Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Neptun Deep intră în faza de monetizare, cu contracte și un cadru pentru achiziții ale statului, pe măsură ce proiectul se apropie de prima producție estimată în 2027, potrivit Economedia. Miza economică imediată nu mai ține doar de investiția anunțată, ci de felul în care volumele viitoare încep să fie „prinse” în contracte și în mecanisme publice de securitate a aprovizionării.
Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și vizează exploatarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), iar producția de gaze este programată să înceapă în 2027.
„Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, instalația unde gazele extrase din zăcămintele submarine vor fi procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție, etapă prezentată drept una dintre cele mai importante din derularea proiectului.
OMV Petrom a comunicat că a finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul, elemente pe care compania le-a inclus și în raportarea financiară aferentă primului semestru din 2026, în contextul avansului către prima producție în 2027.
Pe partea comercială, Economedia notează apariția unui prim client industrial român confirmat pentru viitoarea producție: Silcotub, producător de țevi fără sudură. Informația este atribuită unui document obținut de publicație.
Conform documentului, OMV Petrom a notificat încheierea a trei contracte de vânzare-cumpărare pentru gazele din proiect:
În paralel, la final de iulie, Camera Deputaților a adoptat (for decizional) proiectul de lege care permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să își asigure cadrul bugetar necesar pentru exercitarea dreptului de preempțiune asupra unei cantități de 49,9 TWh de gaze naturale din Neptun Deep. Legea urmează să meargă la promulgare.
Potrivit expunerii de motive citate, oferta transmisă de OMV Petrom vizează 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) la un preț de 48,752 euro/MWh (aprox. 243,8 lei/MWh).
Pe termen scurt, combinația dintre progresul de execuție (platformă, sonde, conductă) și pașii de comercializare (contracte, clienți, preempțiune pentru stat) mută proiectul din zona de plan în zona de implementare cu efecte potențiale în piață: securizarea unor volume viitoare și conturarea modului în care acestea ar putea ajunge atât la industrie, cât și în mecanismele publice de rezervă.
În plan politic și economic, premierul interimar Ilie Bolojan a legat proiectul de stabilitatea prețurilor și de relansarea unor ramuri industriale, inclusiv producția internă de îngrășăminte prin repornirea combinatului Azomureș, precum și de reducerea dependenței de importuri.
Recomandate
Întâlnirea de la Cotroceni cu noul CEO OMV vine pe fondul presiunii din piața energiei și al mizei Neptun Deep . Potrivit Euronews , președintele Nicușor Dan se întâlnește luni dimineață, la Palatul Cotroceni , cu o delegație a grupului OMV condusă de Emma Delaney, noul director general al companiei, înainte ca șeful statului să înceapă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern. Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru consumatori și pentru politica energetică: în ultimele zile, prețurile carburanților au depășit pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele de benzinării din România, după o nouă majorare, notează publicația. Administrația Prezidențială nu a anunțat, deocamdată, temele concrete ale discuției. Totuși, contextul energetic și relația României cu grupul OMV fac întâlnirea relevantă, în special prin prisma proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz. Neptun Deep, proiectul strategic care intră în „linie dreaptă” Conform celor mai recente informații publicate de OMV și OMV Petrom, primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Compania estimează o producție la platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar investiția totală este estimată la circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). În ultimele luni, proiectul a avansat, inclusiv prin instalarea platformei offshore de producție Neptun Alpha, iar lucrările de dezvoltare continuă. Neptun Deep este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz (50%-50%), zăcământul fiind în sectorul românesc al Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Proiectul presupune forarea a zece sonde și construirea infrastructurii pentru transportul gazelor către țărm și apoi în sistemul național. Pentru România, exploatarea gazelor din Neptun Deep este considerată strategică în contextul securității energetice regionale, iar odată cu intrarea în producție țara ar urma să devină un producător important de gaze în regiune. Cine este Emma Delaney și de ce contează schimbarea de leadership Emma Delaney a devenit CEO al OMV la 1 septembrie 2026, după încheierea mandatului lui Alfred Stern, fiind prima femeie care ocupă această funcție în istoria companiei austriece. Irlandeza are o experiență de aproximativ trei decenii în industrie și a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul BP, inclusiv vicepreședinte executiv pentru divizia Customers and Products și membră a comitetului executiv. OMV a anunțat că mandatul lui Delaney este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, prin acordul ambelor părți. Context politic: întâlnirea, înainte de consultările pentru noul Guvern Discuția de la Cotroceni este programată în aceeași dimineață în care președintele începe consultările cu partidele politice pentru desemnarea premierului și formarea noului Guvern. Până la acest moment, nu există o listă publică a subiectelor care vor fi abordate în întâlnirea cu delegația OMV, potrivit agendei prezidențiale citate de Euronews. [...]
