Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Importurile de gaze au sărit cu 46,8% în ianuarie–aprilie 2026, un semnal de creștere a dependenței de aprovizionarea externă pe fondul unei producții interne ușor mai mici, potrivit Economica, pe baza datelor INS.
În intervalul ianuarie–aprilie 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep (tone echivalent petrol), depășind 1,246 milioane tep. În același timp, producția internă a scăzut ușor în primele patru luni ale anului, conform datelor statistice citate.
Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP estimează:
Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai pronunțată către 2027 (minus 6%), în linie cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe.
Concret, prognoza CNSP este:
Creșterea abruptă a importurilor în primele luni din 2026, în paralel cu o producție internă în scădere, pune presiune pe balanța de aprovizionare și poate amplifica sensibilitatea pieței la prețurile și disponibilitatea din regiune. În acest context, traiectoria prognozată de CNSP — mai multă producție internă și importuri în scădere până în 2027 — devine relevantă pentru planificarea companiilor și pentru evaluarea riscurilor de securitate energetică.
Recomandate
Germania intră în iarnă cu depozite de gaze umplute doar în proporție de 55,6%, un nivel care poate împinge în sus prețurile în Europa Centrală și de Est , inclusiv în România, unde piața se raportează frecvent la cotațiile și echilibrul regional influențate de hub-ul german , potrivit Economedia . La mijlocul lunii septembrie 2026, datele operatorilor europeni de stocare indică o situație „fragmentată” la nivelul UE: media de umplere este de 68%, sub nivelul perioadei similare din 2025, când Comisia Europeană ceruse statelor membre să atingă 90% înainte de iarnă – o prevedere care nu mai există în 2026. În acest context, vulnerabilitatea Germaniei capătă greutate sistemică, deoarece țara este un consumator major și un nod de tranzit pentru Europa Centrală. De ce contează nivelul din Germania pentru regiune Germania are cel mai mare volum absolut de gaze înmagazinate din Europa (peste 137 TWh), dar gradul de umplere de 55,6% este mult sub media UE (68%) și sub „linia de siguranță” dorită pentru iarnă. Riscul nu este doar unul național: Germania funcționează ca hub central de consum și tranzit, iar un deficit relativ la intrarea în sezonul rece poate tensiona piața regională și poate transmite presiune de preț către Europa Centrală și de Est. Analiza notează că Olanda are, la rândul ei, un nivel redus (52,13%), însă diferența este că dispune de producție proprie consistentă și are un consum mai mic decât economia germană. Cum arată stocurile în marile economii și în România În același set de date, situația diferă semnificativ între state: Italia: 84,4% (peste 171 TWh stocați) Franța: 76,27% Polonia: 97,88% (depozitele sunt practic umplute, deși ciclul de injecție se încheie oficial la 31 octombrie) Olanda: 52,13% Austria: 66,91% România: 75,81% (aprox. 25,6 TWh), peste media UE Pentru România, publicația indică faptul că, pe lângă gazele din depozite, aprovizionarea de iarnă se bazează pe producția curentă și importuri. În condițiile în care depozitele sunt în jur de 76% acum, este „de presupus” că România va intra în iarnă cu un nivel de peste 90%, ceea ce ar limita riscurile de aprovizionare chiar și în episoade de ger prelungit. Structura consumului și sursele de import ale Germaniei Consumul anual de gaze al Germaniei este estimat la 860–900 TWh , cu o structură dominată de: industrie: aproximativ 60% casnic/comercial: aproximativ 40% După reducerea dependenței de Rusia (până în 2022), aprovizionarea este descrisă ca diversificată: Norvegia: peste 40% din necesar, prin conducte Olanda și Belgia: cumulat, peste 40% din importuri, prin interconexiunile din Europa de Vest GNL (gaz natural lichefiat): peste 10% din importuri, majoritar din SUA Ce urmează: presiune mai degrabă pe preț decât pe volum în România Chiar dacă România intră în sezonul rece cu o poziție de stocuri relativ confortabilă, analiza indică un risc principal de contagiune prin preț : nivelul scăzut al stocurilor din Germania poate influența cotațiile în toată regiunea central și est-europeană „în sensul scumpirii”, deoarece Germania rămâne o referință zonală pentru piață. [...]
