Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Importurile de gaze au sărit cu 46,8% în ianuarie–aprilie 2026, un semnal de creștere a dependenței de aprovizionarea externă pe fondul unei producții interne ușor mai mici, potrivit Economica, pe baza datelor INS.
În intervalul ianuarie–aprilie 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep (tone echivalent petrol), depășind 1,246 milioane tep. În același timp, producția internă a scăzut ușor în primele patru luni ale anului, conform datelor statistice citate.
Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP estimează:
Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai pronunțată către 2027 (minus 6%), în linie cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe.
Concret, prognoza CNSP este:
Creșterea abruptă a importurilor în primele luni din 2026, în paralel cu o producție internă în scădere, pune presiune pe balanța de aprovizionare și poate amplifica sensibilitatea pieței la prețurile și disponibilitatea din regiune. În acest context, traiectoria prognozată de CNSP — mai multă producție internă și importuri în scădere până în 2027 — devine relevantă pentru planificarea companiilor și pentru evaluarea riscurilor de securitate energetică.
Recomandate
Kazahstanul este împins să livreze mai mult țiței, iar România rămâne expusă la deciziile OPEC+ , într-un moment în care restricțiile din strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe fluxurile globale de petrol, potrivit Profit . Pentru piața românească, miza este directă: Kazahstanul este indicat drept principala sursă de țiței, iar orice schimbare de producție sau de logistică se poate traduce în volatilitate mai mare a costurilor de aprovizionare. Ministrul Energiei de la Astana, Yerlan Akkenzhenov, citat de Reuters, spune că partenerii Kazahstanului cer creșterea livrărilor „în lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz”, chiar dacă țara are limite în cadrul acordului OPEC+ și constrângeri de infrastructură. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările. Ei ne cer să mergem la maxim. Desigur, avem constrângeri de infrastructură, în limitele nivelurilor actuale de producție din Kazahstan.” Ce se schimbă în OPEC+ și de ce contează pentru aprovizionare În paralel, alianța OPEC+ a decis să continue creșterea cotelor de producție. Conform informațiilor prezentate, luna aceasta OPEC+ a aprobat o nouă majorare consecutivă, a patra în tot atâtea luni, cu 188.000 de barili pe zi, începând din iulie. Totodată, șapte membri-cheie ai alianței – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman – au majorat deja cotele de producție cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie–iunie. Limitări: cerere de „maxim” versus infrastructură Deși mesajul partenerilor este de creștere a livrărilor, ministrul kazah indică explicit o limitare practică: infrastructura și nivelurile actuale de producție. Asta sugerează că, chiar și în condiții de presiune pe piață, capacitatea de a crește rapid exporturile poate fi plafonată. Pentru România, care se bazează semnificativ pe țițeiul kazah, combinația dintre tensiunile logistice (Ormuz), disciplina OPEC+ și constrângerile de infrastructură din Kazahstan rămâne un factor de risc pentru stabilitatea aprovizionării și pentru evoluția prețurilor la țiței și, indirect, la carburanți. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Tiumen arată extinderea riscului operațional pentru infrastructura petrolieră rusă, la aproape 2.000 km de graniță , potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Tiumen, Aleksandr Moor , a declarat că atacul asupra rafinăriei Tiumen (Antipinski) a fost „respins”, fără victime, iar angajații au fost evacuați. Ce se știe despre incident Moor a spus că nu au existat persoane rănite și că personalul a fost scos din incintă ca măsură de siguranță. În același timp, canalul de Telegram Astra, citând localnici, susține că în cartierul Antipino, unde se află rafinăria, s-au auzit cel puțin două explozii. Consilierul ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko , a confirmat că ținta atacului din Tiumen a fost chiar rafinăria locală. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Rafinăria din Tiumen este descrisă ca fiind cel mai mare rafinator independent din Rusia, cu o capacitate de producție de 7,5 milioane de tone de petrol pe an. Faptul că o astfel de instalație este vizată la o distanță atât de mare de granița ruso-ucraineană amplifică presiunea operațională asupra industriei: crește nevoia de protecție, poate genera întreruperi și complică logistica și planificarea producției, chiar și atunci când autoritățile afirmă că atacul a fost „respins”. Context: nu este primul episod în Tiumen Este cel puțin a doua dată când devine public un atac cu drone ucrainene asupra Tiumenului; primul a avut loc în octombrie 2025. La începutul lunii iunie 2026, la aceeași rafinărie a izbucnit un incendiu puternic, iar autoritățile au insistat atunci că nu a fost vorba despre un atac cu drone. Tiumen se află la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, ceea ce subliniază, din perspectivă operațională, extinderea geografică a riscurilor pentru infrastructura petrolieră. [...]
