Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al extinderii atacurilor Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf, potrivit Mediafax.
Mișcarea a fost vizibilă joi, la deschiderea piețelor asiatice. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 98,95 dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de întreruperi de producție și de transport în regiunea Golfului.
Conform OilPrice, Brent a crescut cu 4,27% până la 112,00 dolari, iar WTI a avansat cu 2,73% până la 98,95 dolari. Creșterea vine după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacuri anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars.
Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, descris drept cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat) din lume și un punct important pentru aprovizionarea globală cu gaze.
În paralel, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan după incidente legate de rachete, iar resturile proiectilelor interceptate ar fi afectat și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab. Mediafax mai notează că Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte, iar Arabia Saudită a raportat interceptarea a 19 drone în Provincia de Est și a patru rachete lansate spre Riad.
| Indicator / element | Detaliu din relatare |
|---|---|
| Brent | 112,00 dolari/baril (+4,27%) |
| WTI | 98,95 dolari/baril (+2,73%) |
| Momentul reacției pieței | Joi, la deschiderea piețelor asiatice |
| Țintă menționată în Qatar | Zona complexului Ras Laffan, cu „daune extinse” |
| Măsură în EAU | Suspendarea operațiunilor la instalația de gaze Habshan |
| Risc pe transport maritim | Navă la est de Strâmtoarea Ormuz, incendiu după un „proiectil necunoscut” (raport al agenției de securitate maritimă a Regatului Unit) |
Pe lângă impactul asupra producției, presiunea se vede și în zona transportului maritim: agenția de securitate maritimă a Regatului Unit a raportat că o navă aflată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”. În ansamblu, atacurile și avertismentele de evacuare pentru instalații energetice sunt prezentate ca parte a unei strategii de a lovi infrastructura energetică a Golfului, cu efect direct asupra prețurilor petrolului și gazelor.
Recomandate
Petrolul s-a ieftinit abrupt, iar piețele au trecut pe „risk-on” , după ce investitorii au pariat că un posibil acord SUA–Iran ar reduce riscurile de aprovizionare cu energie, potrivit Libertatea . Mișcarea a venit pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar fi aproape de un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru a pune capăt conflictului, relatează AFP, citând o informație publicată de Axios , pe baza declarațiilor a doi oficiali americani. Scăderea petrolului și a gazelor: semnal de detensionare a riscurilor Pe piața petrolului, corecția a fost puternică: Brent (referința globală): în scădere cu 10,8% la 98,04 dolari/baril West Texas Intermediate (SUA): în scădere cu 12,5% la 89,51 dolari/baril Și prețurile gazelor în Europa au coborât cu 11%, conform aceleiași surse. Efect în lanț: burse în creștere, dolar și randamente în scădere Scăderea energiei a susținut apetitul pentru risc pe piețele financiare. La Londra, indicele FTSE 100 a urcat cu 2,3% în jurul prânzului, iar în zona euro bursele de la Paris și Frankfurt au avansat cu aproximativ 3%. Strategul de investiții Neil Wilson (Saxo UK) a legat reacția de perspectiva unei detensionări care ar reduce presiunile inflaționiste, menționând și scăderi ale randamentelor obligațiunilor și ale dolarului american, pe fondul creșterii apetitului pentru risc. Ce ar conține acordul și care este calendarul Potrivit Axios, părțile ar fi aproape de un „memorandum de înțelegere” de o pagină, care ar urmări să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate. Publicația americană mai notează că acordul ar presupune: un moratoriu al Iranului privind îmbogățirea uraniului; deblocarea de către SUA a unor miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Washingtonul ar aștepta un răspuns de la Teheran în următoarele 48 de ore, iar Axios precizează că „nimic nu a fost convenit încă”, deși ar fi cel mai apropiat moment de un acord de la începutul războiului. Alți indicatori menționați În același context de piață, euro a urcat la 1,1792 dolari (de la 1,1696), iar yenul s-a apreciat puternic față de dolar, pe fondul a ceea ce este considerată o intervenție a autorităților japoneze pentru susținerea monedei. Separat, în Asia, indicele Kospi din Seul a crescut cu peste 5%, trecând pentru prima dată de 7.000 de puncte, evoluție susținută de un salt de 14,4% al acțiunilor Samsung, care a dus capitalizarea companiei peste 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. [...]