Amenințarea SUA de a opri exporturile de motorină pune UE în fața unui risc imediat de aprovizionare , în condițiile în care America acoperă în prezent mai mult de jumătate din importurile europene, potrivit Știrile Pro TV . Mai multe capitale europene și Comisia Europeană au început consultări pentru un răspuns coordonat la presiunile venite de la Washington, care cere eliberarea din rezervele de urgență. Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Irlanda și Comisia Europeană au discutat cum să reacționeze la solicitarea SUA de reducere a stocurilor, sub amenințarea unei interdicții asupra exporturilor americane de motorină, au declarat oficiali europeni citați de POLITICO. Potrivit acelorași surse, presiunile ar fi fost exercitate „în mod discret”. De ce contează: dependența UE de motorina americană Miza este una economică și operațională: o eventuală interdicție la export din SUA ar avea „implicații grave” pentru economia europeană, în contextul în care Statele Unite sunt un exportator important de motorină și furnizează peste jumătate din importurile UE. În paralel, Reuters a relatat că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței – care dețin peste o treime din rezervele strategice ale UE – să folosească stocurile de urgență de motorină pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor globale la combustibil. În caz contrar, ar exista riscul unei interdicții a exporturilor americane, potrivit unor persoane apropiate discuțiilor citate de agenție. Răspunsul european: coordonare prin AIE și încercare de „dezescaladare” Potrivit surselor POLITICO, grupul de țări care a discutat cu executivul UE ar fi convenit trei direcții: reacție cu o „voce coordonată”; orice decizie de eliberare a stocurilor să fie ridicată la nivelul AIE (Agenția Internațională pentru Energie) ; reducerea tensiunii în discuțiile cu SUA. AIE, cu sediul la Paris, coordonează politici energetice între statele dezvoltate și a supravegheat o eliberare de stocuri de petrol la începutul anului, după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor din articol. „Să fim oarecum asertivi, dar pozitivi în comunicare... Când ai de-a face cu un leu înfometat, nu trebuie neapărat să îl întărâți.” Un grup mai larg de țări urmează să discute reacția într-o reuniune programată vineri, conform uneia dintre surse. Washingtonul ridică miza: interdicția la export, pe masă POLITICO a relatat anterior că secretarul american al energiei, Chris Wright, a cerut eliberarea de rezerve sub amenințarea unor interdicții la export. În discuție ar fi o eliberare de 120 de milioane de barili de motorină, pe o perioadă de șase luni, volum care ar depăși cu mult o treime din rezervele totale ale UE pentru acest combustibil esențial transportului, potrivit articolului. Donald Trump nu a exclus public o interdicție la export, deși sectorul petrolier american s-ar opune unei astfel de măsuri. „Mă gândesc la asta.” „Discut des despre asta cu (secretarul pentru energie) Chris (Wright) și cu (secretarul de interne) Doug (Burgum) – ei cred că ar ajuta sectorul motorinei, dar ar putea crește prețul altor produse.” Contextul politic intern invocat în material: prețurile motorinei ar crește în SUA pe fondul războaielor din Ucraina și Iran, ceea ce ar amplifica presiunea asupra administrației Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ce urmează: discuții în UE și semnale din SUA Grupul de lucru al UE pentru energie (Comisia Europeană și cele 27 de state membre) va avea o conferință telefonică vineri dimineață pentru a discuta situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. În Germania, Ministerul Economiei a precizat că AIE nu a cerut încă eliberarea stocurilor. În SUA, Chris Wright a declarat la Fox News că este „extrem de încrezător” că Europa poate reduce prețurile la combustibil prin utilizarea stocurilor de urgență și a cerut o eliberare coordonată, pe fondul intrării în sezonul recoltei și în sezonul de încălzire. Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că SUA și-ar fi îndeplinit partea dintr-un acord din martie între membrii AIE, prin eliberarea a 172 de milioane de barili de petrol american, și a cerut „acțiuni concrete” din partea aliaților. În același timp, presiunea pe piața globală a motorinei este amplificată de mai mulți factori menționați în articol: prelungirea interdicției Rusiei la exporturile de motorină până la final de octombrie și suspendarea exporturilor de combustibil ale rafinăriilor chineze pentru luna octombrie, pe fondul consolidării stocurilor interne, potrivit unor surse citate. [...]
