Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Autoritățile române spun că sunt pregătite să repornească rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, după ce au purtat discuții informale cu oficiali americani, care nu se opun reluării operațiunilor în anumite condiții, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Rafinăria Petrotel, aflată în proprietatea companiei ruse Lukoil, a fost oprită din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse. Guvernul analizează acum posibilitatea redeschiderii acesteia pentru a crește capacitatea de rafinare a României și pentru a reduce dependența de importuri într-un context internațional marcat de tensiuni pe piața energiei.
Potrivit ministrului, discuțiile purtate cu partea americană au indicat că reluarea activității ar putea fi acceptată, însă decizia finală depinde de o autorizație oficială din partea OFAC (Office of Foreign Assets Control), instituția din SUA care gestionează regimul de sancțiuni.
Dacă va fi reluată activitatea, rafinăria din Ploiești ar avea un impact semnificativ asupra pieței interne de carburanți:
Autoritățile spun că au lucrat în paralel și la diversificarea surselor de petrol și produse petroliere, pentru a reduce dependența de anumite regiuni. România a extins acordurile de aprovizionare cu Kazahstan și Azerbaidjan, state care furnizează o parte importantă din țițeiul procesat în rafinăriile românești.
Guvernul analizează mai multe măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la carburanți. Potrivit ministrului Energiei, în România scumpirea medie la pompă este de aproximativ 7% (circa 60 de bani pe litru), în timp ce în alte state europene creșterile sunt mai mari – aproximativ 18% în Germania și peste 20% în Spania sau Italia.
În prezent, rafinăria Petrobrazi funcționează la capacitate maximă, iar o revizie tehnică planificată la rafinăria Petromidia a fost amânată pentru a menține producția ridicată de combustibil.
Recomandate
Repornirea rafinăriei Petrotel depinde de contracte pentru țiței nerusesc , după ce autoritățile americane au transmis o scrisoare de conformitate care permite reluarea activității, potrivit Economedia . Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , spune că rafinăria ar urma să funcționeze cu petrol „compatibil” provenit din alte surse decât Federația Rusă. Ivan a declarat pentru Agerpres că, în baza scrisorii primite din partea autorităților SUA, Petrotel-Lukoil „ar trebui să înceapă să opereze”, însă repornirea efectivă vine după pași operaționali: probe, decizia finală și semnarea contractelor de furnizare pentru țițeiul potrivit instalațiilor rafinăriei. În acel moment, susține el, ar urma să apară „primele molecule de combustibil”. Ce se schimbă operațional: sursa țițeiului Fostul ministru afirmă că nu va fi importat petrol din Federația Rusă și indică drept alternative: Kazahstan; Azerbaidjan. „100% nu se va importa petrol din Federația Rusă.” Tot el susține că decizia de repornire nu ar fi fost luată fără garanția existenței unor furnizori de țiței compatibil. Context de reglementare: derogare de la sancțiunile SUA Bogdan Ivan a mai spus că, la 14 aprilie, a primit „confirmare oficială” de la Guvernul SUA pentru o derogare de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât România să poată reporni rafinăria Petrotel-Lukoil, iar prin acest mecanism unitatea „în 45 de zile va putea să funcționeze din nou”. În context mai larg, materialul notează că Administrația Trump a extins până la 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să își vândă benzinăriile din străinătate, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA citat de Reuters. Lukoil a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar OFAC (structură a Trezoreriei SUA) a indicat anterior că banii din vânzarea activelor ar trebui plasați într-un cont sub jurisdicția SUA și înghețați până la ridicarea sancțiunilor. [...]
