Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cererea globală de petrol va rămâne peste 100 de milioane de barili pe zi până în 2040, a declarat Dr. Sultan Al Jaber, CEO al Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) și Ministru al Industriei și Tehnologiei Avansate din Emiratele Arabe Unite, la India Energy Week 2026, desfășurat în Goa, informează Gulf News. Al Jaber a subliniat că cererea de gaze naturale lichefiate și electricitate va crește cu cel puțin 50% în aceeași perioadă.
În cadrul conferinței de patru zile, care are loc între 27 și 30 ianuarie, Al Jaber a avertizat că cel mai mare risc pentru piețele energetice globale nu este supraproducția, ci subinvestițiile, acestea fiind influențate de trei megatendințe: creșterea piețelor emergente, expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și transformarea sistemelor energetice. El a subliniat necesitatea investițiilor în toate formele de energie pentru a susține cererea.
În același context, Fatema Al Nuaimi, CEO al ADNOC Gas, a anunțat că compania va investi peste 20 de miliarde de dolari pentru a crește capacitatea de procesare a gazelor cu aproape 30% până în 2029. De asemenea, a confirmat că 20% din volumele de gaze naturale lichefiate contractate de la proiectul Ruwais LNG vor fi livrate clienților indieni până în 2029.
Aceste anunțuri vin la scurt timp după vizita președintelui Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, la New Delhi, pe 19 ianuarie, unde cele două țări au convenit să dubleze comerțul bilateral la 200 de miliarde de dolari până în 2032. ADNOC Gas a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pe 10 ani cu Hindustan Petroleum Corporation Limited pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate.
India, considerată de Al Jaber ca fiind centrală pentru viitorul energetic global, este acum cel mai mare client al Emiratelor Arabe Unite pentru gaze naturale lichefiate, cu contracte în valoare de 20 de miliarde de dolari semnate în ultimii doi ani. Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, cel mai mare furnizor de GPL pentru India și continuă să livreze petrol brut, produse chimice și materii prime industriale.
Recomandate
Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la zăcământul de gaze Shah după un atac cu dronă, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și Bloomberg. În paralel, un nou atac a declanșat un incendiu în Zona Industrială Petrolieră Fujairah, într-un context de escaladare a loviturilor asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului. Potrivit primelor informații, nu au fost raportate victime în niciunul dintre incidentele menționate. Separat, UKMTO (structură operativă britanică ce monitorizează securitatea traficului maritim în zone cu risc ridicat) a anunțat că un proiectil neidentificat a lovit un petrolier la 23 de mile marine est de Fujairah, provocând pagube structurale minore. Zăcământul Shah și efectul asupra sectorului energetic Atacul asupra zăcământului Shah a avut loc luni, iar suspendarea operațiunilor a fost consemnată marți. Shah este situat la aproximativ 180 km sud-vest de Abu Dhabi și este descris drept unul dintre cele mai mari zăcăminte din lume de gaze care conțin hidrogen sulfurat, un gaz toxic ce complică exploatarea și impune măsuri stricte de siguranță. Două surse citate de Reuters au spus că producția zilnică de petrol a Emiratelor Arabe Unite a scăzut cu mai mult de jumătate de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, închiderea Strâmtorii Ormuz ar fi forțat compania petrolieră de stat ADNOC să aplice opriri extinse ale producției, amplificând presiunea asupra fluxurilor de export și a funcționării infrastructurii. Fujairah, port-cheie, și seria de incidente cu drone În portul Fujairah, considerat un terminal important pentru exporturi, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate de două ori în ultimele zile, în urma unor incidente separate cu drone, deși o parte din activități a fost reluată între timp, conform surselor Reuters. Noul incendiu din Zona Industrială Petrolieră Fujairah se înscrie în aceeași succesiune de perturbări care afectează logistica energetică a Emiratelor. În plan regional, statele arabe din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat cu peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone iraniene de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie, potrivit informațiilor citate. În noaptea de luni spre marți, un val de atacuri coordonate a lovit puncte strategice din regiunea Golfului, forțând suspendarea temporară a zborurilor, în timp ce sistemele de apărare locale și americane au interceptat rachete și drone. „Operațiunile de la zăcământul de gaze Shah din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate marți în urma unui atac cu dronă, în timp ce un nou atac a provocat un incendiu în Zona Industrială Petrolieră Fujairah.” În același val de atacuri, ofensiva ar fi vizat direct Ambasada SUA și un hotel de lux din Bagdad, iar în Emiratele Arabe Unite loviturile asupra infrastructurii petroliere ar fi provocat incendii majore și închiderea temporară a spațiului aerian, conform relatărilor preluate de HotNews.ro. Deocamdată, articolul nu oferă un termen pentru reluarea operațiunilor la Shah sau pentru revenirea completă la normal în portul Fujairah. [...]
