Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cererea globală de petrol va rămâne peste 100 de milioane de barili pe zi până în 2040, a declarat Dr. Sultan Al Jaber, CEO al Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) și Ministru al Industriei și Tehnologiei Avansate din Emiratele Arabe Unite, la India Energy Week 2026, desfășurat în Goa, informează Gulf News. Al Jaber a subliniat că cererea de gaze naturale lichefiate și electricitate va crește cu cel puțin 50% în aceeași perioadă.
În cadrul conferinței de patru zile, care are loc între 27 și 30 ianuarie, Al Jaber a avertizat că cel mai mare risc pentru piețele energetice globale nu este supraproducția, ci subinvestițiile, acestea fiind influențate de trei megatendințe: creșterea piețelor emergente, expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și transformarea sistemelor energetice. El a subliniat necesitatea investițiilor în toate formele de energie pentru a susține cererea.
În același context, Fatema Al Nuaimi, CEO al ADNOC Gas, a anunțat că compania va investi peste 20 de miliarde de dolari pentru a crește capacitatea de procesare a gazelor cu aproape 30% până în 2029. De asemenea, a confirmat că 20% din volumele de gaze naturale lichefiate contractate de la proiectul Ruwais LNG vor fi livrate clienților indieni până în 2029.
Aceste anunțuri vin la scurt timp după vizita președintelui Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, la New Delhi, pe 19 ianuarie, unde cele două țări au convenit să dubleze comerțul bilateral la 200 de miliarde de dolari până în 2032. ADNOC Gas a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pe 10 ani cu Hindustan Petroleum Corporation Limited pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate.
India, considerată de Al Jaber ca fiind centrală pentru viitorul energetic global, este acum cel mai mare client al Emiratelor Arabe Unite pentru gaze naturale lichefiate, cu contracte în valoare de 20 de miliarde de dolari semnate în ultimii doi ani. Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, cel mai mare furnizor de GPL pentru India și continuă să livreze petrol brut, produse chimice și materii prime industriale.
Recomandate
Blocada prelungită a Strâmtorii Ormuz ține petrolul scump , iar ieșirea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și OPEC+ nu a reușit să schimbe direcția pieței, potrivit Economedia . După o scădere inițială de 2–3% a cotațiilor, prețurile au revenit rapid pe creștere, pe fondul riscurilor geopolitice și al blocajului de pe una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței. La momentul redactării, petrolul american WTI depășea 105 dolari/baril (aprox. 483 lei), iar Brent trecea de 112 dolari/baril (aprox. 515 lei), ambele în creștere cu aproximativ 4% față de minimele atinse imediat după anunțul privind ieșirea EAU din alianță. În material sunt citate Euronews și Mediafax. De ce nu se vede „ieftinirea” așteptată după ieșirea EAU din OPEC Piața a reacționat inițial prin scădere, pe ideea că EAU ar putea crește producția și ar putea apărea un surplus de ofertă. Mișcarea s-a dovedit însă insuficientă pentru a contrabalansa factorul dominant: riscul de întrerupere a livrărilor prin Ormuz și escaladarea tensiunilor în jurul Iranului. În plus, decizia EAU vine după ani de tensiuni cu Arabia Saudită privind cotele de producție. Economedia notează că Abu Dhabi a investit peste 150 de miliarde de dolari (aprox. 690 mld. lei) în compania națională ADNOC pentru a-și crește capacitatea la cinci milioane de barili pe zi, dar în cadrul OPEC o parte importantă din această capacitate a rămas neutilizată. EAU era al treilea cel mai mare producător din organizație, iar ieșirea este prezentată ca o lovitură pentru coeziunea cartelului. Ormuz, factorul care domină piața: 12% din oferta globală, afectată Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz a scos din circuit aproximativ 12% din oferta globală de petrol, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie citate în articol. Impactul este comparat cu episoade istorice majore, precum războiul din Golf sau conflictul Iran–Irak. Pe plan diplomatic, Economedia menționează că Donald Trump a extins armistițiul temporar dintre SUA și Iran, mediat de Pakistan, însă negocierile sunt descrise ca fragile. Teheranul ar fi propus redeschiderea strâmtorii în schimbul ridicării blocadei navale și al încetării ostilităților, în timp ce Washingtonul ar insista pentru un acord mai amplu, inclusiv pe tema programului nuclear iranian. Cine câștigă din prețuri ridicate În acest context, marile companii petroliere internaționale sunt printre beneficiari. Materialul indică faptul că grupuri precum BP, Shell, TotalEnergies și ExxonMobil ar putea vedea creșteri ale fluxurilor de numerar estimate la 5–10% pentru fiecare majorare de 10 dolari a prețului petrolului. Concluzia analizei este că ieșirea EAU din OPEC adaugă incertitudine, dar nu schimbă determinantul principal al prețului pe termen scurt: riscul geopolitic și blocajele de transport, care mențin piața într-o volatilitate ridicată. [...]
