Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cererea globală de petrol va rămâne peste 100 de milioane de barili pe zi până în 2040, a declarat Dr. Sultan Al Jaber, CEO al Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) și Ministru al Industriei și Tehnologiei Avansate din Emiratele Arabe Unite, la India Energy Week 2026, desfășurat în Goa, informează Gulf News. Al Jaber a subliniat că cererea de gaze naturale lichefiate și electricitate va crește cu cel puțin 50% în aceeași perioadă.
În cadrul conferinței de patru zile, care are loc între 27 și 30 ianuarie, Al Jaber a avertizat că cel mai mare risc pentru piețele energetice globale nu este supraproducția, ci subinvestițiile, acestea fiind influențate de trei megatendințe: creșterea piețelor emergente, expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și transformarea sistemelor energetice. El a subliniat necesitatea investițiilor în toate formele de energie pentru a susține cererea.
În același context, Fatema Al Nuaimi, CEO al ADNOC Gas, a anunțat că compania va investi peste 20 de miliarde de dolari pentru a crește capacitatea de procesare a gazelor cu aproape 30% până în 2029. De asemenea, a confirmat că 20% din volumele de gaze naturale lichefiate contractate de la proiectul Ruwais LNG vor fi livrate clienților indieni până în 2029.
Aceste anunțuri vin la scurt timp după vizita președintelui Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, la New Delhi, pe 19 ianuarie, unde cele două țări au convenit să dubleze comerțul bilateral la 200 de miliarde de dolari până în 2032. ADNOC Gas a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pe 10 ani cu Hindustan Petroleum Corporation Limited pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate.
India, considerată de Al Jaber ca fiind centrală pentru viitorul energetic global, este acum cel mai mare client al Emiratelor Arabe Unite pentru gaze naturale lichefiate, cu contracte în valoare de 20 de miliarde de dolari semnate în ultimii doi ani. Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, cel mai mare furnizor de GPL pentru India și continuă să livreze petrol brut, produse chimice și materii prime industriale.
Recomandate
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Un atac cu drone asupra unui nod petrolier-cheie din regiunea Samara riscă să afecteze operațiunile din rețeaua rusă de conducte , după ce a fost raportat un incendiu la stația Samara Linear Production-Dispatch Station (LPDS), potrivit Kyiv Post . Publicația notează că imaginile distribuite pe canale OSINT și Telegram nu au putut fi verificate independent, iar amploarea pagubelor rămâne neclară. Atacul ar fi avut loc luni dimineață, 2 noiembrie, în apropierea localității Prosvet. Canale rusești de monitorizare au semnalat o amenințare cu drone în jurul orei 3:00 (ora locală), iar unele au susținut că angajați au fost evacuați preventiv din mai multe depozite din orașul Samara. Guvernatorul regional, Viaceslav Fedorîșcev , a confirmat că apărarea antiaeriană și „grupurile mobile de foc” răspund unui atac cu drone, fără să indice țintele. Publicația rusă Astra a relatat că fumul era vizibil în zona stației și a citat localnici care ar fi auzit explozii. Astra a mai spus că o fotografie trimisă de cititori, care arată fumul, a fost verificată de un analist OSINT și ar fi fost făcută de pe „Noul Pod” din Samara. De ce contează: o instalație majoră în rețeaua de transport al țițeiului Samara LPDS este descrisă ca o instalație importantă din rețeaua rusă de conducte, care gestionează recepția, stocarea și transportul mai departe al țițeiului. Potrivit Astra, complexul are 71 de rezervoare de stocare, cu o capacitate totală de peste 1,6 milioane de metri cubi, ceea ce îl plasează între cele mai mari „parcuri de rezervoare” din Europa. În acest context, un incendiu la o astfel de stație poate însemna, în funcție de gravitate, presiune suplimentară pe lanțul logistic al petrolului (stocare și transfer), chiar dacă sursa subliniază că nu există confirmări independente privind amploarea avariilor. Context: instalația ar fi fost vizată și în octombrie Astra a mai relatat că stația ar fi fost țintită de mai multe ori în octombrie 2026, cu lovituri și incendii raportate pe 2, 7, 10 și 11 octombrie. Conform aceleiași surse, patru rezervoare RVS-50000 ar fi fost distruse în atacul din 7 octombrie, care ar fi provocat și un incendiu de proporții. Dacă informațiile se confirmă, incidentul din 2 noiembrie ar marca un nou atac asupra aceleiași facilități într-un interval de circa o lună. Reacția Moscovei: 212 drone ar fi fost interceptate peste noapte Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 212 drone ucrainene de tip „aripă fixă” în cursul nopții, în 17 regiuni ale Rusiei, inclusiv Samara, precum și în regiunea Moscovei și în Krasnodar. Instituția a mai afirmat că au existat interceptări și deasupra Crimeei ocupate, precum și deasupra Mărilor Neagră, Azov. Ucraina nu a comentat acuzațiile privind implicarea în atacuri, mai notează Kyiv Post. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a raportat explozii în Luhansk (teritoriu ocupat de Rusia) în dimineața de 2 noiembrie, fără detalii suplimentare despre ținte sau efecte. [...]
