Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Kuweitul reduce producția de petrol și declară forță majoră din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, pe fondul blocajelor din transportul maritim și al amenințărilor privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit Reuters, compania națională Kuwait Petroleum Corporation (KPC) a început sâmbătă să reducă producția și rafinarea de țiței, invocând riscurile generate de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Decizia vine după ce transporturile de petrol din Golf au fost grav afectate de conflict, care a blocat pentru a opta zi consecutivă Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaz natural lichefiat tranzitează această zonă, ceea ce face ca orice perturbare să aibă efecte imediate asupra piețelor energetice.
Kuwait Petroleum Corporation nu a precizat exact cât de mult va reduce producția, însă compania producea în februarie aproximativ 2,6 milioane de barili de petrol pe zi. Reducerea este descrisă drept o măsură preventivă, iar nivelurile de producție ar putea fi restabilite dacă situația din regiune se stabilizează.
Potrivit notificării comerciale consultate de Reuters, compania a declarat forță majoră din cauza:
Reducerea producției în Kuweit vine după decizii similare luate deja de Irak și Qatar. Analiștii estimează că și Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită ar putea fi nevoite să reducă producția dacă blocajele logistice continuă și spațiile de stocare se umplu.
KPC este un actor important pe piața energetică globală. Compania exportă:
Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a început să se extindă dincolo de teritoriul iranian. Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor state arabe din Golf care găzduiesc baze americane, iar Israelul a intensificat operațiunile militare în Liban după tiruri lansate de Hezbollah.
Pe fondul tensiunilor, piața petrolului rămâne extrem de volatilă, iar perturbările din Strâmtoarea Hormuz ridică temeri privind o nouă criză energetică globală, într-un moment în care economia mondială este deja sub presiunea inflației și a tensiunilor geopolitice.
Recomandate
Scumpirea petrolului peste 120 de dolari/baril reaprinde riscul de șoc pe energie , pe fondul impasului din conflictul cu Iranul și al discuțiilor din SUA despre opțiuni militare, potrivit HotNews . Brent a trecut de 120 de dolari pe baril, după opt zile consecutive de creșteri, atingând un maxim al ultimilor patru ani, conform datelor citate de publicație de la OilPrice. Mișcarea reflectă, în evaluarea pieței, adâncirea impasului din războiul din Iran. Un factor care a amplificat îngrijorările investitorilor este respingerea de către președintele SUA, Donald Trump , a planului iranian, potrivit declarațiilor sale pentru Axios. Trump a susținut că Iranul s-a apropiat de poziția Washingtonului, „dar nu suficient”. Ce opțiuni ia în calcul Washingtonul Axios mai scrie că Trump urmează să primească joi o informare de la comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, privind noi planuri pentru o potențială acțiune militară în Iran. În acest context, Trump ar lua în considerare reluarea operațiunilor militare fie pentru a încerca să depășească blocajul din negocieri, fie pentru a da o „lovitură finală” înainte de a pune capăt războiului. Cele trei scenarii menționate în material sunt: un val „scurt și puternic” de atacuri asupra Iranului, care „probabil” ar include infrastructură, cu scopul de a forța ieșirea din impasul negocierilor; preluarea unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a o redeschide transportului maritim comercial, o operațiune care ar putea include forțe terestre; o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, scenariu discutat și în trecut. De ce contează pentru economie Trecerea Brent peste pragul de 120 de dolari/baril indică o creștere a „primei de risc” geopolitic în preț, într-un moment în care piața încearcă să evalueze dacă tensiunile se pot transforma într-o perturbare directă a fluxurilor de petrol și a rutelor maritime, în special în zona Strâmtorii Hormuz. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau probabilități, rămâne neclar ce opțiune ar putea fi aleasă și în ce interval. [...]
Romgaz își construiește bugetul pe 2026 pe o scădere abruptă a profitului, în timp ce accelerează investițiile , pe fondul declinului producției interne și al reglementării prețului gazelor, cu miza strategică a proiectului offshore Neptun Deep , potrivit Profit . Compania de stat anticipează pentru 2026 o scădere cu 40,18% a profitului net față de anul trecut, de la 3,138 miliarde lei la 1,877 miliarde lei, conform draftului de buget pentru acest an. În paralel, dividendele care ar urma să fie acordate acționarilor din profitul pe 2026 sunt bugetate în creștere cu peste 50% față de cele propuse pentru distribuire în acest an din câștigul pe 2025, de la 605,88 milioane lei la 909,72 milioane lei. Presiune pe rezultate înainte de Neptun Deep Romgaz estimează că profitul net va continua să scadă și în primii doi ani de producție ai exploatării offshore Neptun Deep din Marea Neagră, la 1,76 miliarde lei în 2027 și 1,532 miliarde lei în 2028. Compania este controlată de Ministerul Energiei, cu peste 70% din capital. Venituri în scădere în 2026 Pentru 2026, Romgaz se așteaptă la reducerea cu 9,3% a veniturilor totale, la 7,574 miliarde lei, pe fondul comprimării cu un procent similar a veniturilor principale, la 5,965 miliarde lei, conform documentului citat. