Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Întâlnirea de la Cotroceni cu noul CEO OMV vine pe fondul presiunii din piața energiei și al mizei Neptun Deep. Potrivit Euronews, președintele Nicușor Dan se întâlnește luni dimineață, la Palatul Cotroceni, cu o delegație a grupului OMV condusă de Emma Delaney, noul director general al companiei, înainte ca șeful statului să înceapă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern.
Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru consumatori și pentru politica energetică: în ultimele zile, prețurile carburanților au depășit pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele de benzinării din România, după o nouă majorare, notează publicația.
Administrația Prezidențială nu a anunțat, deocamdată, temele concrete ale discuției. Totuși, contextul energetic și relația României cu grupul OMV fac întâlnirea relevantă, în special prin prisma proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz.
Conform celor mai recente informații publicate de OMV și OMV Petrom, primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Compania estimează o producție la platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar investiția totală este estimată la circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei).
În ultimele luni, proiectul a avansat, inclusiv prin instalarea platformei offshore de producție Neptun Alpha, iar lucrările de dezvoltare continuă. Neptun Deep este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz (50%-50%), zăcământul fiind în sectorul românesc al Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Proiectul presupune forarea a zece sonde și construirea infrastructurii pentru transportul gazelor către țărm și apoi în sistemul național.
Pentru România, exploatarea gazelor din Neptun Deep este considerată strategică în contextul securității energetice regionale, iar odată cu intrarea în producție țara ar urma să devină un producător important de gaze în regiune.
Emma Delaney a devenit CEO al OMV la 1 septembrie 2026, după încheierea mandatului lui Alfred Stern, fiind prima femeie care ocupă această funcție în istoria companiei austriece. Irlandeza are o experiență de aproximativ trei decenii în industrie și a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul BP, inclusiv vicepreședinte executiv pentru divizia Customers and Products și membră a comitetului executiv.
OMV a anunțat că mandatul lui Delaney este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, prin acordul ambelor părți.
Discuția de la Cotroceni este programată în aceeași dimineață în care președintele începe consultările cu partidele politice pentru desemnarea premierului și formarea noului Guvern. Până la acest moment, nu există o listă publică a subiectelor care vor fi abordate în întâlnirea cu delegația OMV, potrivit agendei prezidențiale citate de Euronews.
Recomandate

OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]

Scufundarea navei cu gaze care mergea spre Midia ridică riscuri operaționale pe ruta Marea Neagră , într-un context de securitate tensionat în zonă, potrivit Digi24 . Transportatorul de gaze GAS HUSKY, sub pavilion liberian, s-a scufundat în Marea Neagră, la aproximativ 50 de mile marine (aprox. 93 km) est de orașul bulgar Byala, în timp ce naviga din Alexandria către portul românesc Midia. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat declanșarea unei operațiuni de căutare și salvare pentru echipajul de 19 membri. Ulterior, Digi24 a relatat că întregul echipaj a fost salvat, iar elicopterele militare urmau să îi transporte pe marinari la baza aeriană Ceaika din Varna. Informațiile privind finalizarea evacuării și starea de sănătate a marinarilor rămân însă incomplete: autoritățile bulgare „nu au confirmat încă oficial” că operațiunea s-a încheiat cu succes, iar date despre condiția medicală a echipajului nu au fost publicate. Conform Autorității Navale Române, citată de Novinite , toți cei 19 membri ai echipajului sunt cetățeni filipinezi. Cum s-a derulat intervenția Baliza de urgență a navei a fost activată la ora 08:02, transmițând un semnal de primejdie care indica scufundarea, după ce nava a dispărut de pe radar la scurt timp după miezul nopții. Pentru sprijin aerian, Forțele Aeriene Bulgare au mobilizat: un avion Su-25, care a decolat de la Balcic la 10:25 pentru recunoaștere aeriană; un elicopter Cougar, trimis după ce a fost observată o plută de salvare cu persoane; un al doilea avion Su-25, ridicat de la sol la scurt timp după ora 11:00. Desfășurarea a fost făcută în baza unui ordin al șefului Apărării, ca răspuns la o solicitare de sprijin din partea Direcției Generale de Activități de Salvare de Urgență din cadrul Agenției Executive pentru Administrația Maritimă. De ce contează pentru transporturile către Midia Incidentul lovește direct o rută de aprovizionare către portul Midia și pune în prim-plan vulnerabilitatea operațională a transporturilor maritime din Marea Neagră, unde riscurile de navigație și cele de securitate sunt în creștere. În același timp, Digi24 notează că nava GAS HUSKY a fost localizată ultima dată la 14,5 mile marine (aprox. 27 km) de locul unde nava de marfă BETUL 8 s-a răsturnat în ziua precedentă; membrii echipajului acelei nave au declarat jurnaliștilor că ar fi fost lovită de două drone maritime. În cazul GAS HUSKY, materialul nu indică o cauză a scufundării. [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]

Scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unui posibil excedent global de ofertă, se vede în ieftinirea carburanților : motorina ajunge la 1,97 euro/litru sâmbătă, iar benzina la 1,78 euro/litru, potrivit agrarheute . Pentru companii, transportatori și fermieri, mișcarea contează direct în costurile operaționale, într-un moment în care piața pare să fie dominată mai mult de semnalele de ofertă decât de riscurile geopolitice. Brent a urcat ușor vineri la 92,5 dolari/baril (aprox. 425 lei), dar a bifat totuși a treia scădere săptămânală consecutivă. Publicația notează că indiciile privind o ofertă globală abundentă au cântărit mai mult decât îngrijorările legate de posibile noi atacuri ale SUA asupra Iranului. Semnale de ofertă: Hormuz la „nivel record” și discuții pentru creșterea producției Ministrul american al energiei, Chris Wright , a declarat că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au atins un nivel record, pe măsură ce oferta din Orientul Mijlociu își revine. În plus, SUA, China și Rusia ar fi convenit joi, într-o întâlnire trilaterală, să majoreze producția și oferta de produse petroliere rafinate. În același registru, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat anterior în cursul săptămânii că, în trimestrul în derulare, piața globală ar putea înregistra un excedent de ofertă de circa 2 milioane de barili/zi. Separat, Goldman Sachs a avertizat asupra riscului unui posibil supraplin de ofertă anul viitor. SUA: stocurile de benzină cresc puternic, presiune pe prețuri Pe piața americană, contractele futures pentru benzină au rămas în jur de 2,50 dolari/galon (aprox. 0,66 dolari/litru; aprox. 3,0 lei/litru), aproape de cel mai scăzut nivel din martie, pe fondul temperării îngrijorărilor privind aprovizionarea. Datele Administrației pentru Informații Energetice (EIA) arată că stocurile interne de benzină ale SUA au crescut cu 5,2 milioane de barili în săptămâna încheiată la 13 noiembrie — cea mai mare creștere săptămânală din 16 ianuarie — ducând nivelul stocurilor la 3% peste media sezonieră. Potrivit sursei, această evoluție a fost susținută de o cerere mai slabă de combustibil și de o utilizare a rafinăriilor menținută aproape de limita capacității. Riscuri care rămân în piață: Ucraina, rafinăriile rusești și securitatea rutelor Deși tabloul de bază este unul de ofertă în creștere, agrarheute amintește că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești rămân un risc pentru piețele de carburanți, iar IEA se așteaptă ca procesarea petrolului în Rusia să rămână puternic restricționată până la finalul anului. În paralel, atacurile asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz pot afecta rutele de aprovizionare cu materii prime. Pentru moment, balanța dintre ofertă și cerere împinge prețurile în jos, însă persistența riscurilor logistice și a celor legate de capacitățile de rafinare poate menține volatilitatea ridicată pe piața carburanților. [...]

Patru petroliere cu motorină rusească nu au mai ajuns în SUA, ci în Brazilia , ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unui acord politic prezentat drept soluție pentru ieftinirea combustibililor, potrivit Digi24 . Transporturile vizau piața americană în baza unei înțelegeri convenite de președintele SUA, Donald Trump , și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuși, niciuna dintre cele patru nave trimise de Rusia nu a făcut escală într-un port american, iar încărcăturile au ajuns în Brazilia, conform publicației The Maritime Executive, citată de Meduza . Acordul a fost însoțit de o derogare temporară de la sancțiuni Înțelegerea a fost anunțată la începutul lunii octombrie și prevedea livrări de motorină rusească atât către Statele Unite, cât și către alte piețe internaționale. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat temporar operațiuni care implicau motorină rusească aflată sub regimul sancțiunilor. Administrația Trump a susținut că livrările ar urma să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili în SUA, într-un context politic sensibil: acordul a fost comunicat înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. De ce contează pentru piața combustibililor După alegerile din 3 noiembrie, în care republicanii și-au pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, au apărut informații că petrolierele nu se îndreptau, de fapt, către porturi americane. Evoluția alimentează criticile deja existente privind utilitatea acordului. Potrivit Digi24, experți au pus sub semnul întrebării impactul real al livrărilor asupra pieței americane, argumentând că volumul de motorină pe care Rusia urma să îl livreze Statelor Unite nu ar fi fost suficient pentru a influența semnificativ prețurile la combustibili. [...]

Loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești se extind la peste 1.300 km de granița Ucrainei , vizând noduri critice din rețeaua de transport a țițeiului și amplificând riscurile operaționale pentru fluxurile interne și exporturile Rusiei, potrivit Kyiv Post . Atacul ar fi avut loc joi dimineață, 19 noiembrie, asupra stației de pompare Kaleykino din Republica Tatarstan, un punct important din rețeaua de conducte magistrale. Publicația rusă independentă Astra a relatat că instalația se află la 5–8 km de orașul Almetyevsk, iar localnicii ar fi observat ambulanțe și autospeciale de pompieri îndreptându-se spre zonă după incident. De ce contează: un nod-cheie al rețelei Transneft , lovit la distanță mare Autoritățile din Tatarstan au confirmat un atac cu drone asupra unor rezervoare de stocare de petrol din apropiere de Almetyevsk și au recunoscut avarii la infrastructură civilă. Stația Kaleykino este descrisă ca parte critică a infrastructurii de transport a petrolului și este deținută de Transneft, operatorul de stat al conductelor. În comunicarea autorităților regionale, stingerea incendiului ar fi fost limitată de un sistem automat și de intervenția serviciilor de securitate ale obiectivului, iar echipele de urgență au fost mobilizate la fața locului. Nu au fost raportate decese sau răniți. Rolul instalației în fluxurile de țiței și legătura cu conducta Drujba Stația Kaleykino funcționează ca un hub de amestec (blending) pentru diferite tipuri de țiței care sosesc din Siberia de Vest, Tatarstan, Udmurtia și Bashkortostan. Totodată, are rol în menținerea presiunii în sistemul de conducte și în distribuția țițeiului, inclusiv pentru volume care intră în conducta Drujba. Kyiv Post notează că nu ar fi prima lovitură asupra acestei instalații: pe 23 februarie, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit stația, iar o sursă din Ministerul rus pentru Situații de Urgență citată de Astra a spus atunci că au luat foc două rezervoare de 50.000 metri cubi fiecare (aprox. 13,2 milioane galoane). Context: presiune pe rafinare și distribuție, cu efecte în piața internă Materialul plasează atacul într-o serie mai largă de lovituri asupra infrastructurii petroliere rusești. De la începutul lui noiembrie, Ucraina ar fi atacat de două ori stația Samara LPDS, descrisă ca unul dintre cele mai mari noduri de transport și distribuție, conectând patru conducte majore. Separat, Forțele de Apărare ale Ucrainei ar fi lovit rafinăriile Afipsky și Ilsky din Ținutul Krasnodar în noaptea de 18 noiembrie, pentru a doua oară în această lună. Statul Major ucrainean a afirmat că la Ilsky au fost lovite rezervoare, iar la Afipsky ar fi fost vizată o unitate de procesare. Cele două rafinării au o capacitate anuală combinată de aproximativ 13 milioane de tone și ar alimenta forțele ruse din sud, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post mai arată că, potrivit unor surse citate de Reuters, atacurile recente ar fi contribuit la o scădere de circa 30% a procesării zilnice a țițeiului, de la aproximativ 700.000 de tone la final de octombrie la 500.000 de tone la mijlocul lui noiembrie. În paralel, ar fi apărut penurii de benzină și restricții de vânzare în cel puțin opt regiuni, iar în Moscova unele stații Rosneft ar fi reintrodus limite de 50 litri per vehicul și 20 litri per canistră. Ce nu este confirmat încă Ucraina nu a comentat public, până la momentul relatării, implicarea în atacurile raportate. În plus, amploarea exactă a pagubelor la Kaleykino și impactul imediat asupra fluxurilor de țiței nu sunt detaliate în informațiile disponibile. [...]