Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului, potrivit AGERPRES, care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters. Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat.
Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării.
Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică.
Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale.
Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC, are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale.
Recomandate
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf , într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei. Atacuri confirmate și extinderea ariei de acțiune Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolierul Acers , deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord. Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2 , deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material. De ce contează pentru piața petrolului Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului. În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf. Context politic: poziția Washingtonului În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare. [...]
Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]
Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Arabia Saudită a readus la 5,8 milioane barili/zi fluxul pe conducta Est–Vest , un coridor logistic folosit pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, în contextul riscurilor de securitate din regiune, potrivit Al Jazeera . Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman , a spus că pomparea prin conducta-cheie a ajuns la 5,8 milioane de barili pe zi (bpd), declarație făcută marți, la o discuție în cadrul GCC 2026 Forum, în Manama (Bahrain). El a susținut că reluarea utilizării conductei a început la „cinci sau șase zile” după atacul major de luna trecută. „Nu toată lumea știe că în cinci sau șase zile am început să folosim din nou conducta după atacul major care a lovit-o. (…) Și, mulțumită lui Dumnezeu, de dimineață am revenit la 5,8 milioane de barili.” Atacul la care se referă ministrul a fost pus pe seama unor lovituri cu drone, atribuite de autorități unor miliții irakiene, conform relatării. Ministerul Energiei anunțase la începutul lui septembrie că a oprit temporar conducta „ca măsură de precauție”, în timp ce echipe specializate urmau să o securizeze și să îi evalueze siguranța. De ce contează: o rută de export care ocolește Hormuz Conducta Est–Vest (cunoscută și ca Petroline) are circa 1.200 km și leagă principalele câmpuri petroliere din estul Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie. Miza operațională este că permite exporturi fără tranzit prin Strâmtoarea Hormuz, care, potrivit articolului, a fost „în mare parte închisă” de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, la final de februarie. În acest context, Arabia Saudită a folosit conducta pentru a redirecționa aproximativ 4 milioane bpd către Yanbu, echivalentul a circa 4% din oferta globală, notează Al Jazeera. Capacitate tehnică și niveluri recente de utilizare Petroline a fost construită în 1981 și are o capacitate maximă de 7 milioane bpd. Totuși, fluxurile efective au fost mai mici în ultimele luni: în august au fost în jur de 2 milioane bpd, potrivit firmei de date și analiză Kpler, cel mai redus nivel lunar din ianuarie, pe fondul atacurilor grupării Houthi din Yemen, care au făcut mai dificilă utilizarea rutei prin Marea Roșie. Revenirea la 5,8 milioane bpd sugerează o creștere rapidă a utilizării infrastructurii după atacul din septembrie, într-un moment în care flexibilitatea rutelor de export rămâne un factor critic pentru piața petrolului. Pentru context suplimentar despre importanța conductei și despre atacul cu drone, Al Jazeera are materiale dedicate despre East-West Pipeline și despre drone strikes . [...]
Arabia Saudită repoziționează prețurile petrolului pe regiuni , reducând semnificativ tarifele pentru Asia și scumpind livrările către Europa de Nord, pe fondul costurilor de transport încă ridicate și al rutelor afectate de tensiunile din Golf, potrivit Focus . Documentul de preț publicat luni, 5 octombrie, arată că prețurile pentru livrările din noiembrie către Asia au coborât „surprinzător” la un minim al ultimilor șase ani, conform Reuters, în timp ce pentru nord-vestul Europei și zona Mediteranei au fost majorate. Mișcarea vine într-un context în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne restricționat, dar statele din Golf și-au crescut exporturile, ajungând la aproximativ 80% din nivelul de dinaintea crizei. Ce s-a schimbat în prețurile Saudi Aramco Pentru piața asiatică, Arabia Saudită a redus prețurile oficiale de vânzare (OSP – „Official Selling Price”, adică prețul de referință stabilit de producător pentru clienți) la mai multe sortimente: „Arab Light” pentru Asia: minus 3 dolari/baril față de luna anterioară, ajungând cu 5 dolari/baril sub media cotațiilor pentru țițeiurile Oman și Dubai. Reuters notează că este cel mai mare discount lunar din iunie 2020. „Arab Medium” și „Arab Heavy” pentru Asia: minus 5 dolari/baril. Pentru nord-vestul Europei, OSP-urile cresc cu 3 dolari/baril la toate sortimentele. Pentru cumpărătorii din SUA, nu sunt așteptate modificări de preț. De ce contează: costurile de transport împing diferențierea regională Publicația indică drept factor major creșterea puternică a tarifelor de transport maritim, în condițiile în care rutele sunt mai complicate și mai scumpe. Analiștii Lloyd’s List au observat salturi abrupte ale unor indici de transport: indicele Suezmax pe ruta SUA–Europa a urcat cu 150% într-o săptămână, iar cel West Africa–Europa cu 145%. În paralel, Arabia Saudită a recurs în ultimele luni la transbordări „navă-la-navă” în afara Strâmtorii Hormuz și la transport printr-o conductă către portul Yanbu de la Marea Roșie, pentru a menține fluxurile de export. Măsurile funcționează, dar sunt descrise ca fiind costisitoare și, pe alocuri, complicate. Implicații pentru Europa: scumpire directă, dar și efecte indirecte Pentru Europa, scumpirea țițeiului saudit înseamnă presiune suplimentară pe costurile de aprovizionare pentru rafinării, chiar dacă Arabia Saudită rămâne un furnizor relativ mic pentru Uniunea Europeană (sub 7%), mult în urma SUA (14,6%) și Norvegiei (12,8%), conform datelor citate. În același timp, ieftinirea pentru Asia poate reduce competiția asiatică pentru alte surse de pe piața globală, ceea ce ar putea tempera presiunea asupra unor fluxuri alternative către Europa — însă efectul depinde de evoluția transportului și a tensiunilor din regiune. [...]