Ucraina refuză discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba , declanșând un nou conflict diplomatic în interiorul Uniunii Europene și amenințări din partea Budapestei de a bloca sprijinul financiar pentru Kiev. Potrivit informațiilor relatate de Reuters și confirmate de mai multe publicații europene, guvernul ucrainean a refuzat participarea la consultări trilaterale privind situația conductei petroliere Druzhba. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că delegația ungară a petrecut mai multe zile la Kiev fără să obțină întâlniri oficiale și că autoritățile ucrainene au refuzat inclusiv accesul inspectorilor europeni la zona afectată. Oficialul de la Budapesta susține că infrastructura ar putea fi repornită rapid, dar Ucraina ar întârzia reluarea fluxului de petrol din motive politice. Ca reacție, Ungaria a anunțat că va continua să blocheze un pachet de împrumuturi europene de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei , precum și noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, până când livrările prin Druzhba vor fi reluate. Poziția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge acuzațiile și susține că presiunea pentru redeschiderea conductei reprezintă „șantaj”. El a afirmat că reluarea tranzitului de petrol rusesc ar contrazice sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Zelenski a mai explicat că Ucraina nu este responsabilă pentru avariile conductei, susținând că infrastructura a fost deteriorată de un atac cu drone rusești asupra hub-ului petrolier de la Brody. Potrivit autorităților ucrainene, reparațiile ar putea dura până la două luni . Criza energetică din Europa Centrală Conducta Druzhba, una dintre cele mai vechi și importante rute petroliere din Europa, s-a oprit pe 27 ianuarie 2026 , după atacul asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care mai importă petrol rusesc prin această conductă , motiv pentru care au făcut presiuni constante asupra Kievului pentru restabilirea transportului. Slovacia a declarat deja stare de urgență în sectorul petrolier , iar premierul Robert Fico a cerut Comisiei Europene să trimită o echipă independentă de inspectori pentru a verifica situația din teren. Poziția Uniunii Europene Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că autoritățile ucrainene lucrează la repararea conductei și a subliniat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi modificată din cauza disputei. Între timp, în interiorul UE se discută scenarii alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, inclusiv acordarea unei părți din fonduri prin împrumuturi bilaterale ale unor state membre , pentru a evita blocajul generat de veto-ul Ungariei. Conflictul evidențiază tensiunile tot mai mari dintre obiectivele energetice ale unor state din Europa Centrală și strategia europeană de reducere a dependenței de petrolul rusesc, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina. [...]
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
Un incendiu a izbucnit la o instalaţie petrolieră din sudul Rusiei după căderea resturilor unei drone , într-un nou episod al atacurilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit Reuters , autorităţile ruse au anunţat că focul a izbucnit în regiunea Krasnodar după ce fragmentele unei drone doborâte au căzut peste o instalaţie petrolieră. Primele informaţii indică faptul că nu au fost înregistrate victime, iar incendiul a fost stins de echipele de intervenţie. Incidentul s-a produs în apropierea oraşului Tikhoretsk, o zonă care a fost vizată recent de mai multe atacuri cu drone. Locaţia afectată se află lângă un important nod petrolier unde, cu doar câteva zile înainte, drone ucrainene ar fi lovit o staţie de pompare a petrolului. Autorităţile nu au precizat dacă incendiul de duminică a afectat aceeaşi instalaţie. Zona Tikhoretsk are o importanţă strategică pentru infrastructura energetică rusă. Hubul petrolier de acolo este unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei şi reprezintă principala rută de aprovizionare cu produse petroliere către portul Novorossiysk de la Marea Neagră . Atacul face parte dintr-o serie de lovituri cu drone care au vizat în ultimele zile infrastructura energetică şi portuară din regiunea Krasnodar. Ucraina a intensificat astfel de operaţiuni în interiorul Rusiei, încercând să afecteze logistica energetică şi capacitatea economică a Moscovei de a susţine războiul. [...]
Zelenski avertizează că veniturile din petrol pot acoperi deficitul bugetar al Rusiei , reducând impactul sancțiunilor occidentale. Potrivit Kyiv Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Moscova ar putea compensa deficitul estimat de aproximativ 100 de miliarde de dolari din 2026 dacă restricțiile asupra exporturilor sale de petrol vor fi relaxate. Liderul de la Kiev a afirmat că, în doar două săptămâni, Rusia ar fi generat aproximativ 10 miliarde de dolari din vânzările de petrol , ceea ce arată cât de importantă rămâne energia pentru finanțarea economiei ruse și, implicit, a războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, dacă sancțiunile ar slăbi, deficitul bugetar ar putea fi acoperit relativ rapid. Zelenski a subliniat că veniturile din petrol sunt „colacul de salvare financiar” al Kremlinului , motiv pentru care Kievul insistă ca statele occidentale să mențină presiunea asupra exporturilor energetice rusești. În același timp, liderul ucrainean a menționat că loviturile lansate de armata ucraineană asupra infrastructurii petroliere și asupra industriei de apărare din Rusia au produs deja pierderi economice. Totuși, el a avertizat că acțiunile militare nu pot înlocui efectul sancțiunilor economice. Subiectul a fost discutat și cu lideri europeni, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, în contextul eforturilor de a limita așa-numita „flotă fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor. Declarațiile vin și pe fondul unei decizii recente a autorităților americane de a permite temporar vânzarea unor transporturi de petrol rusesc care se aflau deja pe mare. Licența emisă de Departamentul Trezoreriei al SUA este valabilă între 12 martie și 11 aprilie , pentru încărcături deja expediate. Zelenski avertizează că orice relaxare a sancțiunilor asupra exporturilor energetice rusești ar putea consolida capacitatea Moscovei de a finanța războiul, chiar dacă pe termen scurt ar putea reduce presiunea asupra piețelor globale de energie. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
