Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Autoritățile române spun că sunt pregătite să repornească rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, după ce au purtat discuții informale cu oficiali americani, care nu se opun reluării operațiunilor în anumite condiții, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Rafinăria Petrotel, aflată în proprietatea companiei ruse Lukoil, a fost oprită din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse. Guvernul analizează acum posibilitatea redeschiderii acesteia pentru a crește capacitatea de rafinare a României și pentru a reduce dependența de importuri într-un context internațional marcat de tensiuni pe piața energiei.

Potrivit ministrului, discuțiile purtate cu partea americană au indicat că reluarea activității ar putea fi acceptată, însă decizia finală depinde de o autorizație oficială din partea OFAC (Office of Foreign Assets Control), instituția din SUA care gestionează regimul de sancțiuni.
Dacă va fi reluată activitatea, rafinăria din Ploiești ar avea un impact semnificativ asupra pieței interne de carburanți:
Autoritățile spun că au lucrat în paralel și la diversificarea surselor de petrol și produse petroliere, pentru a reduce dependența de anumite regiuni. România a extins acordurile de aprovizionare cu Kazahstan și Azerbaidjan, state care furnizează o parte importantă din țițeiul procesat în rafinăriile românești.
Guvernul analizează mai multe măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la carburanți. Potrivit ministrului Energiei, în România scumpirea medie la pompă este de aproximativ 7% (circa 60 de bani pe litru), în timp ce în alte state europene creșterile sunt mai mari – aproximativ 18% în Germania și peste 20% în Spania sau Italia.
În prezent, rafinăria Petrobrazi funcționează la capacitate maximă, iar o revizie tehnică planificată la rafinăria Petromidia a fost amânată pentru a menține producția ridicată de combustibil.
Recomandate

Prețurile carburanților din România ar putea rămâne relativ stabile , în jurul valorii actuale de aproximativ 8,8 lei pe litru de motorină, dacă prețul petrolului se menține la circa 90 de dolari pe baril. Potrivit Antena 3 CNN , ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat că autoritățile au reușit până acum să limiteze impactul creșterilor de pe piețele internaționale asupra prețurilor de la pompă. Ministrul a explicat că evoluția prețurilor depinde în primul rând de cotațiile petrolului pe piețele globale. În prezent, tendința este ca barilul să se stabilizeze în jurul valorii de 90 de dolari, ceea ce ar menține prețurile din România la niveluri apropiate de cele actuale, cu posibilitatea unei ușoare scăderi. Creșterile recente au fost alimentate și de o reacție de panică în piață după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Bogdan Ivan, consumul de combustibili a crescut brusc, ajungând la niveluri de aproximativ patru ori mai mari decât în mod normal pentru această perioadă din 2026. În aceste condiții, companiile au fost nevoite să refacă rapid stocurile la prețurile existente pe piață, ceea ce s-a reflectat ulterior în costurile de la pompă. Ministrul a precizat că nu există dovezi clare privind o speculă în piața combustibililor. În opinia sa, scumpirile sunt rezultatul direct al evoluțiilor internaționale și al costurilor de aprovizionare. Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că majorările din România au fost mai reduse decât în alte state europene. În medie, prețul motorinei standard a crescut cu aproximativ 60 de bani, adică în jur de 6%, în timp ce în Germania creșterea a fost de 18%, în Spania de 20%, iar în Italia de aproximativ 23%. Guvernul susține că a limitat impactul prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și combustibili, inclusiv prin contracte care nu depind de Strâmtoarea Ormuz. O parte din livrări provin din zona Mării Caspice sau din nordul Europei, pentru a reduce riscul unor blocaje în lanțul de aprovizionare. Pe de altă parte, specialiștii din sectorul energetic avertizează că scumpirile la carburant pot genera efecte în lanț în economie. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, fiecare creștere de 10–15 bani la pompă se poate reflecta ulterior în prețurile alimentelor, transportului, construcțiilor sau agriculturii. [...]