Loviturile ucrainene cu rază lungă au generat pierderi de cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) în sectorul petrolier al Rusiei de la începutul anului , potrivit unei evaluări prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza economică invocată de Kiev este reducerea producției și a capacității de rafinare prin creșterea timpilor de oprire la instalații energetice-cheie. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că operațiunile Ucrainei au atins în aprilie „un nou nivel” ca rază, intensitate și impact asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit acestuia, pierderile provin din lovituri directe, perturbări și întârzieri ale livrărilor care afectează producția și rafinarea petrolului. Președintele ucrainean a atribuit aceste operațiuni Forțelor de Apărare ale Ucrainei, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și altor agenții de informații și a spus că Ucraina intenționează să își extindă în continuare capabilitățile de lovire la distanță, pregătind „decizii suplimentare” în acest sens. Ținte recente: rafinării și conducte, inclusiv la 1.500 km de graniță În ultimele zile, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în zone aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Publicația notează că miercuri drone ucrainene au lovit obiective din Orsk și Perm, vizând o rafinărie și o instalație importantă de conducte. Rafinăria din Orsk, situată la aproximativ 1.500 km de granița Ucrainei, este descrisă ca fiind printre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate anuală de procesare de 5-6 milioane de tone. În Perm, explozii au fost raportate pentru a doua zi consecutiv, iar autoritățile ruse au confirmat un incident industrial care a implicat eliberarea unor substanțe periculoase. Surse ucrainene au susținut că o lovitură ulterioară a provocat un incendiu la o rafinărie majoră operată de Lukoil , în timp ce Rusia a recunoscut ulterior avarii la infrastructura principală de procesare a petrolului. Tuapse, lovit din nou: a patra oară în două săptămâni Separat, Ucraina ar fi lovit vineri dimineață terminalul petrolier Tuapse, acesta fiind al patrulea atac în două săptămâni. Autoritățile ruse au raportat un incendiu, iar oficiali ucraineni au spus că loviturile au redus capacitatea de producție a rafinăriei. Instalația din Tuapse este prezentată ca una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de procesare de până la 12 milioane de tone anual, și ar fi suferit întreruperi repetate în urma atacurilor recente. Datele privind pierderile de 7 miliarde de dolari sunt prezentate ca estimare a lui Zelenski; articolul nu indică o verificare independentă a acestei evaluări. [...]
OMV Petrom avertizează că pot apărea lipsuri temporare de carburanți în unele stații, pe fondul unei creșteri accelerate a cererii , însă compania susține că aceste episoade ar fi „punctuale și de scurtă durată”, stațiile fiind realimentate rapid, potrivit Profit . Compania leagă presiunea din piață de modul în care „prețurile curente la pompă reflectă atât limitarea adaosului” în distribuție și rafinare, cât și „avantajele generate de modelul de business integrat”, evoluție care ar fi alimentat cererea, conform declarațiilor transmise de reprezentanții OMV Petrom și citate de Agerpres. Blocaje logistice la încărcare: cozi de autocisterne la Petromidia Tensiunile din lanțul de aprovizionare sunt vizibile la Petromidia (Năvodari), unde, în noaptea de 29 spre 30 aprilie 2026, s-au format cozi kilometrice de autocisterne venite din mai multe județe, în așteptarea încărcării cu benzină și motorină. Transportatorii citați în material reclamă timpi de așteptare de ordinul orelor sau chiar al unei zile întregi și spun că au parcurs sute de kilometri pentru a-și asigura stocurile necesare distribuției. În relatarea preluată de Profit, Focuspress indică drept factori ai aglomerării războiul din Orient și blocarea Strâmtorii Ormuz, pe fondul unei cereri crescute și al încercărilor companiilor de distribuție de a-și securiza livrările, din teama unor scumpiri sau sincope. În același timp, sursa menționează că orice încetinire a rafinării sau a procesului de încărcare poate genera rapid blocaje „în lanț”. Ce spun autoritățile și care este riscul pentru consumatori Autoritățile transmit că nu există, în acest moment, un deficit generalizat de carburanți. Totuși, imaginile și raportările privind aglomerația de la rafinărie indică o presiune reală asupra aprovizionării, iar materialul avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide de fluidizare a livrărilor, întârzierile s-ar putea resimți și la consumatorii finali, mai ales în zonele mai îndepărtate de marile centre de distribuție. Presiune și pe preț: scenariu de scumpire la motorină Pe partea de preț, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță , avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei pe litru, iar unele stații riscă să rămână temporar fără stocuri, pe fondul tensiunilor de pe piața internațională, al diferențelor mari de preț între rețele și al alimentărilor „preventive”. În analiza citată, acesta susține că România nu ar fi într-o „criză clasică” de aprovizionare, ci într-o piață dezechilibrată de prețuri administrate, discrepanțe între rețele, consum alimentat de panică și o logistică depășită de situație. