Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un nou atac cu drone asupra depozitului de petrol Poltavskaia din regiunea rusă Krasnodar, al doilea în mai puțin de două săptămâni, indică o presiune operațională în creștere asupra infrastructurii de stocare a combustibililor din sudul Rusiei, cu efecte imediate precum incendii și restricții de trafic, potrivit Kyiv Post.
Incendiul a izbucnit joi dimineață devreme, după ce resturi de dronă ar fi căzut și ar fi aprins depozitul, a declarat Aleksandr Haritonov, șeful districtului Krasnoarmeiski. La fața locului au fost trimise serviciile de urgență, iar autoritățile au închis o șosea din apropiere care leagă satul Poltavskaia de localitatea Trudobelikovski.
Canalul rusesc de monitorizare Exilenova+ a relatat că trei rezervoare de combustibil ar fi fost cuprinse de flăcări. Canalul de Telegram Astra a susținut că depozitul ar avea aproximativ 28 de rezervoare și funcționează ca facilitate regională de stocare, alimentând părți din Ținutul Krasnodar și Republica Adîgheia. Aceste informații nu au putut fi verificate independent, notează publicația.
Același depozit ar mai fi fost vizat pe 16 iunie, când autoritățile locale au raportat, de asemenea, un incendiu și închideri temporare de drumuri.
Sediul operațional regional din Krasnodar a confirmat că incendiul a izbucnit la depozitul din Poltavskaia în urma atacului cu drone și a precizat că, în evaluarea preliminară, nu există victime.
Separat, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat două drone care se apropiau de capitală în cursul nopții.
Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea precedentă, au fost doborâte 269 de drone ucrainene de tip „aeronavă” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei.
În context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat miercuri că Ucraina va executa lovituri „preventive” asupra facilităților pe care Rusia le folosește pentru a-și extinde efortul de război, prezentând campania cu rază lungă ca răspuns la atacurile ruse asupra orașelor ucrainene.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Tiumen arată extinderea riscului operațional pentru infrastructura petrolieră rusă, la aproape 2.000 km de graniță , potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Tiumen, Aleksandr Moor , a declarat că atacul asupra rafinăriei Tiumen (Antipinski) a fost „respins”, fără victime, iar angajații au fost evacuați. Ce se știe despre incident Moor a spus că nu au existat persoane rănite și că personalul a fost scos din incintă ca măsură de siguranță. În același timp, canalul de Telegram Astra, citând localnici, susține că în cartierul Antipino, unde se află rafinăria, s-au auzit cel puțin două explozii. Consilierul ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko , a confirmat că ținta atacului din Tiumen a fost chiar rafinăria locală. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Rafinăria din Tiumen este descrisă ca fiind cel mai mare rafinator independent din Rusia, cu o capacitate de producție de 7,5 milioane de tone de petrol pe an. Faptul că o astfel de instalație este vizată la o distanță atât de mare de granița ruso-ucraineană amplifică presiunea operațională asupra industriei: crește nevoia de protecție, poate genera întreruperi și complică logistica și planificarea producției, chiar și atunci când autoritățile afirmă că atacul a fost „respins”. Context: nu este primul episod în Tiumen Este cel puțin a doua dată când devine public un atac cu drone ucrainene asupra Tiumenului; primul a avut loc în octombrie 2025. La începutul lunii iunie 2026, la aceeași rafinărie a izbucnit un incendiu puternic, iar autoritățile au insistat atunci că nu a fost vorba despre un atac cu drone. Tiumen se află la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, ceea ce subliniază, din perspectivă operațională, extinderea geografică a riscurilor pentru infrastructura petrolieră. [...]
