Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump susține că „un număr masiv” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane, într-un mesaj care mută atenția de la blocajele din Strâmtoarea Ormuz spre capacitatea SUA de a livra rapid energie pe piețele internaționale, potrivit antena3.ro.
Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, Trump afirmă că petrolierele sunt „complet goale”, unele „dintre cele mai mari din lume”, și că se îndreaptă „chiar acum” spre SUA pentru a fi încărcate cu „cel mai bun și mai «dulce» petrol și gaz” – „dulce” fiind un termen din industrie pentru țiței cu conținut redus de sulf, mai ușor de rafinat.
„Un număr masiv de petroliere complet goale, unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă, chiar acum, spre SUA pentru a fi încărcate cu cel mai bun şi mai «dulce» petrol şi gaz care există în lume.”
Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre oficiali americani și iranieni la Islamabad, în încercarea de a găsi o soluție negociată după războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului, conflict care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz ca represalii.
Deși Iranul ar fi acceptat „deblocarea” coridorului prin armistițiul convenit cu SUA pentru două săptămâni, în practică strâmtoarea ar rămâne blocată, iar puținele nave care o tranzitează ar face-o doar cu aprobarea Teheranului, pe fondul acuzațiilor privind continuarea bombardamentelor israeliene în Liban.
Din perspectivă economică, afirmația despre petroliere care se repoziționează către SUA funcționează ca un semnal că exporturile americane ar putea acoperi o parte din șocul de aprovizionare asociat blocajului din Golf, dacă situația se prelungește. Totuși, articolul nu oferă date verificabile despre numărul navelor sau contracte concrete, iar informația rămâne la nivel de declarație politică.
Separat, potrivit Emiratelor Arabe Unite, circa 230 de petroliere încărcate cu petrol se află în Golful Persic, pregătite să plece imediat ce Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă. Acest detaliu indică un volum semnificativ de livrări „în așteptare”, cu potențial de a influența fluxurile și prețurile odată cu reluarea tranzitului.
Evoluția depinde de două variabile: funcționarea efectivă a armistițiului și redeschiderea reală a Strâmtorii Ormuz, respectiv capacitatea SUA de a transforma rapid mesajul despre „petroliere goale” în exporturi efective. În lipsa unor cifre operaționale în material, amploarea mișcării de nave spre SUA nu poate fi confirmată din această sursă.
Recomandate
Iranul va limita la 15 nave pe zi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile unui oficial iranian de rang înalt pentru agenția rusă TASS și consemnarea Reuters. Măsura ar urma să se aplice după armistițiul de două săptămâni convenit între Iran și SUA. În acest interval, cele două părți ar căuta „o ieșire negociată din război”, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, conform aceleiași relatări. „Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA”, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Potrivit informațiilor transmise, Iranul a permis până acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după izbucnirea războiului. În urma închiderii strâmtorii, „peste 200 de nave” ar fi rămas blocate în Golful Persic, iar Teheranul ar fi acceptat deblocarea rutei odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Strâmtoarea Ormuz are, în punctul cel mai îngust, o lățime de aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman și reprezintă un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial. Este, totodată, o rută importantă și pentru alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte chimice. În același timp, Iranul a amenințat miercuri că s-ar putea retrage din înțelegerea privind armistițiul și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban, mai notează AGERPRES, pe baza relatării Reuters. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne mult sub normal, deși apar semne de reluare a tranzitului , într-un moment în care riscul de întrerupere a fluxurilor de petrol și gaze rămâne un factor de presiune pentru piețele energetice. Potrivit adevarul.ro , mai multe nave – majoritatea din China – se îndreaptă spre strâmtoare chiar în ziua în care au loc discuții SUA–Iran la Islamabad, pe fondul tensiunilor legate de tranzitul petrolierelor. Datele de monitorizare a traficului maritim citate din MarineTraffic arată că unele nave au tranzitat deja zona sau se deplasează dinspre Golful Persic către această rută. Printre exemplele menționate se numără un vrachier chinez care a trecut prin zonă în cursul nopții, după ce plecase din portul irakian Umm Qasr cu aproape o lună în urmă. În același timp, două petroliere chinezești, fiecare cu o capacitate de aproximativ 300.000 de tone și marcate ca fiind încărcate, se îndreptau sâmbătă spre strâmtoare, navigând în apropierea coastelor iraniene. Este menționat și un transportator de gaze naturale lichefiate (GNL) sub pavilion Botswana, „Nidi”, care încearcă pentru a doua oară să părăsească Golful, după ce vineri dimineață s-a întors din drum. De ce contează: semnal operațional, dar departe de normalizarea fluxurilor Chiar dacă apar nave care reiau ruta, articolul notează că traficul rămâne „mult sub nivelul obișnuit”, reprezentând doar o mică parte din fluxul normal de aproximativ 100 de nave pe zi. Pentru sectorul petrol și gaze, acest nivel redus indică faptul că riscul operațional nu a dispărut, iar orice restrângere a tranzitului prin Hormuz poate afecta livrările și costurile de transport. Contextul politic: condiții impuse de Iran și acuzații reciproce În plan politic, președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că „blochează petrolul” prin Strâmtoarea Hormuz, într-o postare pe rețelele sociale. Separat, agenția iraniană Tasnim a relatat că Iranul „a menținut condițiile actuale pentru tranzitul petrolierelor” ca reacție la ceea ce Teheranul susține că sunt încălcări ale acordului de încetare a focului de către SUA, inclusiv continuarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah în Liban. Articolul mai precizează că Iranul a transmis că navele pot traversa strâmtoarea doar cu aprobarea sa, un element care menține incertitudinea privind evoluția traficului în perioada următoare. [...]
Rezervele de kerosen din unele state europene ar ajunge doar 8-10 zile , conform unei anchete Corriere della Sera . Fără noi aprovizionări, sezonul estival al călătoriilor ar putea fi afectat, iar unele țări ar putea ajunge să suspende zborurile după epuizarea stocurilor. Conform informațiilor prezentate, stocurile actuale de combustibil pentru aviație ar urma să se epuizeze între a doua și a treia săptămână a lunii mai, inclusiv ultimele încărcături sosite pe mare din Golful Persic . În acest context, rezervele strategice ale statelor europene riscă să fie insuficiente pentru a susține traficul aerian în plină vară în anumite zone. Datele invocate indică diferențe mari între state: doar două țări ar avea rezerve de urgență pentru 90 de zile, în timp ce majoritatea nu ar putea gestiona o criză mai lungă de 30 de zile. Corriere della Sera afirmă că a discutat cu trei surse comunitare care cunosc situația, însă, oficial, subiectul rămâne unul sensibil, iar comunicarea publică este limitată. „Riscul unei penurii de kerosen în Europa a trecut de la virtual la real în doar câteva zile”, explică una dintre surse. La Bruxelles , miza imediată este ca armistițiul dintre SUA și Iran să reziste, astfel încât traficul navelor-cisternă prin Strâmtoarea Ormuz să poată fi reluat. În paralel, sursele citate susțin că unele aeroporturi se confruntă deja cu dificultăți legate de cantitățile disponibile, fără a oferi informații oficiale, iar în comunicările dintre furnizori și companii aeriene apar limitări punctuale. Printre efectele și restricțiile menționate în material se numără: plafonarea cantității maxime încărcate pe aeronavă în unele aeroporturi (5.000 de kilograme); imposibilitatea de a alimenta avioanele private, pentru a prioritiza zborurile de linie; perspectiva activării prelevării din rezervele strategice, urmată de oprirea aprovizionării cu kerosen în aeroporturile unor țări, dacă nu sosesc noi nave din Golful Persic. Dependența de importuri este un factor central: Europa importă din Golful Persic 43% din necesarul anual de combustibil