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC și OPEC+ redesenează echilibrul de putere pe piața petrolului , într-un moment în care războiul din Iran și blocajele din Strâmtoarea Hormuz au redus oferta și au amplificat miza „barililor disponibili” din Golf, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Decizia EAU, anunțată marți și aplicată de la 1 mai, pune capăt unei apartenențe de aproape șase decenii la cartel și scoate din alianță al treilea cel mai mare producător. Mișcarea vine cu o zi înaintea reuniunii OPEC de la Viena și în a noua săptămână a războiului dintre Iran și coaliția SUA–Israel, context în care coordonarea energetică și de securitate din Golf este deja sub presiune. Ce schimbă ieșirea EAU: mai multă „suveranitate” asupra producției Potrivit analizei, retragerea oferă Abu Dhabi control deplin asupra capacității de producție pe care a extins-o în ultimii ani către 5 milioane de barili pe zi, eliminând constrângerile sistemului de cote prin care Arabia Saudită a coordonat decenii la rând politica petrolieră din Golf. Rauf Mammadov (fost oficial SOCAR, în prezent la Fuld & Company) a descris ieșirea drept „o lovitură semnificativă” pentru OPEC și în special pentru Arabia Saudită, estimând că producția EAU reprezintă 9%–11% din producția OPEC și aproximativ 5% din OPEC+ (formatul extins care include Rusia și alți exportatori din afara OPEC). Ministrul energiei din EAU, Suhail Mohamed Al Mazrouei, a declarat pentru CNBC că momentul a fost ales pentru a reduce la minimum perturbările pentru ceilalți producători, iar pentru The National a prezentat decizia ca o evoluție de politică aliniată „fundamentelor” pe termen lung ale pieței. De ce contează acum: Hormuz, infrastructura și „barilii” care pot ajunge pe piață Analiza leagă decizia de efectele asimetrice ale blocajelor din Strâmtoarea Hormuz. Arabia Saudită a gestionat mai bine șocul prin conducta East-West către Marea Roșie, în timp ce alți producători au fost mai expuși. EAU, la rândul lor, au investit în conducta Habshan–Fujairah, care ocolește Hormuz și duce țițeiul către un terminal la Golful Oman. Un analist din Dubai, citat sub protecția anonimatului, susține că, în condițiile în care unii producători dependenți de strâmtoare au redus extracția pe măsură ce depozitele s-au umplut, EAU și-au păstrat capacitatea fizică de a exporta. În această logică, rămânerea în OPEC+ ar fi însemnat, practic, plafonarea exporturilor „neîngrădite” ale EAU pentru a menține solidaritatea cu membri care nu pot ajunge la piață în aceleași condiții. În planul pieței, prețul petrolului Brent a scăzut după anunț, apoi și-a revenit pe măsură ce traderii au reevaluat prima de risc asociată producției din Golf, notează analiza. Presiune pe Arabia Saudită și pe OPEC+: cota de piață vs. preț În perspectiva reuniunii de la Viena, analiza conturează o dilemă pentru Riad: fie insistă ca membrii rămași să respecte limitele de producție și riscă să piardă cotă de piață în favoarea EAU, fie relaxează limitele și acceptă riscul unei scăderi a prețurilor. În același timp, Rusia a transmis că rămâne în grup și speră ca ieșirea EAU să nu destabilizeze cartelul. Elai Rettig (specialist în energie la Universitatea Bar-Ilan) argumentează că plecarea EAU ar împinge OPEC și statele rămase către o dependență mai mare de Rusia, ceea ce ar crește greutatea Moscovei în deciziile OPEC+. Cât ar putea crește producția EAU și ce urmează Rettig estimează că EAU ar urma să își majoreze producția cu aproximativ 1 milion de barili pe zi, fără a mai ține cont de interesele Arabiei Saudite sau ale Rusiei, odată eliberate de constrângerile OPEC. O întrebare-cheie pentru reuniunea de la Viena, potrivit lui Mammadov, este dacă alte state ar putea urma exemplul EAU: Kuwait sau Bahrain dintre membrii OPEC, respectiv Azerbaidjan sau Kazahstan dintre participanții OPEC+. Analiza amintește că și Qatar a părăsit OPEC în ianuarie 2019, în perioada blocadei diplomatice și comerciale impuse de Arabia Saudită, EAU, Bahrain și Egipt (2017–2021). [...]