UE încearcă să evite o criză a motorinei printr-o coordonare cu SUA , pe fondul unui deficit de aprovizionare care împinge prețurile în sus și al riscului ca Washingtonul să restricționeze exporturile. Potrivit Economedia , comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , a discutat cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer , despre o „abordare coordonată” pentru reducerea prețurilor la motorină. Sefcovic a avertizat, în marja reuniunii miniștrilor Comerțului din G20 (Milwaukee), că o eventuală decizie de a restricționa exporturile de motorină ar fi „neașteptată” și ar avea efecte negative asupra performanței economice a Europei. Mesajul vine în condițiile în care SUA analizează măsuri pentru a tempera prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie, inclusiv o posibilă interzicere a exporturilor de motorină. Presiune americană pentru eliberarea rezervelor europene Jamieson Greer a spus că a discutat cu omologi europeni despre necesitatea ca statele din Europa să scoată motorină din rezervele lor de urgență, argumentând că unele țări „stau pe rezerve” în timp ce prețurile cresc în Europa. Într-un interviu acordat Bloomberg, Greer a indicat că eliberarea unei părți din aceste stocuri ar putea fi o reacție dacă există o creștere bruscă a prețurilor. În același timp, un raport Reuters menționat în material arată că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței să elibereze motorină din rezervele de urgență pentru a calma prețurile globale, avertizând că, în caz contrar, ar putea impune o interdicție asupra exporturilor americane de motorină. Întrebat despre acest subiect, Greer a confirmat că a avut discuții cu omologul francez la Milwaukee. „Ne-ar plăcea să avem un răspuns colaborativ la această problemă. Asta este ceea ce ne-am dori să se întâmple”, a afirmat Greer. De ce contează pentru Europa: dependență mai mare de motorina din SUA Miza pentru UE este una de securitate energetică și costuri economice: Europa a devenit mai dependentă de combustibilul din SUA după interzicerea importurilor din Rusia, ca urmare a invaziei din Ucraina, și după perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului americano-israelian cu Iranul. Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că administrația SUA se așteaptă ca Europa să anunțe în curând noi livrări de motorină și a invocat „numeroase întreruperi”, inclusiv pierderea unor exporturi din Orientul Mijlociu și din China (cu mențiunea că SUA lucrează la reluarea celor din Orientul Mijlociu). Ce urmează: discuții în G7 despre coordonarea rezervelor Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat această problemă la întâlnirea lor de săptămâna trecută, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Totuși, potrivit aceleiași surse, Macron ar urma să convoace o videoconferință a liderilor G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea globală a produselor rafinate, inclusiv coordonarea eliberării unor rezerve, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie. [...]
Riscul unei restricții americane la exporturile de motorină pune presiune pe aprovizionarea Europei , într-un moment în care dependența UE de combustibilul din SUA a crescut după interdicția importurilor din Rusia. Potrivit Mediafax , Washingtonul ar fi amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină pentru a forța Europa să elibereze rezervele, pe fondul preocupărilor Casei Albe privind prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie. Presiunile s-ar concentra în special asupra Parisului și Berlinului, iar administrația americană ar fi cerut milioane de barili de motorină din UE pe parcursul a șase luni. O sursă dintr-o capitală europeană a indicat un volum de 120 de milioane de barili pentru următoarele șase luni, conform informațiilor citate de Reuters. Ce cere Washingtonul și de ce contează pentru piața europeană Miza este dublă: pe de o parte, SUA urmăresc reducerea prețurilor interne la combustibili; pe de altă parte, Europa riscă să rămână cu mai puține opțiuni de aprovizionare dacă Washingtonul limitează exporturile. În acest context, oficiali americani ar considera că Franța și Germania nu și-ar fi respectat angajamentele anterioare privind eliberarea rezervelor de urgență de țiței și produse petroliere. Un oficial american a declarat pentru Reuters: „Este în interesul Europei să colaboreze cu Statele Unite în timp ce urmărim multiple căi de a spori oferta de produse rafinate și de a reduce costurile pentru consumatori”. Discuții la nivel european: rezervele de motorină, pe agendă Un oficial UE a spus că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Germaniei, Franței, Italiei, Irlandei și Regatului Unit urmau să discute joi despre posibila eliberare a rezervelor de motorină. Ministerul Economiei din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Ministerul Energiei din Franța a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. Contextul: perturbări de aprovizionare și calcule electorale în SUA Discuțiile sunt alimentate de perturbări în fluxurile globale de motorină. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a invocat pierderi de exporturi din Orientul Mijlociu (cu eforturi de restabilire), precum și pierderea exporturilor din China. În paralel, dependența Europei de combustibilul american a crescut după interdicția importurilor din Rusia, introdusă în urma războiului din Ucraina, iar conflictul dintre SUA și Iran a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu. Ce urmează: coordonare în G7 și opțiunea unei eliberări coordonate de rezerve Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat subiectul motorinei la întâlnirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York, de săptămâna trecută. Totuși, Macron ar intenționa să convoace liderii G7 prin videoconferință pentru a discuta despre creșterea prețurilor la combustibil și disponibilitatea produselor rafinate, inclusiv o posibilă eliberare coordonată din rezervele strategice, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie . [...]