România își mută „linia de sosire” pentru Neptun Deep în S1 2027, dar rămâne expusă în iarna 2026–2027 , într-un context de prețuri ridicate și tensiuni geopolitice, potrivit Ziarul Financiar . OMV Petrom și Romgaz spun că primul gaz din proiect va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a lui 2027, mai devreme decât estimarea anterioară care indica toamna lui 2027. Informația contează în primul rând prin impactul operațional asupra securității energetice: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic aflat acum în derulare în România, iar intrarea gazelor în rețea este unul dintre cele mai așteptate momente pentru piața locală. Totuși, beneficiul efectiv al acestei accelerări vine după trecerea printr-o iarnă considerată „hop major”, cu potențial de a fi complicată pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al prețurilor „foarte mari”. Ce au anunțat OMV Petrom și Romgaz despre calendar Cele două companii, cotitulare ale perimetrului Neptun Deep, afirmă că proiectul se derulează „conform planului”, ceea ce le permite să definească mai precis etapele următoare. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 28 septembrie. Pe scurt, calendarul indicat de companii este: prima producție de gaze intră în SNT în prima jumătate a anului 2027 ; după intrarea în SNT, proiectul trece într-o fază de creștere treptată a producției și testare a performanțelor operaționale ; platoul de producție este estimat să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027 . De ce rămâne critică iarna 2026–2027 Deși momentul „primului gaz” este devansat față de așteptările anterioare, articolul subliniază că piața locală va resimți această îmbunătățire abia după iarna 2026–2027. Riscul este legat de combinația dintre tensiunile din Orientul Mijlociu și nivelul ridicat al prețurilor, care poate pune presiune pe echilibrul pieței înainte ca noile volume să intre efectiv în sistem. Diferența față de estimarea Transgaz Ziarul Financiar notează că anunțul OMV Petrom și Romgaz este mai optimist decât datele publicate anterior de Transgaz, care indicau toamna lui 2027 pentru primul gaz din Neptun Deep. Estimarea Transgaz a fost inclusă în planul actualizat de dezvoltare a Sistemului Național de Transport pentru perioada 2026–2035 . [...]
Incidentul cu drona din apropierea platformei Pescăruș ridică din nou problema riscurilor operaționale în Marea Neagră , deși, potrivit HotNews , exploatarea OMV Petrom nu a fost afectată și funcționează normal. Nava turcească „Royad Mammadov”, încărcată cu cereale, a fost lovită luni de o dronă în largul Mării Negre, la aproximativ 8 mile marine (circa 14,8 km) de platforma petrolieră Pescăruș. În urma atacului, doi marinari au murit, iar alți 11 membri ai echipajului au fost răniți. Ce este platforma Pescăruș și unde se află Pescăruș este o platformă marină de extracție a petrolului și gazelor naturale care aparține OMV Petrom. Este amplasată în perimetrul Istria din Marea Neagră, la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) de țărmul României și este operată în apele de mică adâncime. Zăcământul petrolier Pescăruș a fost descoperit în 1999 de Petrom (companie ulterior privatizată și preluată parțial de OMV), fiind la acel moment cea mai importantă descoperire de petrol din platforma continentală a Mării Negre din ultimele două decenii. Ce spune OMV Petrom despre impactul asupra operațiunilor Reprezentanții OMV Petrom, contactați de HotNews, au transmis că incidentul a avut loc la distanță de platformă și nu a afectat operațiunile sau siguranța personalului. „Incidentul s-a produs la distanță de platforma Pescaruș și nu a afectat în niciun fel operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal”. Declarația companiei este detaliată într-o reacție separată, publicată de HotNews, disponibilă aici . [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