pentru aviație, iar oprirea tranzitului petrolierelor în zonă reduce drastic volumele disponibile chiar înaintea vârfului de trafic. În plus, sursele citate afirmă că rafinăriile europene funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a crește producția pe termen scurt, iar luna mai devine o perioadă critică. În cazul Italiei, rezervele ar acoperi 30-60 de zile, iar președintele Assaeroporti, Carlo Borgomeo, a declarat pentru Corriere della Sera că există combustibil pentru avioane „până la sfârșitul lunii mai”. Pe termen scurt, proprietarii petrolierelor ar fi transmis că nu este suficientă redeschiderea stabilă a Strâmtorii Ormuz, fiind necesară și reducerea costurilor de asigurare; chiar și după reluarea tranzitelor, ar fi nevoie de săptămâni până la sosirea încărcăturilor în Europa, iar pentru petrolierele mari, de până la două luni. În aceste condiții, sursele citate susțin că Orientul Mijlociu nu poate aproviziona Europa „în acest moment”, iar Asia își păstrează producția pentru consum intern, astfel că alternativa indicată rămân Statele Unite, însă cu incertitudini legate de costuri și condiții. În zilele următoare, Bruxelles ar urma să colecteze date actualizate despre cantitatea reală de combustibil disponibilă și să lucreze la un plan care să includă măsuri de atenuare și reguli de repartizare între țări. [...]
Prețurile petrolului au continuat să crească marți , pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump față de Iran, potrivit Mediafax . Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, pe care Iranul ar fi închis-o efectiv după declanșarea atacurilor SUA și Israelului la finalul lunii februarie. Contractele futures pe țițeiul Brent au urcat cu 57 de cenți (0,5%), la 110,34 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,26 dolari (1,1%), la 113,67 dolari pe baril, conform Reuters . Cotațiile au reacționat la riscul de întrerupere a livrărilor și la incertitudinea legată de evoluția conflictului. Trump a amenințat cu măsuri mai dure dacă Teheranul nu respectă termenul-limită stabilit de el pentru redeschiderea strâmtorii, marți la ora 20:00 EDT (miercuri, ora 03:00 în România). Iranul a respins un armistițiu propus prin intermediul Pakistanului, susținând că este necesară o încetare definitivă a războiului și respingând presiunile de a redeschide ruta maritimă. Închiderea Strâmtorii Ormuz are o greutate aparte pentru piață, deoarece pe acolo trec, în mod obișnuit, aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. În acest context, un analist citat de Reuters, Tim Waterer (KCM Trade), spune că „așteptarea cu ochii pe ceas” a devenit aproape la fel de importantă ca fundamentele pieței, în apropierea ultimatumului, în timp ce o eventuală încetare a focului ar putea tempera prețurile, dar îngrijorările de aprovizionare rămân. Pe lângă blocajul din Ormuz, tensiunile din regiune și riscurile logistice se acumulează, iar piața urmărește mai multe elemente care pot afecta oferta și transportul: oprirea a două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar de către Gărzile Revoluționare Iraniene, potrivit unor surse citate de Reuters; votul așteptat marți în Consiliul de Securitate al ONU pentru o rezoluție privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, într-o variantă „semnificativ diluată”, după opoziția Chinei față de autorizarea folosirii forței; continuarea atacurilor în regiune, inclusiv explozii raportate la Damasc, pe fondul interceptării de către Israel a rachetelor iraniene, respectiv interceptarea de către Arabia Saudită a șapte rachete balistice lansate către estul țării. Presiunea asupra aprovizionării se vede și în deciziile comerciale: Aramco a majorat prețul oficial de vânzare pentru țițeiul Arab Light către Asia pentru livrările din mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai. Separat, Rusia a raportat daune la terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene, infrastructură care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol, în timp ce OPEC+ a convenit o creștere a cotelor cu 206.000 de barili pe zi în mai, creștere descrisă ca fiind în mare parte „teoretică”, din cauza restricțiilor de export legate de închiderea strâmtorilor. [...]