Donald Trump a cerut Departamentului de Justiție să verifice dacă marile companii petroliere mențin artificial prețurile la pompă , pe fondul scăderii cotațiilor țițeiului după vârful atins în timpul războiului SUA–Israel cu Iranul, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: o eventuală investigație ar putea pune sub presiune politicile de preț și marjele din lanțul petrol–rafinare–distribuție. Trump a spus, miercuri, la Casa Albă, că „prețurile benzinei ar trebui să fie mult mai mici la pompă”, indicând companiile Chevron, ExxonMobil, Shell și BP. În Biroul Oval, el a susținut că ieftinirea petrolului nu se vede „așa cum ar trebui” în prețurile la carburanți și a avansat un reper de 2,25 dolari pe galon (aprox. 9,7 lei) la pompă, în condițiile în care, potrivit lui, prețurile sunt peste acest nivel. Într-o postare anterioară, Trump a afirmat că șoferii sunt „exploatați” de companiile energetice și a spus că a ordonat Departamentului de Justiție (DOJ) „să înceapă imediat să analizeze situația”. Un purtător de cuvânt al DOJ a declarat pentru BBC că prețul combustibilului afectează atât securitatea națională, cât și bugetele gospodăriilor, dar nu a confirmat dacă a fost lansată efectiv o investigație. Contextul de piață: petrolul a coborât, benzina rămâne ridicată Declarațiile vin după ce prețurile angro ale petrolului au scăzut de la maximele atinse în timpul conflictului și au revenit aproape de nivelurile de dinaintea războiului. Țițeiul Brent (referință pentru Europa) a urcat până aproape de 120 de dolari pe baril în mai, dar miercuri coborâse la circa 74 de dolari pe baril, iar la momentul redactării era la 72,6 dolari. În SUA, WTI a scăzut miercuri la 70 de dolari pe baril, apropiindu-se de nivelurile premergătoare războiului. În același timp, prețul mediu al benzinei standard în SUA a coborât la aproximativ 3,93 dolari pe galon (aprox. 17 lei), după ce depășise 4 dolari pe galon în aprilie (cel mai ridicat nivel din 2022), însă rămâne peste nivelurile de dinaintea conflictului. Ce spun industria și Casa Albă American Petroleum Institute (API) , organizație care reprezintă industria petrolului și gazelor din SUA, a susținut că prețurile combustibililor „nu evoluează în paralel perfect cu prețul țițeiului”. Purtătoarea de cuvânt a API, Bethany Williams, a declarat că industria împărtășește obiectivul unor „prețuri corecte la pompă” și a invocat faptul că războiul continuă să afecteze aprovizionarea, rafinarea și stocurile. Casa Albă a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că administrația se aștepta la „perturbări pe termen scurt și temporare” și că prețurile petrolului și gazelor ar fi urmat să scadă rapid odată ce situația cu Iranul se stabilizează, adăugând că administrația rămâne concentrată pe sprijin economic. BBC a contactat Chevron, ExxonMobil, Shell și BP pentru comentarii. Precedent: acuzații similare în Marea Britanie, fără dovezi „răspândite” În material este menționat și un episod din Regatul Unit, unde companiile petroliere au fost acuzate de creșteri nedrepte ale prețurilor după începutul războiului cu Iranul. Totuși, autoritatea britanică de concurență a spus în mai că nu există dovezi răspândite, iar marjele medii de profit au rămas „în mare parte neschimbate” între februarie și martie. Pentru piață, următorul pas relevant este dacă DOJ confirmă deschiderea unei investigații și ce anume va viza aceasta (practici de preț, coordonare, marje pe rafinare și distribuție). În lipsa acestei confirmări, rămâne deocamdată o presiune politică publică asupra companiilor și a lanțului de formare a prețului la pompă. [...]
Prețurile la pompă din România au coborât în iunie, dar rămân vulnerabile la un nou șoc geopolitic , pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit unei analize publicate de Economica . Scăderea vine după trei luni de prețuri ridicate și reflectă ieftinirea petrolului la nivel global, însă riscul unei reveniri rapide a cotațiilor rămâne legat de posibilitatea eșuării negocierilor. În România, prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8% față de luna precedentă, iar cel al motorinei cu 4,8%. Motorina a coborât de la un maxim de 10,45 lei/litru în martie la 9,09 lei/l, iar benzina de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru „în prezent”, conform analizei. Chiar și așa, nivelurile sunt încă peste cele de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. România, un caz atipic în UE în luna mai Analiza arată că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care, în luna mai, au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. Contextul invocat este reacția inițială a pieței la conflict, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz , care a alimentat o creștere bruscă a prețurilor. La nivelul UE, în martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de februarie, potrivit datelor Eurostat . În România, creșterea a fost de 11,4%. În aprilie, avansul a încetinit: +4,8% în UE, față de +0,4% în România. În mai, însă, România a avut un salt lunar de 4,2%, în timp ce media UE a consemnat o scădere de 1,9%. Tot în mai, între aprilie și mai 2026, motorina s-a majorat în România cu 1,6%, în timp ce în restul UE a scăzut; la benzină, România a avut a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%), potrivit aceleiași surse. Ce poate urma: „prima de risc” se retrage, dar piața rămâne sensibilă Bogdan Maioreanu , analist și comentator de piață al eToro, susține că negocierile de pace intră într-o „fază critică de tranziție”, iar riscul principal pentru piețe vine mai puțin din fundamente economice și mai mult din posibilitatea eșuării discuțiilor, scenariu care ar putea împinge din nou rapid prețurile petrolului în sus. În același timp, scăderea recentă a petrolului sugerează că o parte din „prima de risc geopolitic” (costul suplimentar inclus în preț din cauza incertitudinii) a fost deja eliminată. În analiza citată se arată că o evoluție a Brent către 70 de dolari pe baril ar reduce presiunile inflaționiste, ar îmbunătăți marjele companiilor și ar susține creșterea economică, cu indicii bursieri printre potențialii beneficiari. [...]