Atacurile repetate asupra terminalului petrolier Tuapse cresc riscul de întreruperi logistice și de mediu la Marea Neagră , după ce Ucraina a lovit din nou instalația, provocând un incendiu, potrivit Agerpres . Este a patra lovitură asupra rafinăriei/terminalului portuar din Tuapse în două săptămâni, la mai puțin de 24 de ore după stingerea flăcărilor de la atacul precedent. Autoritățile locale ruse au transmis pe Telegram că incendiul a izbucnit „în urma atacului cu drone” și că nu au fost raportate victime, iar serviciile de urgență intervin la fața locului. La operațiune participă 128 de persoane și 41 de autospeciale, inclusiv echipe ale Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia. Ce se știe despre pagube și funcționarea terminalului Informațiile despre avarii punctuale rămân parțial neconfirmate. Canalul ucrainean de Telegram Exilenova+ a susținut că atacul ar fi avariat un rezervor de stocare a combustibilului, însă această informație nu a fost confirmată de alte instituții media. Un alt canal, Kedr, a indicat că țițeiul este depozitat la terminalul maritim înainte de a fi transportat. Pe rețelele sociale au apărut relatări despre nori mari de fum negru deasupra orașului. Context: apărarea antiaeriană și frecvența atacurilor Ministerul Apărării din Rusia a anunțat vineri doborârea a 141 de drone ucrainene în opt regiuni și deasupra Mărilor Negre și Azov. În același timp, dpa notează că apărarea antiaeriană nu a reușit să oprească atacurile din Tuapse și amintește că loviturile anterioare au produs pagube serioase: majoritatea rezervoarelor ar fi ars, iar infrastructura de transfer a petrolului către nave ar fi fost avariată. Conform EFE, atacul de vineri este al patrulea de la mijlocul lunii aprilie, după cele din 16, 20 și 28 aprilie. Situația a determinat intervenția președintelui rus Vladimir Putin , care l-a trimis pe ministrul pentru situații de urgență, Aleksandr Kurenkov, în regiunea Krasnodar pentru a monitoriza situația. Impact de mediu: deversare de petrol și poluare locală Agerpres relatează că atacurile repetate au avariat instalația și au provocat o „deversare majoră de petrol” în Marea Neagră, întinsă pe o lungime de peste 10 kilometri, cu risc de a deveni o catastrofă ecologică. În oraș, situația de mediu s-ar fi deteriorat, inclusiv prin ploi contaminate cu petrol, concentrații mari de cenușă în aer și niveluri de xilen și benzen care depășesc de două până la trei ori limitele permise. Atacuri reciproce cu drone: Odesa și porturile ucrainene Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone în timpul nopții. Potrivit Reuters, în Odesa un apartament a fost distrus, iar acoperișul a luat foc într-o clădire cu 16 etaje; într-un alt bloc, incendiul a cuprins etajul 12. Două persoane au fost rănite, iar 25 de persoane, inclusiv doi copii, primesc sprijin psihologic, potrivit dpa. Autoritatea portuară maritimă din Ucraina a declarat că porturile din zona metropolitană Odesa și de pe Dunăre au fost atacate, cu daune la instalații de acostare și depozitare și incendii locale, ulterior ținute sub control. Porturile continuă să funcționeze, potrivit aceleiași autorități. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a lansat 210 vehicule aeriene fără pilot de diferite tipuri, începând de joi, ora locală 17:45, iar apărarea ucraineană ar fi doborât sau neutralizat 190 până vineri, ora locală 8:00. Au fost raportate 20 de impacturi în 14 locuri și căderi de fragmente în zece locuri. În regiunea rusă Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a declarat că doi adolescenți, de 18 și 15 ani, au murit după ce o dronă a lovit motocicleta pe care se aflau. [...]
