cu o schimbare pe care Franța nu a reușit să o facă în 200 de ani. Miezul proiectului este comasarea comunelor mici, iar publicația maghiară Maszol avertizează că această măsură ar putea costa PSD „mai mult decât pe oricine altcineva”. Conform unor estimări din surse politice citate în articol, PSD ar putea pierde aproximativ 230 de primării din cele circa 400 de localități vizate, în timp ce PNL ar pierde în jur de 150. Tensiuni în PSD și miza controlului local În interiorul PSD, proiectul a generat contestare, iar Paul Stănescu , liderul PSD Olt, este indicat printre adversari. O temere invocată de liderii locali este că activiștii rămași fără funcții ar putea migra „în masă” către AUR. În același context, deputatul Lucian Morar a anunțat că pleacă din PSD, după ce Dragoș Benea ar fi propus ca Maramureșul să intre într-o regiune condusă de la Cluj, împreună cu Bistrița-Năsăud și Sălaj. „Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș” Sorin Grindeanu susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor. Potrivit informațiilor din presă citate de Mediafax, într-o ședință a conducerii PSD ar fi existat și un atac la adresa UDMR, pe tema unor „reguli” diferite. Cum ar urma să fie adoptată reforma și ce contestă opoziția Planul ar putea viza localități de până la 5.000 de locuitori și ar exclude referendumurile locale. În lipsa unei majorități parlamentare, PSD ar urmări adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii , procedură care permite trecerea rapidă a unui pachet legislativ, dar expune Guvernul la o moțiune de cenzură. Reacțiile politice prezentate în articol includ: Kelemen Hunor (UDMR): cere ca orice comasare să fie decisă doar prin referendum local; Gheorghe Falcă (PNL): acuză PSD că vrea să devină „partid-stat” și se opune asumării răspunderii; Vladimir Petruț, primarul liberal din Cavnic: a vorbit inițial despre un referendum pentru „independența Maramureșului”, apoi a renunțat, invocând inclusiv temerea legată de schimbarea domiciliului administrativ; Emil Boc: ar accepta varianta cu 15 județe și a amintit de un plan din 2011 cu 8 regiuni; Dominic Fritz: a numit proiectul PSD o „bâlbâială” și un „teatru”. „Lecția Franței” și întrebarea termenului din 2027 Economistul Victor Giosan, fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, afirmă că astfel de reforme au eșuat în multe țări și dă exemplul Franței. „Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă” În locul comasărilor, francezii ar fi ales cooperarea între comune. Giosan spune că nu înțelege termenul din martie 2027 și apreciază că PSD ar încerca, prin acest subiect, să ajungă la alegători PNL și USR, pentru care tema este populară. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]