Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă, după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza, citând mai multe surse media și oficiali ucraineni.
Potrivit Kyiv Independent, care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor).
Conform RBC-Ukraine, Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă.
Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene.
În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate.
Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente.
Recomandate
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
Ucraina a lovit cu drone depozite de combustibil din sudul Rusiei, riscând perturbări logistice regionale , potrivit G4Media , care citează autorități locale ruse și relatări din presa independentă, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și de aprovizionare. Atacul a avut loc luni dimineață și a vizat regiunea Krasnodar . Administrația locală a transmis pe Telegram că mai multe localități au fost ținta unui „atac masiv cu drone”, iar căderea resturilor de drone doborâte a declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski. Autoritățile susțin că nu au fost înregistrate victime în această regiune. Ținte raportate și efecte imediate Canalul independent rus Astra a indicat printre obiectivele lovite baza de depozite de combustibil Edelveis-95, descrisă ca distribuitor de motorină și benzină. Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat fotografii cu incendiile, în care se văd flăcări și coloane dense de fum negru. Separat, în regiunea Voronej, apărarea antiaeriană ar fi doborât aproximativ 20 de drone, potrivit guvernatorului local Aleksandr Gusev. Acesta a declarat că patru civili au fost răniți, dintre care trei copii, iar doi sunt în stare gravă. Dimensiunea atacului, potrivit Moscovei Ministerul Apărării rus a raportat doborârea a 254 de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra a 15 regiuni ale Rusiei, a peninsulei Crimeea anexate și a mărilor Neagră și Azov. Informațiile privind amploarea pagubelor și impactul operațional asupra livrărilor de combustibil nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
NATO le cere statelor membre să nu escaladeze reacțiile la sabotajele atribuite Rusiei și să mențină sprijinul pentru Ucraina , pe fondul unei serii de incidente despre care guverne europene spun că vizează țări care ajută Kievul, potrivit Mediafax . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a îndemnat la „calm” în legătură cu ceea ce a numit o campanie de sabotaj a Rusiei în Europa și a susținut că aceste acțiuni nu reușesc să slăbească unitatea alianței și sprijinul pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației Kyiv Post. Incidentul invocat: acuzații oficiale din Estonia În aceeași zi, Estonia a devenit „ultima țară” care a acuzat oficial Rusia de un astfel de incident. Autoritățile estoniene au declarat că „serviciile speciale” ale Moscovei ar fi ordonat un atac prin incendiere asupra unei companii din domeniul apărării, în luna august. Rutte a spus că Rusia „își continuă campania nesăbuită de acțiuni ostile” împotriva aliaților NATO și că încearcă să le slăbească hotărârea și să oprească sprijinul pentru Ucraina, însă „eșuează” atât pe frontul din Ucraina, cât și în tentativa de a submina unitatea aliaților. Mesajul către aliați: vigilență, dar fără alarmism Șeful NATO a admis că activitățile Rusiei „pot avea un impact” și că „uneori au un impact”, dar a insistat ca statele membre să rămână „calme”, să-și continue activitatea și să sprijine Ucraina. „Nu trebuie să fim naivi… în privința Rusiei, dar ei știu că noi suntem mai puternici.” Alături de Rutte, premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a declarat că serviciile de informații nu au dovezi că Moscova ar pregăti „sigur” o acțiune de amploare mai mare și a avertizat împotriva exagerărilor privind un pericol iminent. „Este obligatoriu să semnalăm dacă există o amenințare pentru societate, dar nu putem exagera susținând că urmează să se întâmple ceva în lunile sau săptămânile următoare.” Potrivit acestuia, „riscul persistă”, dar „nu fluctuează”, în sensul că nu ar fi nici în creștere, nici în scădere. [...]
Rusia a transmis NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul , potrivit HotNews , care relatează pe baza unui document obținut de Reuters . Mesajul ridică miza de securitate în zona Mării Baltice și amplifică riscul de calcul greșit într-un context de tensiuni crescute între Rusia și statele europene. Documentul, clasificat drept „ non-paper ” (un document informal folosit în diplomație), acuză NATO de o „conduită periculoasă și imprudentă” și susține că aceasta ar implica „riscuri ridicate” de izbucnire a unui conflict armat direct. În scenariul unei escaladări, Moscova afirmă că își rezervă posibilitatea unor lovituri „împotriva centrelor de luare a deciziilor” din statele membre NATO „chiar de la începutul conflictului”. Punctul central al avertismentului este Kaliningradul, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. În text se arată că Rusia ar fi pregătită să folosească „întregul arsenal” aflat la dispoziția sa, „inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar întreprinde „orice tentativă” de izolare a regiunii de restul Rusiei. Tensiuni în creștere în jurul Kaliningradului Pe lângă mesajul transmis în privat, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO că amplifică tensiunile prin exerciții militare și planificarea unor scenarii care implică Kaliningradul. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale că ar reprezenta o amenințare pentru Europa și susține că nu intenționează să atace țări NATO. Reuters mai notează că avertismentele vin pe fondul acuzațiilor europene privind intensificarea unui „război hibrid” al Rusiei pe continent, prin acțiuni precum sabotajul și incendierile. Moscova neagă aceste acuzații și respinge afirmațiile politicienilor occidentali potrivit cărora s-ar pregăti pentru un posibil atac militar asupra unei țări NATO. Reacția NATO: „retorică nucleară iresponsabilă” NATO a confirmat, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că Rusia a transmis alianței un document informal, fără a-i face public conținutul. Hart a spus că NATO a răspuns subliniind că este o alianță defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia. „Denunțăm ferm amenințarea cu folosirea forței, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. Facem apel la Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, a declarat ea. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat, citat de Reuters, că este „pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia „amenință în acest fel”, iar un diplomat a descris documentul drept o nouă încercare de intimidare, susținând că răspunsul NATO rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
