Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Potrivit The Jerusalem Post, pe 28 martie, organizația Houthi din Yemen, cunoscută și sub numele de Ansar Allah, a lansat două rachete balistice către sudul Israelului, ambele fiind interceptate. Această acțiune marchează intrarea Houthi în războiul Iranului împotriva SUA și Israelului. Această mișcare aduce întreaga alianță regională condusă de Iran, cu excepția componentelor palestiniene afectate, în conflictul împotriva Israelului.
Într-o declarație emisă după atacuri, purtătorul de cuvânt al organizației, Yahya Saree, a afirmat că forțele armate yemenite au efectuat prima operațiune militară cu rachete balistice, vizând site-uri militare sensibile din sudul Palestinei ocupate. El a subliniat că această operațiune a coincis cu acțiunile eroice ale mujahedinilor din Iran și Hezbollah din Liban, și că a fost un succes.
Un aspect deosebit de important al activității Houthi este capacitatea lor de
a ataca transporturile comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută prin care trece între 10% și 12% din comerțul maritim global. În timpul războiului din Gaza, atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale au dus la o scădere de 90% a traficului pe această rută, forțând companiile de transport să redirecționeze navele în jurul Capului Bunei Speranțe.
Deși Houthi nu controlează vârful sudic al Yemenului adiacent strâmtorii Bab el-Mandeb, zona lor de control se extinde până la portul strategic Hodeidah. Această poziționare le permite să amenințe transporturile care trec prin strâmtoare cu rachete și drone.
În contextul actual, în care Iranul a blocat strâmtoarea Hormuz, ruta Bab el-Mandeb devine din ce în ce mai relevantă ca alternativă pentru navele care tranzitează între apele asiatice și cele europene. Arabia Saudită folosește deja această rută pentru a transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi prin conducta sa est-vest și portul Yanbu de la Marea Roșie.
Intrarea Houthi în conflict ridică riscul ca atacurile asupra transporturilor maritime pe Marea Roșie să reînceapă, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra exporturilor de petrol saudite. Piețele au reacționat la această posibilitate, prețurile petrolului crescând cu 3% după atacul Houthi asupra Israelului.
„Capacitățile militare ale Houthi sunt rezultatul direct al relației lor cu iranienii. Personalul IRGC este prezent pe teritoriul yemenit și este profund implicat în supravegherea capacităților de informații, drone și rachete ale Houthi”, conform documentelor obținute de The Jerusalem Post.
Deși Houthi au capacitatea de a lua decizii independent, relația lor cu Iranul le oferă capacități militare semnificative. Ofițerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) sunt implicați direct în supravegherea și instruirea personalului Houthi în Yemen, Iran și Liban.
Deși Houthi nu au început încă atacuri asupra tancurilor petroliere care trec prin Bab el-Mandeb, o astfel de intervenție ar fi un pas extrem de semnificativ și ar atrage cu siguranță represalii severe din partea SUA și Israelului. Totuși, este posibil ca Iranul să păstreze această capacitate ca un instrument de rezervă, în cazul în care SUA și Israelul escaladează conflictul.
Deschiderea acestui al patrulea front de către Houthi în războiul dintre Israel, SUA și Iran are potențialul de a provoca daune suplimentare lanțurilor de aprovizionare globale și, implicit, economiei globale. Iranul a ridicat miza în acest conflict.
Recomandate
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
Amenințarea lui Trump că SUA ar putea „prelua” Insula Kharg ridică riscul unui șoc de ofertă pe piața petrolului , într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz este deja sub presiune, potrivit Al Jazeera . Insula este principalul nod de export al Iranului, iar orice întrerupere serioasă ar putea scoate din piață volume relevante de țiței, cu efect direct asupra prețurilor și costurilor de transport. Trump a reluat subiectul după ce a declarat că un armistițiu interimar cu Iranul este „terminat” și a avertizat că SUA se pregătesc pentru noi lovituri. El a vorbit miercuri, la marginea summitului NATO din Turcia, după ce SUA au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacuri asupra a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz. În același context, Trump a spus că Insula Kharg a fost atacată și a repetat ideea că SUA ar putea să o „preia”. De ce contează Kharg pentru exporturile de petrol ale Iranului Kharg Island se află în Golf, la aproximativ 55 km de coasta Iranului, în provincia Bushehr. Deși are doar circa opt kilometri lungime și 4–5 km lățime, apele adânci din jur permit acostarea și încărcarea petrolierele mari cu țiței destinat în principal piețelor asiatice. Insula este descrisă drept „inima” industriei petroliere iraniene: aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului trec prin Kharg; terminalul ar gestiona circa 950 de milioane de barili pe an ; țițeiul din mai multe câmpuri offshore (Aboozar, Forouzan și Dorood) este adus la Kharg și apoi transportat mai departe; China este menționată ca cel mai mare client. Accesul pe insulă este strict controlat de Gardienii Revoluției (IRGC), fiind permis doar cu aprobări de securitate. Ce efect ar avea o întrerupere: presiune pe preț și pe transport Miza pentru piața globală este că o perturbare serioasă a exporturilor prin Kharg ar bloca ruta prin care Iranul își vinde aproape tot țițeiul, reducând oferta disponibilă la nivel internațional într-un moment sensibil pentru navigație și asigurări maritime în regiune. Al Jazeera notează că piețele au reacționat deja: Brent a urcat cu peste 5% miercuri , după comentariile lui Trump, pe fondul temerilor că luptele ar putea afecta suplimentar aprovizionarea și transportul prin Strâmtoarea Hormuz. Înainte de război, prin Hormuz ar fi trecut aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global . Ce a spus Trump despre țintirea infrastructurii petroliere Deși a vorbit despre atacarea insulei, Trump a susținut că petrolul „nu este ținta” și a indicat că SUA ar fi evitat distrugerea infrastructurii petroliere. Totuși, el a recunoscut legătura directă dintre loviturile asupra Iranului și reacția pieței: „Oricând lovim Iranul, petrolul mai urcă puțin.” În același registru, Trump a afirmat că SUA ar putea „prelua” insula, idee pe care a mai invocat-o în timpul conflictului, inclusiv luna trecută, când a descris această opțiune ca fiind preferată, dar a ridicat întrebări despre disponibilitatea de a trimite trupe la sol. Context operațional: escaladare în jurul Hormuz În paralel cu amenințările privind Kharg, Trump a spus că SUA au lovit ambarcațiuni folosite de IRGC. Comandamentul Central al SUA a indicat că au fost lovite peste 60 de bărci, iar Trump a vorbit despre „28” scoase din luptă într-o singură noapte și despre posibilitatea unor lovituri suplimentare. Pentru companiile din energie și transport maritim, semnalul principal rămâne riscul ca escaladarea să se traducă în întreruperi de ofertă, costuri mai mari de transport și volatilitate ridicată a prețului petrolului , dacă tensiunile se extind în jurul Kharg și al Strâmtorii Hormuz. [...]