Scumpirile de sâmbătă la pompă ridică costul minim al carburanților în marile orașe , cu creșteri vizibile la benzină în București, Timișoara, Iași și Constanța, iar la Cluj-Napoca doar la motorină, potrivit Adevărul . În București, benzina standard pornește de la 8,47 lei/l , cu 0,05 lei peste nivelul de vineri, la stațiile Petrom . La alte rețele din Capitală (OMV, Mol, Rompetrol, Lukoil etc.), un litru de benzină ajunge la 8,53 lei/l , conform datelor din articol. Unde sunt cele mai mici prețuri la nivel național La nivelul țării, cea mai ieftină benzină standard este indicată la 8,27 lei/l , cu 0,12 lei mai puțin decât vineri, la stațiile Petrolium din Albești (Mureș) și Năsăud (Bistrița-Năsăud) , potrivit peco-online.ro . Pentru motorina standard , cel mai mic preț menționat este 8,32 lei/l , neschimbat față de ziua precedentă, la stația RST din Lungulețu (Dâmbovița) , informație atribuită de Adevărul publicației Libertatea . Marile orașe: benzină mai scumpă, motorină în urcare În orașele mari analizate după numărul de locuitori (București, Timișoara, Iași, Constanța), cel mai mic preț al benzinei standard este sâmbătă 8,47 lei/l , în creștere cu 0,05 lei față de vineri. În Cluj-Napoca , benzina a rămas la 8,39 lei/l . La motorină , minimul din orașele analizate ajunge la 8,99 lei/l în Cluj-Napoca (plus 0,03 lei față de vineri). În București, Timișoara, Iași și Constanța , prețul minim este 9,03 lei/l , o creștere de 0,05 lei față de ziua precedentă. În lipsa unor explicații despre cauzele scumpirii în textul sursă, concluzia practică pentru șoferi este că diferența dintre „minimul național” și „minimul din marile orașe” rămâne semnificativă , iar alimentarea în afara centrelor urbane mari poate reduce costul pe litru, acolo unde traseul permite. [...]
Un atac cu drone a vizat rafinăria de petrol din Tyumen, un nod major de procesare din Siberia de Vest , la aproape 1.900 km de granița cu Ucraina, ceea ce ridică din nou miza riscului operațional pentru infrastructura energetică rusă aflată departe de linia frontului, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au raportat că incidentul a avut loc sâmbătă, 20 iunie. Guvernatorul regiunii Tyumen, Alexander Moor , a anunțat alertă de drone și evacuarea personalului rafinăriei, prin canalul său oficial de Telegram. Într-un mesaj ulterior, el a susținut că atacul a fost respins, dar a confirmat că resturi au căzut pe teritoriul rafinăriei și că echipele de intervenție lucrează la locul impactului. Conform „informațiilor preliminare” invocate de oficial, instalația „nu a fost avariată”. În paralel, relatări din teren au indicat posibile efecte la fața locului. The Moscow Times a scris că locuitori din microdistrictul Antipino, unde se află rafinăria, au auzit cel puțin două explozii. Canalul ASTRA (Telegram) a analizat imagini ale martorilor care ar arăta fum ridicându-se din zona instalației, iar alte înregistrări ar surprinde un convoi de cel puțin zece autospeciale de pompieri îndreptându-se spre rafinărie. Informațiile independente nu sunt confirmate de autorități în materialul citat. De ce contează pentru piața energiei Rafinăria din Tyumen este descrisă ca fiind cea mai mare unitate de procesare a petrolului din Siberia de Vest, cu o capacitate anuală de rafinare de peste 7 milioane de tone. Chiar și în absența unei confirmări oficiale privind avarii, simpla necesitate de evacuare și intervenție de urgență indică o vulnerabilitate operațională care poate genera întreruperi, costuri suplimentare de securitate și presiune pe logistica internă a industriei petroliere ruse. Context: val de lovituri raportate în sudul Ucrainei și Crimeea Atacul raportat la Tyumen a coincis cu declarații ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei despre lovituri asupra unor ținte militare și logistice ruse, inclusiv: un pod rutier peste strâmtoarea Henicesk (regiunea Herson), folosit ca rută de aprovizionare între Crimeea ocupată și forțele ruse din sudul Ucrainei; un sistem antiaerian Pantsir-S lângă localitatea Dolînske (regiunea Zaporijjea); posturi de comandă pentru drone (UAV) în apropiere de Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea rusă Belgorod). În Crimeea, sursa notează că date satelitare și raportări locale ar fi indicat incendii la mai multe obiective energetice și de transport, inclusiv la centrala termoelectrică Tavriyska (470 MW, pusă în funcțiune în 2019) din apropiere de Strohonivka, precum și la depozite de petrol și gaze și stații de distribuție a gazelor în urma unor explozii raportate. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: autoritățile regionale susțin că rafinăria din Tyumen nu a fost avariată, în timp ce relatările independente indică posibile efecte vizibile. În lipsa unei confirmări tehnice, impactul operațional exact nu poate fi cuantificat pe baza materialului citat. [...]