Aprecierea dolarului împinge motorina spre 10 lei/litru în România , pe fondul scumpirii petrolului și al cursului valutar, potrivit Adevărul . În ecuația prețului la pompă, dolarul contează direct deoarece referințele internaționale pentru țiței și produse petroliere sunt cotate în dolari, astfel că un leu mai slab față de dolar se vede rapid în costul carburanților. Marți, barilul de petrol Brent era cotat la aproape 113 dolari, față de aproape 109 dolari în ziua precedentă, iar cursul dolarului la BNR a urcat la 4,4644 lei (de la 4,4376 lei luni). În acest context, motorina standard a ajuns la prețuri între 9,79 lei/litru (Socar) și 9,94 lei/litru (Lukoil), cu niveluri intermediare de 9,82 lei/litru (Rompetrol și Mol), 9,83 lei/litru (Petrom) și 9,92 lei/litru (OMV). De ce cursul leu–dolar devine un factor-cheie la pompă Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, explică faptul că dolarul „intervine în stabilirea prețului final al carburanților”, deoarece atât petrolul Brent/WTI, cât și unele referințe pentru produse (Platts) sunt în dolari. În perioade de volatilitate, dinamica valutară poate amplifica mișcările din piața petrolului, mai ales când euro este relativ stabil față de leu, iar direcția leu/dolar este influențată de evoluția dolar/euro pe piețele internaționale. În evaluarea citată, o apreciere de 10% a cursului față de nivelul de luni „ar putea duce motorina în apropiere de 10,3 lei și benzina în jurul cotației de 9,46”, cu mențiunea că estimările pot fi afectate de variabile precum disponibilitatea și cererea reală pentru anumite tipuri de carburanți. Scenarii de preț: de la pragul psihologic la valori mai ridicate Expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că nu doar țițeiul influențează scumpirea, ci și cursul dolar–leu. În scenariul în care țițeiul ajunge la 120–124 dolari/baril și cursul leu–dolar rămâne la nivelul actual, „prețul motorinei poate ajunge la 11 lei”. Dacă leul se depreciază suplimentar, impactul poate fi mai mare; Chisăliță indică un scenariu în care, la un dolar de 6 lei, motorina „poate ajunge la 12,5 lei/litru”. Silviu Gresoi, de asemenea expert în energie, subliniază că prețul la pompă nu urmează liniar barilul, deoarece doar o parte din cost este influențată direct de materia primă. Potrivit lui, aproximativ 40–50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale. În aceste condiții, dacă Brent ajunge în intervalul 120–124 dolari, motorina ar putea urca în zona 10,2–10,6 lei/litru, peste pragul de 10 lei, însă evoluția exactă depinde și de cursul leu–dolar și de eventuale tensiuni logistice sau comerciale. Un alt element practic pentru consumatori și transportatori este decalajul de transmitere: impactul nu este instantaneu, ci apare, de regulă, după câteva zile până la una–două săptămâni, în funcție de stocuri și de politica de preț a companiilor petroliere. Context: „zâmbetul dolarului” și efectele asupra economiilor mai slabe Materialul reia și explicația analiștilor despre așa-numitul „zâmbet al dolarului”, fenomen prin care moneda americană se întărește atât când economia SUA este puternică, cât și când investitorii caută un „refugiu sigur” în perioade de criză. În acest cadru, este citat Manik Narain (UBS), care indică trei canale prin care un dolar mai puternic poate afecta economiile mai vulnerabile: creșterea poverii datoriilor denominate în dolari, scumpirea importurilor (inclusiv combustibil), exodul de capital și presiuni asupra creșterii economice. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz lovește direct securitatea energetică a Asiei-Pacific , iar Japonia avertizează că efectele asupra aprovizionării cu petrol sunt „enorme”, pe fondul întreruperilor de pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru hidrocarburi, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a declarat, în timpul unei vizite în Australia, că „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz are consecințe majore pentru Indo-Pacific. Ea a spus că Japonia și Australia vor rămâne în „strânsă comunicare” pentru a răspunde cu „simțul de urgență necesar”. De ce contează: o rută critică pentru hidrocarburi, cu destinație preponderent asiatică Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: prin această rută trece „o cincime din producția mondială