Ministerul Energiei pregătește declararea unei situații de criză pe piața țițeiului potrivit Digi24 , care relatează că ministrul Bogdan Ivan a transmis liderilor Coaliției un set de măsuri pentru a limita efectele scumpirii carburanților. Documentul consultat de publicație include, între altele, opțiuni precum plafonarea prețurilor, scăderea accizelor și repornirea temporară a unei rafinării. Declarația de „situație de criză” este prezentată ca un instrument care ar permite Guvernului să intervină rapid, în condițiile în care creșterea cotațiilor și a prețurilor la pompă ar putea continua pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În intervenția la Digi24, ministrul a spus că a pus „toate scenariile” pe masă, astfel încât executivul să poată decide fără întârzieri, dacă evoluțiile de pe piață se agravează. „În momentul de față am pregătit un set de mai multe măsuri pe care le-am transmis și Guvernului și coaliției prin care, în situația în care nu se rezolvă problema din Orientul Mijlociu și în situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul a descris documentul ca fiind unul de lucru, transmis Guvernului și membrilor coaliției, cu scopul de a identifica rapid soluții. În același context, el a enumerat măsuri deja luate la nivel administrativ, inclusiv extinderea unor contracte aflate în vigoare, schimbarea destinației unor capacități de stocare a petrolului către motorină, precum și acțiuni pentru limitarea speculei și a unor tentative de creștere artificială a prețurilor. Din relatarea Digi24 reiese că, pentru activarea formală a „situației de criză”, este necesară o decizie a Guvernului României. Ministerul susține că a pregătit actele normative necesare pentru ca eventualele intervenții să poată fi adoptate într-un interval scurt, dacă escaladarea prețurilor la carburanți continuă și presiunea se menține la nivel european și global. [...]

Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]

Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]

Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters , atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii. Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez. Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta. Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus. Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire. Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune. [...]

Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istorie pe piața globală a țițeiului. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, de cele 32 de state membre ale agenției, pentru a stabiliza piața petrolului afectată de conflictul din Orientul Mijlociu. Măsura este dublă față de intervenția realizată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, când au fost eliberați aproximativ 182 de milioane de barili. De această dată, cantitatea decisă reprezintă una fără precedent și face parte dintr-o acțiune colectivă de urgență menită să limiteze creșterea prețurilor la energie și perturbările de aprovizionare. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol , a declarat că piețele petroliere se confruntă cu provocări fără precedent și că reacția trebuie să fie una coordonată la nivel global. Agenția a fost creată în 1974 tocmai pentru a răspunde unor astfel de crize energetice. Decizia vine în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie 2026 , care a afectat grav transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz . Această rută este una dintre cele mai importante pentru comerțul mondial cu energie, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere tranzitând zilnic zona , echivalentul a circa un sfert din comerțul maritim global cu țiței. Blocarea traficului maritim în zonă a dus la reducerea producției în mai multe state din regiune , deoarece depozitele s-au umplut, iar exporturile au fost limitate. Situația s-a tensionat și mai mult după ce trei nave au fost lovite de proiectile în apropierea strâmtorii , în timp ce Iranul a avertizat că navele aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor ar putea deveni ținte. Mai multe state au confirmat deja participarea la această eliberare de rezerve: Statele Unite și Japonia ar urma să contribuie cu cele mai mari volume; Germania a anunțat că va participa la operațiune, la solicitarea agenției; unele țări ar putea începe eliberarea petrolului chiar de săptămâna viitoare. În total, statele membre ale AIE dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice , stocuri create special pentru situații de criză energetică. În pofida tensiunilor, primele reacții ale pieței indică o stabilizare a prețurilor. În cursul zilei de miercuri, petrolul european Brent se tranzacționa la sub 92 de dolari pe baril , după ce anterior urcase brusc până la aproximativ 120 de dolari pe fondul temerilor legate de întreruperea livrărilor. [...]