Motorina ar putea urca în următoarele zile la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele benzinării riscă să rămână temporar fără stocuri , pe fondul tensiunilor de pe piața internațională a petrolului, al diferențelor mari de preț dintre rețele și al alimentărilor preventive, potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . Avertismentul vine înaintea minivacanței de 1 Mai, când crește mobilitatea și, implicit, cererea la pompă. În acest context, Chisăliță spune că riscul nu este o „explozie” de preț, ci o scumpire „lentă, constantă, aproape zilnică”. Ce împinge prețurile și de ce contează pentru șoferi În analiza citată, specialistul indică revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, cu țițeiul Brent „în jurul a 110 dolari” pe baril și un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari. Mesajul central: mișcarea de preț este alimentată mai degrabă de instabilitate și teamă decât de o creștere economică puternică, iar efectele se transmit în costurile carburanților. La nivel local, pe lângă presiunea externă, sunt menționate: diferențe mari de preț între rețele, care pot muta rapid fluxurile de clienți către stațiile mai ieftine; alimentări preventive înainte de plecările din minivacanță, care pot crea vârfuri punctuale de cerere și goluri temporare de stoc. Scenariile pentru următoarea săptămână Potrivit lui Chisăliță, cu un nivel „în jur de 9,3 lei pe litru”, următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, cu motorina spre 9,4–9,6 lei/litru „în doar câteva zile”. El descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul corectează, ceea ce ar putea duce la stagnare sau o ușoară scădere a prețurilor. Totuși, acest scenariu este prezentat ca fiind „din ce în ce mai fragil”. În scenariul considerat „mult mai realist”, o nouă escaladare ar putea împinge motorina „spre 10 lei pe litru”, iar „pragul psihologic” devine o chestiune de „când”, nu de „dacă”, în condițiile în care România „nu controlează prețul carburantului, doar îl încasează”, conform aceleiași analize. [...]
Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare , pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media . Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță , leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.” De ce pot apărea stații „fără motorină”, deși produsul există în sistem Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local. Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie. Intervențiile statului și efectele secundare în distribuție În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari. Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil. [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
Blocada prelungită a Strâmtorii Ormuz ține petrolul scump , iar ieșirea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și OPEC+ nu a reușit să schimbe direcția pieței, potrivit Economedia . După o scădere inițială de 2–3% a cotațiilor, prețurile au revenit rapid pe creștere, pe fondul riscurilor geopolitice și al blocajului de pe una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței. La momentul redactării, petrolul american WTI depășea 105 dolari/baril (aprox. 483 lei), iar Brent trecea de 112 dolari/baril (aprox. 515 lei), ambele în creștere cu aproximativ 4% față de minimele atinse imediat după anunțul privind ieșirea EAU din alianță. În material sunt citate Euronews și Mediafax. De ce nu se vede „ieftinirea” așteptată după ieșirea EAU din OPEC Piața a reacționat inițial prin scădere, pe ideea că EAU ar putea crește producția și ar putea apărea un surplus de ofertă. Mișcarea s-a dovedit însă insuficientă pentru a contrabalansa factorul dominant: riscul de întrerupere a livrărilor prin Ormuz și escaladarea tensiunilor în jurul Iranului. În plus, decizia EAU vine după ani de tensiuni cu Arabia Saudită privind cotele de producție. Economedia notează că Abu Dhabi a investit peste 150 de miliarde de dolari (aprox. 690 mld. lei) în compania națională ADNOC pentru a-și crește capacitatea la cinci milioane de barili pe zi, dar în cadrul OPEC o parte importantă din această capacitate a rămas neutilizată. EAU era al treilea cel mai mare producător din organizație, iar ieșirea este prezentată ca o lovitură pentru coeziunea cartelului. Ormuz, factorul care domină piața: 12% din oferta globală, afectată Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz a scos din circuit aproximativ 12% din oferta globală de petrol, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie citate în articol. Impactul este comparat cu episoade istorice majore, precum războiul din Golf sau conflictul Iran–Irak. Pe plan diplomatic, Economedia menționează că Donald Trump a extins armistițiul temporar dintre SUA și Iran, mediat de Pakistan, însă negocierile sunt descrise ca fragile. Teheranul ar fi propus redeschiderea strâmtorii în schimbul ridicării blocadei navale și al încetării ostilităților, în timp ce Washingtonul ar insista pentru un acord mai amplu, inclusiv pe tema programului nuclear iranian. Cine câștigă din prețuri ridicate În acest context, marile companii petroliere internaționale sunt printre beneficiari. Materialul indică faptul că grupuri precum BP, Shell, TotalEnergies și ExxonMobil ar putea vedea creșteri ale fluxurilor de numerar estimate la 5–10% pentru fiecare majorare de 10 dolari a prețului petrolului. Concluzia analizei este că ieșirea EAU din OPEC adaugă incertitudine, dar nu schimbă determinantul principal al prețului pe termen scurt: riscul geopolitic și blocajele de transport, care mențin piața într-o volatilitate ridicată. [...]
