Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei, pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS).
În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”.
Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai.
În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili:
Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă.
Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică.
Recomandate
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 , iar scumpirile cele mai mari au venit din energie și servicii, nu din alimente, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de News . Pentru companii și gospodării, tabloul indică presiuni persistente pe costuri, în special pe zona utilităților, combustibililor și chiriilor. În termeni lunari, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%. De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 3,1%. Pe media ultimelor 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) față de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025), rata medie a modificării prețurilor de consum a fost 9,0%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare și la servicii (în special chirii). În detaliu: Alimente : cafea +21,76%, ouă +4,78%; Mărfuri nealimentare : energie electrică +54,18%, motorină +32,68%, benzină +22,42%; Servicii : chirii +43,78%, igienă și cosmetică +15,07%, apă–canal–salubritate +15,05%. Indicatorul UE: IAPC, sub IPC, dar tot ridicat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații la nivelul statelor membre UE – a fost 100,73% în aprilie 2026 față de martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost 9,5%, iar rata medie pe ultimele 12 luni determinată pe baza IAPC a fost 8,0%. Ce anticipează BNR: presiuni pe termen scurt, apoi scădere În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României arată că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Acea prognoză anticipa 9,8% în iunie, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul următor, pe fondul unor efecte de bază, și o reducere graduală până la 3,9% în decembrie 2026 și 2,9% la finele lui 2027. BNR leagă înrăutățirea perspectivei apropiate de șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare la energia electrică, precum și din majorarea cotelor de TVA și a accizelor, efecte care ar urma să se epuizeze în trimestrul III 2026. [...]
Puterea de cumpărare a angajaților s-a erodat din nou în martie, pe fondul unei inflații care a rămas mult peste ritmul de creștere a salariilor , arată datele sintetizate de Ziarul Financiar . În termeni reali (ajustați cu scumpirile), salariile au scăzut, iar diferența dintre dinamica veniturilor și inflație s-a adâncit. În martie 2026, salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.938 lei, în creștere cu 6,9% față de februarie 2026 și cu 4,3% față de martie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în articol. În același timp, rata inflației a urcat la 9,87% în martie, ceea ce a împins câștigul salarial real la minus 5,57%, conform calculelor ZF pe baza statisticilor oficiale. De ce contează: consumul și bugetele gospodăriilor rămân sub presiune Când inflația depășește creșterea salariilor, veniturile „nu mai țin pasul” cu scumpirile, iar efectul se vede direct în capacitatea de consum a populației. În acest context, ZF notează că inflația a depășit creșterea salariilor pentru a noua lună consecutiv, semnalând o perioadă prelungită de pierdere de putere de cumpărare. Semnal din piața muncii: temperarea creșterilor salariale și prudență la investiții În același material este citat Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs , care descrie o schimbare de sentiment în piață, atât din perspectiva angajaților, cât și a companiilor: „Oamenilor le este teamă foarte mult pentru stabilitatea jobului şi pentru salarii în acest moment, pentru că pe zona aceea nu au mai fost creşterile atât de mari ca în anii trecuţi. Se vede o temperare a creşterilor la salarii, iar la nivel de companie este această reticenţă de a investi pentru că nu ştim în ce direcţie vor merge lucrurile”. În ansamblu, combinația dintre inflație ridicată și creșteri salariale mai lente menține presiunea pe nivelul de trai și complică deciziile de bugetare ale gospodăriilor, în timp ce companiile par mai prudente în privința investițiilor, pe fondul incertitudinii. [...]
Inflația de peste 10% este pusă de Kelemen Hunor pe seama unui context regional, nu a deciziilor Guvernului , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile liderului UDMR de miercuri. Kelemen Hunor a afirmat că nivelul inflației „de peste 10%”, anunțat de Institutul Național de Statistică , nu ar fi „generat de Guvern”, ci ar reflecta o evoluție „regională”. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre argumentele invocate sau despre contextul exact al declarației. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie , iar tema a fost imediat preluată în disputa politică, cu efect direct asupra credibilității guvernării și a așteptărilor economice, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS), susținând că „reforma” Guvernului ar fi dus la trei trimestre consecutive de scădere economică și la accelerarea inflației. În mesajul publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu a comparat evoluțiile economice cu o deteriorare bruscă a situației financiare: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort...din punct de vedere economic” Liderul PSD a mai spus că va organiza o conferință de presă în care va oferi „mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan”, fără ca materialul să includă, deocamdată, elemente suplimentare despre conținutul acestor acuzații. Datele INS: inflație de 10,7% și creștere lunară a prețurilor INS a anunțat că rata anuală a inflației în aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, a fost de 10,7%. Totodată, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor. De ce contează Creșterea inflației peste 10% are implicații directe pentru costul vieții și pentru mediul de afaceri (costuri, prețuri, cerere), iar politizarea rapidă a datelor INS arată că indicatorii macroeconomici devin un teren central de confruntare, cu potențial de a influența deciziile guvernamentale și așteptările din economie în perioada următoare. [...]