Posibila reluare a exporturilor de petrol iranian către Japonia ar putea reduce dependența Teheranului de China , însă doar dacă SUA prelungește o derogare temporară de la sancțiuni, esențială pentru ca tranzacțiile să fie fezabile logistic și comercial, potrivit Antena 3 . Iranul a început discuții cu companii japoneze în baza unei derogări de la sancțiunile americane care i-ar permite să reia vânzările de petrol. Potențialii cumpărători cer însă o derogare mai lungă și garanții privind siguranța navelor, au declarat pentru Reuters surse iraniene și occidentale. Derogarea, legată de discuțiile de pace de 60 de zile dintre Teheran și Washington, a fost emisă pe 22 iunie și expiră pe 21 august. Ce se discută în Japonia și de ce contează Trei cumpărători japonezi analizau posibile achiziții de țiței din Iran, care ar fi primele tranzacții de acest tip din 2019, potrivit a două surse iraniene. Separat, o sursă occidentală din industrie a spus că oficiali japonezi și iranieni au fost implicați în discuții inițiale despre posibile vânzări. Un oficial din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) din Japonia, instituția care supraveghează infrastructura de aprovizionare cu combustibil, a declarat că nu are cunoștință despre astfel de discuții. Miza pentru Iran este diversificarea piețelor de desfacere: Japonia, Coreea de Sud, India și state europene au oprit achizițiile de petrol iranian după înăsprirea sancțiunilor SUA, în urma retragerii președintelui american Donald Trump din acordul nuclear cu Iranul , în 2018. În ultimii ani, China a fost principalul cumpărător al Iranului. Condițiile-cheie: derogare mai lungă și siguranța transportului Un oficial METI a spus în iunie pentru Reuters că orice achiziție japoneză ar ține de companii private, dar că nu este clar dacă astfel de acorduri ar continua, având în vedere timpii de transport și contractele existente. Același oficial a adăugat că trebuie stabilită și siguranța transportului cu petroliere. La rândul său, un oficial iranian de rang înalt a afirmat că orice acord ar necesita prelungirea derogării actuale de către SUA, tocmai din cauza timpului de transport dintre Japonia și Iran. Potrivit acestuia, încărcările ar urma să fie făcute pe insula Kharg , iar transportul ar urma să fie realizat cu petroliere operate de japonezi. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Rusia recunoaște un deficit de carburanți după opriri la rafinării lovite de drone ucrainene , iar efectul imediat este apariția cozilor și funcționarea „instabilă” a unor benzinării, potrivit Meduza , care îl citează pe vicepremierul Aleksandr Novak . Novak a spus jurnaliștilor că deficitul a apărut „din motive ușor de înțeles”, deoarece rafinăriile sunt nevoite să oprească parțial producția și să intre în reparații după „loviturile” (atacurile) cu drone. Oficialul a admis explicit existența problemelor pe piața carburanților și a legat direct lipsurile de ieșirea din funcțiune a unor capacități de rafinare. Criza se extinde în regiuni și lovește inclusiv rafinării departe de graniță Criza carburanților „se desfășoară” în regiunile Rusiei din iunie și se intensifică pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune rafinării, notează publicația. Din primele 10 rafinării rusești după capacitatea instalată, toate au fost deja atacate, inclusiv cele din Omsk și Perm, aflate la distanță mare de graniță. Răspunsul autorităților: restricții la export până la final de iulie Pe 8 iulie, Vladimir Putin a convocat o ședință dedicată crizei, în cadrul căreia Novak a anunțat interzicerea exportului de motorină pentru toți participanții la piață, pe lângă interdicțiile deja existente pentru exportul de benzină și kerosen de aviație. Conform informațiilor citate, interdicția este în vigoare până la 31 iulie. În aceeași ședință, Putin a afirmat că Ucraina, prin loviturile asupra rafinăriilor, urmărește să afecteze economia și, în plus, „să creeze o stare de nervozitate în societate”. Indicatori de piață invocați de Meduza Meduza mai arată că a evaluat amploarea crizei pe baza datelor din tranzacțiile bursiere, indicând: prețuri: „cu 40% în sus”; vânzări: „cu 40% în jos”. Publicația nu detaliază în acest material perioada exactă de referință sau tipul de produse pentru care sunt calculate aceste variații, dar le leagă de tensiunile din piața internă pe fondul opririlor la rafinării. [...]