Iranul și Omanul pregătesc un cadru care ar putea introduce costuri noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile de navigație fără taxe prevăzute într-un memorandum SUA–Iran , potrivit G4Media . Pentru piața petrolului și a gazelor naturale lichefiate (GNL), miza este directă: prin acest coridor trece, în mod normal, circa 20% din volumele comercializate la nivel mondial. Cele două state au anunțat crearea unui grup de lucru comun care să discute „gestionarea viitoare a navigației” în strâmtoare, inclusiv „serviciile care urmează să fie furnizate și costurile asociate”, în conformitate cu standardele internaționale, relatează AFP și EFE, citate de Agerpres. Într-o declarație comună emisă după o reuniune în Oman, Iranul și Omanul au insistat atât pe angajamentul de a asigura trecerea în siguranță, cât și pe suveranitatea și „drepturile lor suverane” asupra apelor teritoriale. În același timp, cele două părți au convenit să continue dialogul pentru a ajunge la un acord privind administrarea navigației, serviciile oferite și costurile aferente. Fereastra de 60 de zile și riscul de costuri suplimentare Contextul imediat este memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută între SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, care prevede redeschiderea gratuită a Strâmtorii Ormuz, dar numai pentru 60 de zile. În acest interval, părțile s-au angajat să finalizeze negocierile pentru un acord de pace definitiv. După această perioadă, Iranul ar putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe coridor, iar situația „nu va reveni la” cea de dinaintea războiului, potrivit negociatorului-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf, citat în material. Ce s-a decis la întâlnirea din Oman La reuniunea din Oman, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf au fost primiți de sultanul Omanului, Haitham bin Tariq Al Said. Strâmtoarea este descrisă ca fiind „redeschisă” după ce a fost controlată și blocată de facto de Iran în timpul războiului cu SUA, iar discuțiile actuale vizează tocmai stabilirea unui mecanism de administrare și, potențial, de taxare a tranzitului. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei Kapotnia din Moscova a oprit procesarea și a distrus instalații-cheie , potrivit imaginilor și informațiilor publicate de armata ucraineană, relatează Adevărul . Miza economică este directă: loviturile repetate asupra infrastructurii petroliere cresc presiunea pe aprovizionarea internă a Rusiei cu carburanți. Armata ucraineană susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atacul a lovit instalația principală de procesare primară a petrolului AVT-6, complexul combinat de procesare a petrolului (KUPN) și patru rezervoare de stocare a combustibilului. Potrivit aceleiași surse, activitatea rafinăriei a fost oprită, iar două rezervoare ar fi fost „complet distruse”. „Rafinăria din Moscova astăzi. Uzina a oprit procesarea. A fost lovită instalația principală de procesare primară a petrolului AVT-6, complexul combinat de procesare a petrolului (KUPN), trei rezervoare de 10.000 metri pătrați și unul de 30.000 metri pătrați. În imagini – două rezervoare RVS (30.000 și 10.000) complet distruse. Slavă Ucrainei!” Context operațional: cea mai amplă operațiune cu drone asupra Moscovei Atacul se înscrie în ceea ce este descris drept cea mai amplă operațiune cu drone lansată de Ucraina asupra Moscovei de la începutul războiului. Conform informațiilor comunicate anterior de autoritățile ruse, loviturile de joi au provocat incendii în zona capitalei și au afectat temporar activitatea principalelor aeroporturi (detalii în materialul Adevărul despre atacul cu drone asupra rafinăriei Kapotnia din Moscova ). Publicația notează că este a doua lovitură asupra rafinăriei din Moscova în decurs de câteva zile, după un atac anterior, marți, care „ar fi provocat oprirea operațiunilor și pagube importante” infrastructurii energetice ruse. De ce contează: presiune pe carburanți și posibile importuri Loviturile repetate asupra infrastructurii petroliere „pun presiune asupra sectorului energetic rus”, în condițiile în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol. Adevărul mai arată că, pe fondul avarierii unor capacități importante de rafinare, au apărut probleme de aprovizionare cu carburanți. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, citate de publicație, Moscova ar intenționa să importe combustibil pe cale maritimă pentru a acoperi un deficit de benzină generat de aceste avarii. În lipsa unor date oficiale în articol privind volumele sau calendarul, amploarea efectului în piață rămâne deocamdată dificil de cuantificat. [...]
Importurile de gaze au sărit cu 46,8% în ianuarie–aprilie 2026, un semnal de creștere a dependenței de aprovizionarea externă pe fondul unei producții interne ușor mai mici, potrivit Economica , pe baza datelor INS. În intervalul ianuarie–aprilie 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep (tone echivalent petrol), depășind 1,246 milioane tep. În același timp, producția internă a scăzut ușor în primele patru luni ale anului, conform datelor statistice citate. Ce indică prognozele oficiale pentru 2026–2027 Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „ Prognoza echilibrului energetic ”, CNSP estimează: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai pronunțată către 2027 (minus 6%), în linie cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Concret, prognoza CNSP este: pentru 2026: importuri de 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: importuri de 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează pentru piață Creșterea abruptă a importurilor în primele luni din 2026, în paralel cu o producție internă în scădere, pune presiune pe balanța de aprovizionare și poate amplifica sensibilitatea pieței la prețurile și disponibilitatea din regiune. În acest context, traiectoria prognozată de CNSP — mai multă producție internă și importuri în scădere până în 2027 — devine relevantă pentru planificarea companiilor și pentru evaluarea riscurilor de securitate energetică. [...]
