Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei, pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS).
În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”.
Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai.
În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili:
Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă.
Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică.
Recomandate
Scumpirea carburanților a redevenit principalul motor al inflației la nealimentare , cu motorina în urcare cu 30,7% și benzina cu 23,15% în iulie 2026 față de iulie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Mișcarea mută presiunea de pe energie electrică spre costurile de transport și distribuție, cu efecte în lanț pentru companii și consumatori. Creșterile la carburanți au venit pe fondul majorării prețurilor la pompă în perioada analizată, influențate de cotațiile internaționale ale petrolului, de fiscalitate și de cursul de schimb, conform aceleiași surse. Electricitatea își pierde rolul de „vedetă” a scumpirilor În contrast cu carburanții, energia electrică s-a scumpit cu 3,39% în perioada iulie 2025–iulie 2026. INS explică temperarea prin „încetarea efectului de bază” după eliminarea schemei de sprijin (plafonare-compensare) , care a expirat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. În anul de după eliminarea plafonării, tariful energiei electrice ajunsese și la niveluri de peste 50% an/an, mai notează INS. Context: inflația anuală a coborât, dar presiunile se mută Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, potrivit unui material separat al Economedia despre datele INS (link în sursă: Economedia ). În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă carburanți, INS indică și alte scumpiri relevante în ultimul an: combustibili: +16,87% energie termică: +10,70% cărți, ziare, reviste: +10,82% detergenți: +9,92% tutun și țigări: +8,51% articole de igienă și cosmetice: +6,80% medicamente: +4,36% gaze: +0,97% (iulie 2026 față de iulie 2025) Pentru economie, mesajul principal este că, deși inflația totală încetinește, scumpirea accelerată a carburanților poate menține ridicate costurile operaționale în sectoarele dependente de transport. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]
Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026, pe fondul temperării scumpirilor la electricitate , după ce efectul eliminării plafonării s-a estompat, potrivit Economedia , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea este de 2,2 puncte procentuale față de iunie și reprezintă prima corecție de această amplitudine din ultimele 12 luni. Mai precis, rata anuală a inflației (iulie 2026 față de iulie 2025) a fost 8,16%. Principalul factor indicat este energia: tariful energiei electrice a avut în iulie o majorare anuală de 3,39%, după încetarea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Unde rămân presiunile: serviciile trag în sus Deși inflația totală a coborât, cele mai mari creșteri de prețuri într-un an s-au înregistrat la servicii, cu +13,67%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,93%, iar cele ale mărfurilor alimentare cu 5,03%. Pe dinamica recentă, în iunie 2026 inflația anuală scăzuse la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Ce s-a scumpit cel mai mult în ultimul an INS indică, pe componente, câteva vârfuri de scumpire care mențin presiunea asupra bugetelor: Alimente : cafea (+19,47%), ouă (+13,9%), carne de bovine (+11,67%), lapte de vacă (+11,28%). Mărfuri nealimentare : motorină (+30,7%), benzină (+23,15%), grupa combustibililor (+16,87%), energie termică (+10,70%). Servicii : chirii (+42,48%), apă/canal/salubritate (+15,99%), reparații auto (+13,85%), igienă și cosmetică (+14,10%). La capitolul ieftiniri, sunt menționate scăderi anuale la cartofi (-13,68%) și fructe proaspete (-13,82%), precum și la făină (-4,3%) și mălai (-4,92%). Context: efectul plafonării la electricitate se „închide” în comparațiile anuale Schema de plafonare-compensare pentru electricitate a încetat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. INS notează că, timp de un an după eliminarea schemei, tariful energiei electrice a atins și niveluri de peste 50% an/an, însă în iulie 2026 creșterea anuală s-a redus la 3,39%, ceea ce a contribuit la scăderea inflației totale. În paralel, Banca Națională a României (BNR) anticipează o „corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit comunicatului care a însoțit decizia din 10 august de menținere a dobânzii-cheie la 6,50% pe an. [...]
Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar. [...]
