Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cotația gazelor europene a urcat la peste 64 de euro/MWh, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday. În același timp, petrolul Brent s-a apreciat puternic, iar piețele de acțiuni din Europa au intrat pe scădere, investitorii reacționând la riscul de întreruperi în aprovizionarea cu energie și la deteriorarea rapidă a climatului de securitate din regiune.
Conform actualizării publicate la ora 13:40, cotația de referință a gazelor europene (TTF) era în creștere cu 48%, depășind 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023. Petrolul Brent avansa cu aproape 7%, până la 83 de dolari/baril, cel mai înalt nivel de la începutul anului trecut. În paralel, indicii FTSE 100, DAX și CAC pierdeau între 2,7% și 4%, iar Bursa de Valori București scădea cu 2%.
Tensiunile au fost alimentate de atacuri cu drone și de riscuri directe pentru infrastructura energetică. Luni, resturi de dronă au provocat un incendiu la una dintre rafinăriile Aramco din Arabia Saudită, iar două situri ale Qatar Energy au fost atacate, ceea ce a determinat compania să oprească producția de GNL (gaz natural lichefiat). În plus, Ministerul Apărării din Arabia Saudită a confirmat că ambasada SUA din Riad a fost lovită de două drone, posibil iraniene; nu au fost raportate victime, iar pagubele au fost descrise ca minore.
Pe plan diplomatic și militar, Arabia Saudită a transmis că își rezervă dreptul de a lua măsuri pentru a-și proteja securitatea, după atacul asupra ambasadei SUA. De cealaltă parte, conducerea Iranului a avertizat că va ataca orice navă care trece prin Strâmtoarea Hormuz, rută comercială esențială pentru transportul de resurse naturale, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că o implicare a țărilor europene de partea SUA și Israelului ar însemna un act de război. În același context, SUA au anunțat, prin CENTCOM, lovituri asupra unor facilități de comandă și control ale Gărzilor Revoluționare și asupra unor sisteme de apărare antiaeriană iraniene.
Pentru piețele de energie, miza imediată este riscul ca atacurile și amenințările să perturbe producția și transportul de țiței și gaze dintr-una dintre cele mai importante regiuni producătoare din lume, ceea ce se vede deja în saltul cotațiilor.
Recomandate
Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, blocând tranzitul a 20% din petrolul mondial , potrivit CNBC. Anunțul a fost făcut de comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene, care a avertizat că orice navă ce va încerca să traverseze zona va fi atacată. Deși Teheranul a negat anterior închiderea oficială a rutei, strâmtoarea era deja ocolită de operatorii maritimi, pe fondul conflictului declanșat după atacurile lansate de SUA și Israel. Gărzile Revoluționare au susținut că au lovit cu drone un petrolier în zonă, însă operatorul navei „Athe Nova”, sub pavilion Honduras, nu a confirmat situația. Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important coridor energetic al lumii. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează acest pasaj îngust, aflat parțial sub control iranian. Blocarea lui are potențialul de a produce un șoc major pe piețele energetice. Analiștii avertizează că închiderea completă ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Capital Economics, un astfel de nivel ar adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală . Cotația Brent se află deja la aproximativ 73 de dolari pe baril, aproape de maximul ultimelor șapte luni, după o creștere de aproape 12% în ultima lună. Impactul nu s-ar limita la petrol. Piețele de gaze naturale, inclusiv cele din Europa, ar putea resimți presiuni suplimentare, în special pe segmentul gazelor naturale lichefiate. Într-un scenariu prelungit, economiile europene ar fi printre cele mai afectate de scumpirea energiei și de efectele în lanț asupra inflației. [...]
Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului , potrivit AGERPRES , care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters . Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat. Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale. Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC , are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale. [...]
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru , dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte. Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”. Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul , calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context. Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis. [...]
Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare. Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă. Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil , estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă. Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy , pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor. Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington. [...]
Consiliul Concurenței avertizează benzinarii să nu majoreze nejustificat prețurile în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar autoritatea anunță că monitorizează atent evoluția pieței, potrivit Mediafax . Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a declarat luni, 2 martie 2026, că prețul barilului de petrol se menține sub 80 de dolari, un nivel comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, iar eventualele scumpiri la pompă ar trebui să fie moderate și temporare. În acest context, Consiliul Concurenței urmărește două aspecte esențiale: dinamica prețurilor la carburanți; comportamentul comercial al operatorilor din piață. Chirițoiu a subliniat că instituția nu dorește să vadă comercianți care profită de situația internațională pentru a majora suplimentar și nejustificat prețurile. Dacă vor fi identificate încălcări ale legislației concurenței, autoritatea va declanșa procedurile de sancționare. Declarațiile vin pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, care alimentează temeri privind o eventuală creștere a cotațiilor internaționale ale petrolului. Totuși, la acest moment, nivelul barilului nu indică o presiune majoră asupra prețurilor interne. La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru nu este justificată în prezent și a respins scenariile privind carburanți de 10 lei pe litru. În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat că depășirea pragului de 9–10 lei ar deveni realistă doar dacă țițeiul s-ar stabiliza pe termen mai lung la 90–100 de dolari pe baril, în contextul riscurilor legate de traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Mesajul autorităților este clar: ajustările de preț trebuie să reflecte factori obiectivi, nu speculații, iar piața carburanților rămâne sub supraveghere strictă în această perioadă tensionată. [...]
Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru , informează HotNews.ro . Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale. Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril. „Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță. În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe. Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include: Cotațiile internaționale ale petrolului. Stocurile existente și contractele rafinăriilor. Cursul valutar, având în vedere că petrolul este cotat în dolari. Politica comercială a marilor rețele de distribuție. Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru. Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România. [...]