de hidrocarburi în timp de pace”, iar blocarea este în vigoare din februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, aproximativ 80% din hidrocarburile transportate pe această rută maritimă au ca destinație țări asiatice, ceea ce amplifică vulnerabilitatea regiunii la șocuri de aprovizionare. Răspunsul Japoniei și Australiei: autonomie și reziliență în energie Japonia și Australia vor să își consolideze „autonomia și rezistența” pentru a-și garanta aprovizionarea cu energie, a afirmat Takaichi. În acest context, relația energetică bilaterală este deja importantă: Australia este principalul furnizor de gaz natural lichefiat (GNL) al Japoniei, iar din Japonia provine 7% din motorina utilizată în Australia. Cei doi parteneri au publicat și declarații pentru consolidarea legăturilor în economie, apărare și minerale critice, într-un demers mai larg de reducere a vulnerabilităților la șocuri externe. Context geopolitic: reducerea dependenței de China În paralel, Japonia și Australia încearcă să își reducă dependența de China. Australia a invocat resursele sale de minerale critice, iar guvernul japonez și-a exprimat intenția de a asigura o aprovizionare stabilă cu aceste materiale. Premierul australian Anthony Albanese a legat explicit aceste măsuri de lecțiile crizei curente, afirmând că pentru australieni ele ar însemna să fie „mai puțin vulnerabili la șocuri globale” precum cele generate de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
OPEC+ a decis o creștere „voluntară” a producției cu 188.000 de barili pe zi, dar efectul imediat asupra pieței rămâne limitat de blocarea Strâmtorii Ormuz , care împiedică exportul unei părți din țițeiul din Golful Persic, potrivit Economica . În acest context, anunțul are mai degrabă rol de semnal de stabilizare decât de creștere efectivă a ofertei disponibile. Decizia a fost comunicată la finalul unei videoconferințe de duminică și se adaugă unei majorări anunțate în aprilie, de 206.000 de barili pe zi, pe care alianța o leagă de „angajamentul față de stabilitatea pieței”. De ce creșterea e „teoretică” și ce blochează oferta Publicația notează că majorarea anunțată este, „astăzi”, doar teoretică, deoarece producătorii din Golful Persic nu pot exporta o parte din țiței din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului nerezolvat dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru piața globală: prin ea trec 20% din exporturile mondiale de țiței, iar problemele de tranzit au contribuit la scăderea producției cumulate a țărilor OPEC cu 27,5% în martie, pe fondul războiului din Iran și al tensiunilor din zonă. Cine a luat decizia și ce urmează La reuniune au participat șapte producători: Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Algeria (membre OPEC), alături de Rusia, Oman și Kazahstan. În comunicatul comun, grupul arată că va continua să monitorizeze condițiile pieței pentru a sprijini stabilitatea. Următoarea reuniune a celor șapte este programată pe 7 iunie, când va avea loc și o întâlnire a Comitetului Ministerial Comun de Monitorizare (JMMS) al OPEC+. Context: ieșirea EAU și presiunea pe prețuri Aceasta este a treia creștere consecutivă a producției de petrol din acest an, anunțată la două zile după retragerea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și din alianță. La cele două reuniuni anterioare s-au convenit creșteri de câte 206.000 de barili pe zi. În paralel, prețurile țițeiului au urcat „zilele trecute” la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul lipsei unui acord între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului. În acest cadru, unii analiști se tem că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea reduceri ale aprovizionării cu petrol și produse rafinate (precum kerosenul), cu potențial de a reaprinde inflația în economiile industrializate. În interiorul OPEC, doar câțiva membri – în principal Arabia Saudită – sunt indicați ca având capacitate disponibilă pentru a crește producția. EAU, aflate de ani de zile în dispută cu Arabia Saudită privind cotele, speră să își majoreze producția de la 3,4 milioane de barili pe zi la aproximativ 5 milioane de barili pe zi, după stabilizarea situației din Golf. Publicația mai notează că economia EAU devine tot mai puțin dependentă de veniturile din petrol. [...]
