Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rapoartele CIA descriu cum controlul sovietic a transformat petrolul României într-o „plată” care a accelerat declinul industrial, prin exporturi forțate, subinvestiții și degradarea infrastructurii, potrivit unei analize din libertatea.ro. Documentele declasificate arată că, în anii ’50, miza pentru Washington nu era competiția comercială, ci direcția fluxurilor energetice către URSS și statele-satelit.
În logica Războiului Rece, România era un furnizor energetic important pentru blocul sovietic: rapoartele menționează că aproximativ două treimi din producția de țiței și produse rafinate era direcționată către Uniunea Sovietică și Europa de Est. Publicația leagă acest mecanism de Tratatul de pace de la Paris (februarie 1947) și de despăgubirile de război impuse României.
Analiza arată că plata despăgubirilor către URSS – peste 300 de milioane de dolari, sumă pe care textul o echivalează cu peste 5 miliarde de dolari la valoarea actuală – a fost făcută, în bună măsură, prin livrări de bunuri strategice, în special petrol, într-un interval de circa opt ani. În practică, asta a transformat exporturile de țiței într-un flux impus, cu puțin spațiu de manevră pentru redirecționarea către alte piețe.
Un rol central l-au avut Sovrom-urile (societăți mixte româno-sovietice), înființate din 1945 și active până în 1956, inclusiv în petrol (Sovrompetrol). Deși prezentate ca parteneriate, publicația notează că profitul și producția erau direcționate în mare parte către URSS, iar deciziile relevante erau influențate de partea sovietică.
Rapoartele CIA descriu o industrie monitorizată „în detaliu”, de la producția zilnică din rafinării la starea conductelor și destinația exporturilor, inclusiv transporturi pe Dunăre și livrări către puncte precum Reni sau Constanța. În același timp, documentele surprind degradarea operațională: echipamente învechite, lipsa investițiilor și dificultăți în modernizare.
Un exemplu citat este rafinăria Orion din Ploiești, unde capacitatea zilnică ar fi scăzut de la 2.800 de tone în 1947 la 1.650 de tone în 1951. În același raport, este menționată o capacitate maximă de procesare a rafinăriilor de 10.000 de tone de țiței pe zi, dar descrisă ca „optimă” și neatinsă de câțiva ani.
Documentele indică și pierderi materiale: la cea mai mare rafinărie din Ploiești, starea precară a conductelor ar fi dus la pierderea a aproximativ 1.800 de tone de petrol în 1950. În 1949, defectarea conductei Ploiești–Constanța a fost tratată ca sabotaj, iar doi ingineri au fost condamnați, deși raportul atribuie deteriorarea calității slabe a materialului folosit și problemelor de susținere în puncte critice.
În 1951, producția lunară de petrol brut era raportată în „vagoane”, cu echivalența de 10.000 kg (10 tone) per vagon, iar cele mai mari resurse erau concentrate în Prahova și Dâmbovița. Printre exemplele din listă:
Tot dintr-o notă din 1951, publicația redă capacități teoretice și producții efective pentru rafinării, tot în vagoane/24h (1 vagon = 10.000 kg). De pildă, Astra-Română Nr. 1 apare cu 320 vagoane capacitate teoretică și 240 vagoane producție lucrată, iar Româno-Americană Nr. 2 cu 260 vagoane teoretic și 140 vagoane lucrat. În zona Ploiești, sunt menționate și unități asociate Sovrompetrol (Vega, Columbia, Standard).
Rapoartele CIA mai consemnează condițiile sociale și de securitate: rafinăriile din zona Ploiești erau păzite de agenți în haine civile, membri de partid, iar în oraș ar fi fost aproximativ 15.000 de militari, inclusiv unități rusești încartiruite în cazărmi românești.
La nivel salarial, documentele indică pentru muncitorii din rafinării venituri între 3.000 și 4.500 lei pe lună, iar pentru personalul din foraj 12.000–15.000 lei, în contextul descris de sursă ca fiind unul de trai dificil.
Dincolo de valoarea istorică, materialul oferă o radiografie a modului în care o resursă strategică poate fi „capturată” prin obligații externe, control asupra infrastructurii și decizie industrială, cu efecte directe asupra capacității de producție și a investițiilor. În lectura documentelor CIA, declinul nu apare ca un accident punctual, ci ca rezultat al unui cumul de exporturi impuse, subinvestiții și deteriorare tehnică, amplificate de presiune politică și episoade de „sabotaj” folosite în lupte interne.
