Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Iranul a extins atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf, iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va lovi ținte din Iran dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, potrivit Mediafax. Evoluțiile vin pe fondul unei escaladări regionale, după incidente raportate în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain.
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations, organism de monitorizare a securității maritime) a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, pe fondul deteriorării rapide a securității maritime din regiune.
În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au produs „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation și au declanșat incendii în mai multe instalații operaționale. Conform Reuters, au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce alimentează temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă.
În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul a venit după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran.
Pe plan politic, escaladarea a fost însoțită de un nou ultimatum transmis de Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran.
Donald Trump a avertizat Teheranul cu „iadul” dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă.
Miza este majoră pentru piața energetică globală: Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări. În acest context, OPEC+ a aprobat o creștere „în mare parte simbolică” a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi, iar investitorii din Golf au reacționat prudent, în timp ce cotațiile petrolului au rămas sub presiune, notează sursa citată.
Recomandate
Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești , pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov. În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran. „Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului. Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială. Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian. Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”. Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa. [...]
În Hong Kong, benzina a urcat la un nivel echivalent cu aproape 20 de lei pe litru , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirii petrolului și al tensiunilor geopolitice care au perturbat rute-cheie de transport. Conform CNN , prețul a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon (3,7 litri), adică 4,12 dolari pe litru, nivel prezentat drept cel mai ridicat din lume. Raportat la România, Mediafax notează că rezultă un cost apropiat de 20 de lei/litru, de peste două ori față de prețurile curente de pe piața locală. Mediafax arată că Hong Kong a avut constant unele dintre cele mai mari prețuri la benzină, iar datele citate de la GlobalPetrolPrices.com indică faptul că această situație era valabilă și înainte de recentele evoluții geopolitice. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie, a accelerat scumpirile, cu efecte directe asupra economiilor asiatice dependente de livrările din Orientul Mijlociu. Deși doar 8,4% din populația de circa 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong citat de Mediafax, efectele se extind dincolo de șoferi. Economiștii avertizează că majorările se transmit în economie, alimentează inflația și cresc costurile logistice. În acest context, autoritățile locale spun că aprovizionarea rămâne stabilă, în condițiile în care Hong Kong importă aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală. Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței, mai notează Mediafax. Articolul descrie și consecințe vizibile în comportamentul de consum, inclusiv „turismul pentru benzină”: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală, precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong. În paralel, scumpirile apasă pe bugetele personale și pe activitățile de livrare, iar un curier pe motocicletă rezumă situația astfel: prețul combustibilului a crescut, dar plata a rămas aceeași. Prețul benzinei în Hong Kong: ~15,6 dolari/galon (3,7 litri), adică ~4,12 dolari/litru Factor agravant menționat: închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz și scumpirea petrolului Structură a pieței locale: ~80% din produsele petroliere sunt importate din China continentală Impact social și economic: presiune pe inflație, costuri logistice mai mari, „turism pentru benzină” către Shenzhen Context local: deținerea de mașini este redusă (8,4% din populație), dar efectele se propagă în economie [...]
Potrivit The Jerusalem Post , pe 28 martie, organizația Houthi din Yemen, cunoscută și sub numele de Ansar Allah, a lansat două rachete balistice către sudul Israelului, ambele fiind interceptate. Această acțiune marchează intrarea Houthi în războiul Iranului împotriva SUA și Israelului. Această mișcare aduce întreaga alianță regională condusă de Iran, cu excepția componentelor palestiniene afectate, în conflictul împotriva Israelului. Într-o declarație emisă după atacuri, purtătorul de cuvânt al organizației, Yahya Saree, a afirmat că forțele armate yemenite au efectuat prima operațiune militară cu rachete balistice, vizând site-uri militare sensibile din sudul Palestinei ocupate. El a subliniat că această operațiune a coincis cu acțiunile eroice ale mujahedinilor din Iran și Hezbollah din Liban, și că a fost un succes. Impactul asupra rutei maritime Bab el-Mandeb Un aspect deosebit de important al activității Houthi este capacitatea lor de a ataca transporturile comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută prin care trece între 10% și 12% din comerțul maritim global. În timpul războiului din Gaza, atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale au dus la o scădere de 90% a traficului pe această rută, forțând companiile de transport să redirecționeze navele în jurul Capului Bunei Speranțe. Deși Houthi nu controlează vârful sudic al Yemenului adiacent strâmtorii Bab el-Mandeb, zona lor de control se extinde până la portul strategic Hodeidah. Această poziționare le permite să amenințe transporturile care trec prin strâmtoare cu rachete și drone. Posibile consecințe economice În contextul actual, în care Iranul a blocat strâmtoarea Hormuz, ruta Bab el-Mandeb devine din ce în ce mai relevantă ca alternativă pentru navele care tranzitează între apele asiatice și cele europene. Arabia Saudită folosește deja această rută pentru a transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi prin conducta sa est-vest și portul Yanbu de la Marea Roșie. Intrarea Houthi în conflict ridică riscul ca atacurile asupra transporturilor maritime pe Marea Roșie să reînceapă, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra exporturilor de petrol saudite. Piețele au reacționat la această posibilitate, prețurile petrolului crescând cu 3% după atacul Houthi asupra Israelului. „Capacitățile militare ale Houthi sunt rezultatul direct al relației lor cu iranienii. Personalul IRGC este prezent pe teritoriul yemenit și este profund implicat în supravegherea capacităților de informații, drone și rachete ale Houthi”, conform documentelor obținute de The Jerusalem Post. Rolul Iranului și al Houthi în conflict Deși Houthi au capacitatea de a lua decizii independent, relația lor cu Iranul le oferă capacități militare semnificative. Ofițerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) sunt implicați direct în supravegherea și instruirea personalului Houthi în Yemen, Iran și Liban. Deși Houthi nu au început încă atacuri asupra tancurilor petroliere care trec prin Bab el-Mandeb, o astfel de intervenție ar fi un pas extrem de semnificativ și ar atrage cu siguranță represalii severe din partea SUA și Israelului. Totuși, este posibil ca Iranul să păstreze această capacitate ca un instrument de rezervă, în cazul în care SUA și Israelul escaladează conflictul. Deschiderea acestui al patrulea front de către Houthi în războiul dintre Israel, SUA și Iran are potențialul de a provoca daune suplimentare lanțurilor de aprovizionare globale și, implicit, economiei globale. Iranul a ridicat miza în acest conflict. [...]
China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]
Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul , care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje. Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia. Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută. Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.” Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență. [...]
Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală. O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie. Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului. Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor. Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port. În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO. În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni. [...]