Creșterea cu 75% a importurilor de țiței din Rusia lasă Siria expusă la riscuri de sancțiuni , în pofida orientării politice a noului guvern către Occident, arată o analiză Reuters . Pentru Damasc, dependența de livrări realizate prin rețele de transport sancționate devine o vulnerabilitate economică și operațională, într-un moment în care țara încearcă să-și refacă legăturile comerciale și bancare. Potrivit calculelor Reuters pe baza anunțurilor oficiale și a datelor de urmărire a navelor (LSEG, MarineTraffic și Shipnext), livrările de petrol din Rusia către Siria au urcat anul acesta cu 75%, la circa 60.000 de barili pe zi. Volumul este marginal pentru exporturile globale ale Rusiei, dar pentru Siria – unde producția internă rămâne mult sub necesar – Moscova a devenit furnizorul dominant de țiței după căderea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024, înlocuind Iranul. Doi analiști și trei oficiali sirieni au declarat pentru Reuters că acest comerț reflectă „necesitatea economică” a Damascului și, în același timp, îi oferă Rusiei influență într-o țară unde își menține două baze navale și aeriene. Aceiași oficiali au avertizat că relația energetică cu Moscova riscă să tensioneze legăturile cu UE și SUA, însă alternativele sunt limitate. De ce contează: risc de sancțiuni și „blocaj” în diversificarea furnizorilor Economistul sirian Karam Shaar a spus că dependența de țițeiul rusesc poate face sectorul energetic vulnerabil la o eventuală reînăsprire a sancțiunilor occidentale. „Dacă Statele Unite nu ar ajunge la un acord sau o înțelegere cu Rusia privind Ucraina, nu ar fi o surpriză dacă i-ar spune Siriei peste noapte să oprească achiziția acestor transporturi de petrol”, a declarat Shaar. Un oficial al companiei de stat Syrian Petroleum Company (SPC) a afirmat că autoritățile încearcă să diversifice sursele, dar că demersurile pentru un acord cu Turcia au fost, până acum, fără succes. Firma de analiză maritimă SynMax a indicat că restricțiile financiare, riscurile comerciale și anii de conflict limitează accesul Siriei la operatori convenționali de petroliere, ceea ce face ca rețelele asociate Rusiei să rămână printre puținele opțiuni viabile pe termen scurt – cu costuri de reputație pentru Damasc. Dimensiunea deficitului: producție internă mică, cerere mare Reuters notează că, deși guvernul a recâștigat controlul asupra unor câmpuri petroliere din estul Siriei, producția rămâne redusă: cel mai mare zăcământ, al-Omar (Deir Ezzor), produce aproximativ 5.000 barili/zi; producția internă totală a fost de circa 35.000 barili/zi în 2025, mult sub nivelurile de dinainte de război (350.000 barili/zi); necesarul zilnic de petrol și combustibili este estimat la 120.000–150.000 barili/zi (potrivit SPC și unor oficiali din ministerul energiei). În plus, oficiali sirieni estimează că aproximativ 50.000 barili/zi sunt introduși prin contrabandă din Liban, care importă petrol din mai multe surse, inclusiv Turcia, Arabia Saudită și Rusia. În acest context, Reuters arată că livrările rusești acoperă circa o treime din cererea internă. Cum arată lanțul logistic: nave sancționate și transferuri pe mare Rusia a fost prima care a trimis un petrolier în Siria după căderea lui Assad și a livrat 16,8 milioane de barili în 2025 (aprox. 46.000 barili/zi), prin 19 transporturi între 28 februarie și 31 decembrie, potrivit datelor Kpler citate de Reuters și de unul dintre oficiali. Reuters a urmărit 21 de nave care ajung în porturi siriene aproape săptămânal, iar toate sunt în prezent sub sancțiuni occidentale. La terminalele mediteraneene ale Siriei, comerțul este derulat printr-o flotă „rotativă” asociată rețelelor de petroliere sancționate sau cu risc ridicat, sub diverse pavilioane (inclusiv Panama, Liberia, Insulele Marshall, Comore, Madagascar, Oman și Rusia), potrivit datelor LSEG. SynMax a mai arătat că o parte din lanțul de aprovizionare include transferuri navă-la-navă în apropiere de Grecia, Cipru sau Egipt – o practică folosită și pentru a ascunde originea și proprietatea încărcăturii. Context financiar: reintrarea treptată în sistemul bancar global Deși Europa și Washingtonul au ridicat anul trecut sancțiuni vechi de decenii asupra Siriei, economia țării rămâne slab integrată în sistemul financiar global, notează Reuters. Un semnal în această direcție este faptul că Banca Centrală a Siriei și-a reactivat abia în martie contul la Federal Reserve Bank of New York , ceea ce deschide posibilități mai largi de comunicare bancară internațională pentru prima dată din 2011. Ministerele energiei din Siria și Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze comerțul Siriei cu petrol rusesc, potrivit Reuters. [...]