Recomandate
Cotațiile petrolului au scăzut după decizia OPEC+ de a crește oferta , un semnal care pune presiune pe prețuri într-un moment în care piața încearcă să se stabilizeze după tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Brent a coborât cu 24 de cenți (0,33%), la 71,88 dolari pe baril (aprox. 330 lei), iar WTI a scăzut cu 11 cenți (0,16%), la 68,58 dolari pe baril (aprox. 315 lei), conform Reuters, citată de Mediafax. Ce a decis OPEC+ și de ce contează pentru piață OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia vine după creșteri similare aprobate pentru iunie și iulie. Pentru piață, mesajul este că grupul încearcă să aducă mai mult țiței în sistem, ceea ce, în mod normal, reduce presiunea de creștere a prețurilor. Totuși, materialul notează că efectul asupra producției rămâne limitat, în pofida majorărilor repetate. Context: tranzit afectat și o revenire doar parțială a exporturilor Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie pentru exporturile unor producători precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak. În același timp, sunt semne de revenire, dar nu la nivelurile anterioare conflictului: producția OPEC a crescut în iunie cu 3,3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, la 19,43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse la cel mai redus nivel din ultimele două decenii; exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili pe zi peste luna mai, însă rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile de dinaintea conflictului de la finalul lunii februarie; în luna mai, producția totală a statelor OPEC a fost de 33,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 42 de milioane de barili pe zi în februarie. Rusia: exporturi record din vest, pe fondul redirecționării producției Separat, exporturile de petrol din porturile din vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să rămână ridicate și în iulie. Creșterea este pusă pe seama atacurilor ucrainene, care ar fi determinat Moscova să redirecționeze o parte importantă a producției către export. În ansamblu, scăderea de preț reflectă o piață care reacționează la perspectiva unei oferte mai mari, dar care rămâne sensibilă la blocaje logistice și la schimbări rapide ale fluxurilor de export. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Rusia recunoaște un deficit de carburanți după opriri la rafinării lovite de drone ucrainene , iar efectul imediat este apariția cozilor și funcționarea „instabilă” a unor benzinării, potrivit Meduza , care îl citează pe vicepremierul Aleksandr Novak . Novak a spus jurnaliștilor că deficitul a apărut „din motive ușor de înțeles”, deoarece rafinăriile sunt nevoite să oprească parțial producția și să intre în reparații după „loviturile” (atacurile) cu drone. Oficialul a admis explicit existența problemelor pe piața carburanților și a legat direct lipsurile de ieșirea din funcțiune a unor capacități de rafinare. Criza se extinde în regiuni și lovește inclusiv rafinării departe de graniță Criza carburanților „se desfășoară” în regiunile Rusiei din iunie și se intensifică pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune rafinării, notează publicația. Din primele 10 rafinării rusești după capacitatea instalată, toate au fost deja atacate, inclusiv cele din Omsk și Perm, aflate la distanță mare de graniță. Răspunsul autorităților: restricții la export până la final de iulie Pe 8 iulie, Vladimir Putin a convocat o ședință dedicată crizei, în cadrul căreia Novak a anunțat interzicerea exportului de motorină pentru toți participanții la piață, pe lângă interdicțiile deja existente pentru exportul de benzină și kerosen de aviație. Conform informațiilor citate, interdicția este în vigoare până la 31 iulie. În aceeași ședință, Putin a afirmat că Ucraina, prin loviturile asupra rafinăriilor, urmărește să afecteze economia și, în plus, „să creeze o stare de nervozitate în societate”. Indicatori de piață invocați de Meduza Meduza mai arată că a evaluat amploarea crizei pe baza datelor din tranzacțiile bursiere, indicând: prețuri: „cu 40% în sus”; vânzări: „cu 40% în jos”. Publicația nu detaliază în acest material perioada exactă de referință sau tipul de produse pentru care sunt calculate aceste variații, dar le leagă de tensiunile din piața internă pe fondul opririlor la rafinării. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]
Atacul cu drone asupra a două petroliere în Marea Azov riscă să perturbe logistica de combustibil a Rusiei către Crimeea , un coridor folosit pentru alimentarea trupelor și a peninsulei anexate, potrivit Economica . Guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar , a transmis pe Telegram că echipajele celor două nave au fost evacuate și că, în urma atacului, a izbucnit un incendiu. Pe una dintre nave, focul continua, iar pe cealaltă flăcările au fost stinse complet. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Marea Azov este folosită de Rusia pentru transportul de carburanți către trupele sale din Crimeea și pentru aprovizionarea întregii peninsule. În acest context, Interfax-Ukraina notează că forțele de apărare ucrainene încearcă să reducă accesul forțelor ruse la combustibil prin întreruperea logisticii terestre și maritime — ceea ce poate crește presiunea operațională asupra lanțurilor de aprovizionare din zonă. Context: intensificarea atacurilor cu drone În noaptea de miercuri spre joi, sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât 73 de drone ucrainene, potrivit Ministerului Apărării rus, informație preluată de Agerpres . Separat, un depozit de petrol din regiunea rusă Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova) a luat foc în urma unui atac cu drone ucrainene, a indicat guvernatorul interimar Vitali Koroliov. Acesta a precizat că incendiul a fost stins și că nu au existat răniți. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