Dezvoltarea Coridorului Vertical ar putea dubla capacitatea de transport la 9,4 mld. m³/an , iar pentru România miza este atât de securitate energetică, cât și de venituri din tranzit și o piață mai lichidă, potrivit Adevărul . Membrii Inițiativei Coridorului Vertical – operatori și companii de infrastructură precum DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz , FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz și operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina (GTSOU) – au convenit să își coordoneze eforturile pentru investiții menite să elimine „constrângerile fizice” de pe traseu și să crească în special fluxurile pe direcția sud–nord. În forma sa actuală, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde metri cubi pe an. Dacă proiectele regionale sunt implementate integral, capacitatea ar putea urca la aproximativ 9,4 miliarde metri cubi anual, ceea ce ar extinde semnificativ opțiunile de aprovizionare pentru piețele conectate. De ce contează economic pentru România Pe lângă reducerea dependenței de gazele rusești – obiectiv pentru care România a promovat conceptul încă din 2016 (context în Adevărul ) – proiectul este prezentat și ca o oportunitate de monetizare a poziției de tranzit. Conform aceleiași surse, Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Moldova–Ucraina) ar putea aduce un profit suplimentar României de până la 250 de milioane de euro anual (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață. LNG și rute alternative: ce ar urma să intre în sistem Implementarea coridorului ar permite preluarea de gaze naturale lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia – inclusiv Revythoussa și Alexandroupolis – precum și din alte terminale aflate în fază de proiect, menționează publicația. În acest context, articolul indică și posibilitatea aprovizionării cu LNG produs de companii americane, inclusiv din SUA și din alte zone. Principalele blocaje: finanțarea și lipsa specialiștilor Deși sunt menționate „progrese semnificative” în infrastructură, rămân două vulnerabilități majore: finanțarea proiectelor și deficitul de specialiști. Oficialii citați în material susțin că doar o abordare integrată – investiții în rețele, dezvoltarea producției și formarea resursei umane – poate susține atât tranziția energetică, cât și creșterea economică. Context suplimentar despre traseu și rolul regional al proiectului este prezentat de Adevărul . [...]
Criza de combustibili din Rusia se adâncește pe fondul atacurilor cu drone și al opririlor din rafinării , iar șeful Rosneft admite că „situația nu este ușoară”, potrivit HotNews . Mesajul vine într-un moment în care întreruperile de producție și cererea sezonieră ridicată pun presiune pe aprovizionarea internă, cu efecte vizibile inclusiv în marile orașe. Igor Sechin , directorul general al Rosneft (cea mai mare companie petrolieră din Rusia), a legat tensiunile din piață de un cumul de factori: cerere crescută pe fondul sezonului și al activității agricole, dar și „lucrări de întreținere neprogramate la rafinării”. Declarațiile au fost făcute la o zi după un atac ucrainean cu drone asupra unei rafinării din Moscova, lovită pentru a doua oară în câteva zile. Atacul a vizat rafinăria din sud-estul Moscovei, administrată de Gazprom Neft, și se înscrie într-o campanie mai amplă a Ucrainei care urmărește să afecteze industria petrolieră rusă, ale cărei venituri susțin efortul de război al Rusiei. În același context, rafinăria Tuapse a Rosneft, de la Marea Neagră, a fost și ea ținta unui atac și și-a întrerupt activitatea în aprilie. Rosneft spune că prioritizează piața internă, dar apar semnale de blocaje la pompă Sechin a susținut că rețeaua Rosneft – peste 3.000 de benzinării – funcționează normal și că grupul consideră aprovizionarea pieței interne o prioritate, afirmând că nu exportă deloc combustibil. „În circumstanțele actuale, garantăm aprovizionarea cu combustibili a obiectivelor de importanță socială, a întreprinderilor finanțate de stat, a industriei și a companiilor agricole. Practic, nu există restricții de realimentare la stațiile noastre de benzină.” Totuși, un martor Reuters a relatat că angajații unor stații Rosneft din regiunea Moscovei le-au spus clienților că alimentarea nu este posibilă „din motive tehnice” și i-au rugat să revină după câteva ore. Indicatori de stres: penurii regionale și scădere puternică a rafinării Pe fondul acestor evoluții, situația generală „pare să se agraveze”, potrivit Kyiv Post, care notează penurii în mai multe regiuni și restricții la vânzarea benzinei inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg. Separat, The Moscow Times a scris, citând analiștii de la Energy Intelligence, că volumele de rafinare din Rusia au coborât sub 4 milioane de barili pe zi în prima săptămână din iunie, cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani. Conform acelorași estimări, aproape o treime din capacitatea de rafinare – aproximativ 2,14 milioane de barili pe zi – este oprită din cauza atacurilor cu drone ucrainene. În lipsa unor date oficiale detaliate despre disponibilitatea la nivel național, tabloul rămâne fragmentat: Rosneft transmite că își menține livrările către consumatorii considerați critici, în timp ce relatările din teren și estimările privind capacitatea de rafinare sugerează o presiune în creștere asupra pieței interne de combustibili. [...]