SUA împing UE spre o relaxare de facto a interdicției gazului rusesc , prin reluarea rapidă a fluxurilor către Europa via Ucraina, într-un aranjament care ar ocoli sancțiunile și ar urmări să reducă prețurile înainte de iarnă, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal . Propunerea, discutată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în vizite la Moscova și Kiev în septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, astfel încât să fie ocolite sancțiunile europene. În același timp, planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitori americani, potrivit persoanelor participante la discuții, citate de publicația americană. Miza: prețuri mai mici și un „stimul” pentru Moscova, înainte de iarnă În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar fi un stimulent puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte un armistițiu energetic. Pentru Ucraina, utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică ar aduce venituri din taxele de tranzit, considerate „atât de necesare” de sursele citate. Casa Albă ar fi propus ca veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa să fie depuse într-un cont escrow (cont de garanție administrat de un terț) într-o jurisdicție a unei țări terțe, astfel încât banii să nu poată fi folosiți pentru finanțarea războiului. Ideea a fost prezentată liderilor europeni și ca o modalitate de a reduce prețurile la energie, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani, potrivit materialului citat. Obstacolul: legislația UE și opoziția politică față de „revenirea la dependență” Conform legislației UE menționate în articol, achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. În paralel, liderii celor mai mari țări europene au transmis că nu doresc revenirea la dependența de energia din Rusia, considerată o amenințare strategică. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus într-un interviu acordat în octombrie unui ziar maghiar (informație confirmată de biroul său) că interdicția importurilor de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții.” În același timp, administrația Trump ar miza pe faptul că rezistența europeană ar putea fi mai puțin rigidă decât pare, notează materialul citat. În privat, unii oficiali europeni ar fi exprimat opoziție fermă față de reluarea achizițiilor de gaze rusești. De ce ruta prin Ucraina e „rapidă”, iar Nord Stream rămâne complicat Rețeaua de conducte care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat, potrivit articolului. Fluxuri limitate au continuat până la închiderea din ianuarie 2025. În schimb, redeschiderea Nord Stream este descrisă ca dificilă: Nord Stream 1 a oprit livrările în august 2022, Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune, iar ambele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. Context de piață: dependența de Rusia a scăzut, dar presiunea pe aprovizionare rămâne În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% înainte de război, potrivit datelor citate. Gazul natural lichefiat (GNL) din SUA reprezintă 30% din consumul european, iar gazul rusesc ajunge în Europa fie ca GNL transportat pe mare, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia. Materialul mai notează că, potrivit autorităților de reglementare din energie din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor este ocupată în proporție de aproximativ 75%, iar Europa intră în iarna următoare cu stocuri sub media ultimilor nouă ani. Sursa citată adaugă că tensiunile energetice globale – inclusiv blocarea livrărilor de GNL din Qatar în Golful Persic și scumpirea energiei – ar putea eroda rezistența politică a Europei față de reluarea importurilor rusești. Potrivit UE, Europa ar fi cheltuit cu 100 de miliarde de euro în plus pe energie ca urmare a războiului cu Iranul. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, urgența unui armistițiu energetic a crescut după reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în perspectiva unor negocieri de pace trilaterale SUA–Rusia–Ucraina prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia ar fi respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord, conform relatării citate. [...]
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]