Prețul petrolului fizic a urcat la circa 130 de dolari/baril , iar decalajul față de cotațiile futures indică tensiuni care pot reaprinde inflația și pot lovi creșterea economică dacă blocajele din Strâmtoarea Ormuz persistă, potrivit News , care citează CNBC. În timp ce bursele – inclusiv S&P 500 – au atins maxime istorice pe fondul entuziasmului legat de inteligența artificială, piața petrolului arată o realitate diferită: prețurile din piața fizică sunt cu aproximativ 70% peste nivelurile din februarie și au depășit semnificativ cotațiile futures. De ce contează: piața fizică semnalează presiuni directe în economie Diferența dintre piața fizică și cea futures este pusă pe seama perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzita anterior aproximativ 20% din oferta globală de energie. Potrivit estimărilor din industrie citate, până la 1 miliard de barili ar putea lipsi de pe piață până la normalizarea situației. Analiștii avertizează că piața futures „reflectă mai degrabă așteptări și speranțe”, în timp ce piața fizică indică deja presiuni reale asupra economiei globale, ceea ce crește riscul ca investitorii să fie surprinși de amplitudinea unui șoc petrolier. Inflația urcă în așteptări, iar scenariile extreme merg până la 300 de dolari/baril Estimările privind inflația sunt deja în creștere: indicatorii de piață ar sugera o rată de peste 3,5% în Statele Unite în următorul an, peste ținta de 2% a băncii centrale, cu evoluții similare menționate pentru Europa și Marea Britanie. Experții citați avertizează că, dacă șocul petrolier persistă între trei și șase luni, efectele asupra inflației și creșterii economice ar putea deveni structurale. În scenarii extreme, traderii iau în calcul prețuri ale petrolului între 200 și 300 de dolari pe baril. Cum se repoziționează investitorii Pe fondul incertitudinii, investitorii ar începe să-și reorienteze strategiile către materii prime și „active reale”, anticipând creșteri ale inflației. Sunt menționate alocări mai flexibile către: infrastructură; imobiliare; companii din domeniul energiei, în timp ce expunerea pe sectorul tehnologic este menținută. „Până când riscurile geopolitice se reflectă pe deplin în piețele financiare, este de obicei prea târziu pentru a le mai atenua”, avertizează specialiștii, subliniind necesitatea unor reacții rapide din partea investitorilor. În evaluarea analiștilor, riscul major nu ține doar de durata conflictului, ci și de efectele pe termen lung asupra tendințelor economice, inclusiv relațiile comerciale globale și stabilitatea geopolitică. [...]
OPEC+ pregătește o nouă majorare a cotelor, dar efectul în piață ar putea fi limitat de războiul SUA–Iran , potrivit Economedia , care citează surse apropiate discuțiilor. Decizia ar urma să fie aprobată duminică și vizează o creștere „modestă” a producției, însă, în condițiile în care conflictul dintre SUA și Iran continuă să perturbe aprovizionarea cu petrol din Golf, majorarea riscă să rămână în mare parte una formală, fără să se traducă rapid în volume suplimentare efective. Concret, șapte țări din OPEC+ ar fi convenit, în principiu, să majoreze țintele de producție cu aproximativ 188.000 de barili pe zi în iunie, ceea ce ar reprezenta a treia creștere lunară consecutivă, potrivit surselor citate de Reuters . De ce contează pentru piață Unghiul principal este diferența dintre „cote” și „barili livrați”: chiar dacă OPEC+ ridică țintele, disponibilitatea reală a petrolului poate rămâne constrânsă atâta timp cât perturbările din Golf persistă. În acest context, semnalul de politică de producție al OPEC+ poate avea un impact mai mic asupra echilibrului cerere–ofertă decât ar sugera, la prima vedere, anunțul privind majorarea cotelor. Ce urmează Aprobarea este așteptată duminică, conform informațiilor transmise de Reuters. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar în ce măsură țintele majorate vor fi reflectate în creșteri efective de producție în iunie. [...]