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC adâncește ruptura cu Arabia Saudită și împinge Abu Dhabi să își reevalueze rolul în organizațiile regionale , într-un moment în care liderii emiratezi pun sub semnul întrebării utilitatea alianțelor multilaterale, potrivit Reuters . Un oficial din EAU, care a vorbit sub protecția anonimatului, a spus că țara își „reevaluează rolul și contribuțiile” în organizații multilaterale, însă „nu ia în calcul alte retrageri” în acest moment. Declarația vine la o zi după ce Abu Dhabi a anunțat că se retrage din OPEC, decizie care intră în vigoare la 1 mai. Pe fondul ieșirii din organizația petrolieră, au apărut speculații că EAU ar putea părăsi și alte structuri regionale, inclusiv Liga Arabă și Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC). Oficialul citat de Reuters afirmă că este vorba despre o revizuire mai largă a utilității apartenenței la astfel de organizații, nu despre un plan de retrageri în lanț. Rivalitatea cu Arabia Saudită, accentuată de decizia privind OPEC Reuters notează că retragerea EAU — unul dintre cei mai mari producători din grup — lărgește falia dintre Emirate și Arabia Saudită, considerată liderul de facto al OPEC. Relația dintre Abu Dhabi și Riad, cândva una de alianță strânsă, a evoluat într-o rivalitate „mocnită”, cu dispute pe teme precum politica petrolieră, geopolitica regională și competiția pentru atragerea de talente și capital. Critici la adresa GCC după războiul cu Iranul Comentariile oficialului se înscriu, potrivit Reuters, într-o reevaluare mai amplă a alianțelor de către Abu Dhabi după începutul războiului cu Iranul, în condițiile în care GCC a fost criticat pentru ceea ce EAU a descris drept un răspuns insuficient la conflict. Anwar Gargash, un oficial de rang înalt din EAU, a declarat la o conferință în EAU că, deși statele GCC s-au sprijinit „logistic”, poziția lor „politică și militară” a fost, în opinia sa, „cea mai slabă din istorie”. „Este adevărat că, logistic, țările GCC s-au sprijinit reciproc, dar politic și militar, cred că poziția lor a fost cea mai slabă din istorie.” Gargash a spus că se aștepta la o poziție slabă din partea Ligii Arabe, dar nu și din partea GCC, ceea ce explică surpriza exprimată public. „Autonomie strategică” și repoziționare externă Gargash a indicat anterior că EAU își va „examina atent” relațiile regionale și internaționale pentru a determina „pe cine se poate baza”, asociind această revizuire cu măsuri de întărire a poziției economice și financiare a țării. El a rezumat direcția prin formula: „autonomia strategică rămâne opțiunea durabilă a EAU”. În același timp, Reuters reamintește că Emiratele sunt un centru regional de afaceri și finanțe și unul dintre cei mai importanți aliați ai Washingtonului. După ce au fost atacate în timpul războiului cu Iranul, EAU și-au consolidat relațiile cu Statele Unite și cu Israel, cu care au normalizat legăturile în 2020 prin Acordurile Abraham , văzute de Abu Dhabi și ca un canal către Washington și un instrument de influență regională. [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
Blocada prelungită a Strâmtorii Ormuz ține petrolul scump , iar ieșirea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și OPEC+ nu a reușit să schimbe direcția pieței, potrivit Economedia . După o scădere inițială de 2–3% a cotațiilor, prețurile au revenit rapid pe creștere, pe fondul riscurilor geopolitice și al blocajului de pe una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței. La momentul redactării, petrolul american WTI depășea 105 dolari/baril (aprox. 483 lei), iar Brent trecea de 112 dolari/baril (aprox. 515 lei), ambele în creștere cu aproximativ 4% față de minimele atinse imediat după anunțul privind ieșirea EAU din alianță. În material sunt citate Euronews și Mediafax. De ce nu se vede „ieftinirea” așteptată după ieșirea EAU din OPEC Piața a reacționat inițial prin scădere, pe ideea că EAU ar putea crește producția și ar putea apărea un surplus de ofertă. Mișcarea s-a dovedit însă insuficientă pentru a contrabalansa factorul dominant: riscul de întrerupere a livrărilor prin Ormuz și escaladarea tensiunilor în jurul Iranului. În plus, decizia EAU vine după ani de tensiuni cu Arabia Saudită privind cotele de producție. Economedia notează că Abu Dhabi a investit peste 150 de miliarde de dolari (aprox. 690 mld. lei) în compania națională ADNOC pentru a-și crește capacitatea la cinci milioane de barili pe zi, dar în cadrul OPEC o parte importantă din această capacitate a rămas neutilizată. EAU era al treilea cel mai mare producător din organizație, iar ieșirea este prezentată ca o lovitură pentru coeziunea cartelului. Ormuz, factorul care domină piața: 12% din oferta globală, afectată Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz a scos din circuit aproximativ 12% din oferta globală de petrol, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie citate în articol. Impactul este comparat cu episoade istorice majore, precum războiul din Golf sau conflictul Iran–Irak. Pe plan diplomatic, Economedia menționează că Donald Trump a extins armistițiul temporar dintre SUA și Iran, mediat de Pakistan, însă negocierile sunt descrise ca fragile. Teheranul ar fi propus redeschiderea strâmtorii în schimbul ridicării blocadei navale și al încetării ostilităților, în timp ce Washingtonul ar insista pentru un acord mai amplu, inclusiv pe tema programului nuclear iranian. Cine câștigă din prețuri ridicate În acest context, marile companii petroliere internaționale sunt printre beneficiari. Materialul indică faptul că grupuri precum BP, Shell, TotalEnergies și ExxonMobil ar putea vedea creșteri ale fluxurilor de numerar estimate la 5–10% pentru fiecare majorare de 10 dolari a prețului petrolului. Concluzia analizei este că ieșirea EAU din OPEC adaugă incertitudine, dar nu schimbă determinantul principal al prețului pe termen scurt: riscul geopolitic și blocajele de transport, care mențin piața într-o volatilitate ridicată. [...]