România își mută „linia de sosire” pentru Neptun Deep în S1 2027, dar rămâne expusă în iarna 2026–2027 , într-un context de prețuri ridicate și tensiuni geopolitice, potrivit Ziarul Financiar . OMV Petrom și Romgaz spun că primul gaz din proiect va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a lui 2027, mai devreme decât estimarea anterioară care indica toamna lui 2027. Informația contează în primul rând prin impactul operațional asupra securității energetice: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic aflat acum în derulare în România, iar intrarea gazelor în rețea este unul dintre cele mai așteptate momente pentru piața locală. Totuși, beneficiul efectiv al acestei accelerări vine după trecerea printr-o iarnă considerată „hop major”, cu potențial de a fi complicată pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al prețurilor „foarte mari”. Ce au anunțat OMV Petrom și Romgaz despre calendar Cele două companii, cotitulare ale perimetrului Neptun Deep, afirmă că proiectul se derulează „conform planului”, ceea ce le permite să definească mai precis etapele următoare. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 28 septembrie. Pe scurt, calendarul indicat de companii este: prima producție de gaze intră în SNT în prima jumătate a anului 2027 ; după intrarea în SNT, proiectul trece într-o fază de creștere treptată a producției și testare a performanțelor operaționale ; platoul de producție este estimat să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027 . De ce rămâne critică iarna 2026–2027 Deși momentul „primului gaz” este devansat față de așteptările anterioare, articolul subliniază că piața locală va resimți această îmbunătățire abia după iarna 2026–2027. Riscul este legat de combinația dintre tensiunile din Orientul Mijlociu și nivelul ridicat al prețurilor, care poate pune presiune pe echilibrul pieței înainte ca noile volume să intre efectiv în sistem. Diferența față de estimarea Transgaz Ziarul Financiar notează că anunțul OMV Petrom și Romgaz este mai optimist decât datele publicate anterior de Transgaz, care indicau toamna lui 2027 pentru primul gaz din Neptun Deep. Estimarea Transgaz a fost inclusă în planul actualizat de dezvoltare a Sistemului Național de Transport pentru perioada 2026–2035 . [...]
Primele gaze din Neptun Deep ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate din 2027 , un calendar care mută discuția din zona de promisiuni în cea de planificare operațională pentru piața internă, potrivit Profit . OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului, spun că proiectul se derulează conform planului după instalarea platformei offshore Neptun Alpha și progresele recente, ceea ce le permite să definească mai precis următoarele etape-cheie. Odată ce primele volume ajung la punctul de intrare în SNT, proiectul intră într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale. Companiile preconizează că platoul de producție va fi atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027, cu o producție anuală la platou estimată la circa 8 miliarde metri cubi (100%). Ce mai rămâne de făcut până la livrarea în SNT OMV Petrom indică faptul că proiectul a intrat în „ultimele etape de execuție”, cu accent pe finalizarea infrastructurii și pregătirea punerii în funcțiune. În perioada următoare, activitățile vizează: continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; implementarea unui program „cuprinzător” de inspecții și teste înainte de punerea în funcțiune. Pe parcursul anului 2026, proiectul a avansat prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție, conform informațiilor prezentate. Dimensiunea proiectului și implicația pentru piață Neptun Deep (100%) are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi (aproximativ 700 milioane bep – barili echivalent petrol) și este proiectat să atingă un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, menținut timp de aproape 10 ani. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, pentru costuri de dezvoltare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), cu prima livrare de gaze prevăzută pentru 2027. OMV Petrom și Romgaz dețin câte 50% din proiect; OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz (prin Romgaz Black Sea Limited) este non-operatorul. Comercializarea gazelor va fi realizată separat de fiecare titular. Context: Romgaz vizează furnizarea către populație, dar cu livrări din 2027 Separat de proiectul offshore, Romgaz afirmă că pentru furnizarea de gaze către populație primele oferte ar urma să fie lansate în decembrie 2026, cu livrări de la 1 aprilie 2027, conform planului stabilit în primăvară. Compania a indicat anterior că nu mai dispune de cantități de gaze naturale pentru comercializare către populație până la 31 martie 2027. În același timp, Profit notează că Guvernul a decis menținerea până în primăvara anului viitor a obligației ca producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și al CET-urilor, inclusiv pentru constituirea de stocuri. În aceste condiții, Romgaz ar urma să aibă o cantitate din producția proprie alocată pentru vânzare la preț reglementat, iar compania indică faptul că, neștiind încă alocarea, nu poate estima ce volum îi rămâne disponibil pentru piața concurențială. [...]