Menținerea Strâmtorii Hormuz practic închisă riscă să țină prețul petrolului ridicat , în condițiile în care Iranul condiționează trecerea navelor, iar administrația Trump cere oprirea unor posibile „taxe” pentru petroliere, relatează axios.com . Miza este direct economică: ruta este esențială pentru funcționarea normală a economiei globale, iar tensiunile cresc chiar înaintea unor discuții de pace programate sâmbătă, la Islamabad. Trump a cerut public Teheranului să înceteze perceperea de taxe pentru traversarea strâmtorii, invocând „rapoarte” potrivit cărora Iranul ar solicita plăți de la petroliere. Potrivit unui articol Financial Times citat de publicație, Iranul ar vrea dreptul de a taxa navele cu 1 dolar pe barilul de petrol transportat, plătibil în criptomonedă. Ulterior, Trump a susținut că Iranul „nu respectă” înțelegerea privind trecerea petrolului prin Hormuz. Trecerea este „deschisă” pe hârtie, dar blocată în practică Un oficial american a declarat că strâmtoarea este „larg deschisă”, însă a admis că navele nu tranzitează zona din cauza intimidării și a riscului perceput din partea Iranului. Același oficial a spus că SUA iau în calcul măsuri care să încurajeze reluarea traficului maritim. În paralel, Sultan Al Jaber, șeful Abu Dhabi National Oil Company, a transmis că „Strâmtoarea Hormuz nu este deschisă”, susținând că accesul este „restricționat, condiționat și controlat”, iar trecerea ar depinde de permisiuni și de pârghii politice. Efecte operaționale: sute de petroliere în așteptare, marinari blocați Criza are deja consecințe logistice: sute de petroliere care transportă petrol și alte mărfuri vitale așteaptă să tranziteze Hormuz, potrivit New York Times, citat de axios.com. Operatorii și căpitanii nu ar avea o procedură clară pentru a trece fără a risca un atac iranian. Organizația Maritimă Internațională estimează că aproape 20.000 de marinari sunt, practic, blocați în Golful Persic pe fondul situației. „Taxarea” tranzitului și riscul de prețuri ridicate pe termen lung Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a afirmat într-un mesaj public că Iranul va duce „managementul Strâmtorii Hormuz într-o nouă etapă” în timpul negocierilor cu SUA. Potrivit analizei, acest lucru ar putea include o formă de taxare, cu potențialul de a menține prețurile globale la energie ridicate pe termen nedefinit și de a încălca normele internaționale privind libertatea navigației. Pe fondul acestor evoluții, petrolul „testează” din nou pragul de 100 de dolari pe baril și rămâne semnificativ peste nivelurile de dinaintea războiului, potrivit publicației. Ce urmează Un element cheie va fi dacă atacurile continue ale Israelului în Liban vor determina Iranul să mențină Hormuz „efectiv închisă”, ceea ce ar afecta aproximativ 25% din petrolul transportat pe mare la nivel global, potrivit axios.com. În paralel, discuțiile de pace planificate la Islamabad ar putea seta cadrul pentru eventuale condiții de tranzit — însă, deocamdată, traficul rămâne blocat în practică. [...]
Kirill Dmitriev, trimisul special al Kremlinului, a ajuns în SUA cu doar câteva zile înainte ca derogarea americană care permite temporar vânzarea unor volume de petrol rusesc să expire sâmbătă , potrivit AGERPRES . Miza imediată este una de piață și de reglementare: dacă excepția nu este prelungită, tranzacțiile vizate reintră sub incidența sancțiunilor SUA, cu potențial de a alimenta din nou tensiuni pe prețuri. Vizita are loc în contextul în care Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva Moscovei după invazia în Ucraina, dar a acordat ulterior o relaxare temporară după ce prețul petrolului a crescut puternic pe fondul războiului din Iran. Derogarea a permis vânzarea petrolului rusesc aflat deja la bordul navelor, însă este valabilă doar până sâmbătă. Ce spune Kremlinul despre scopul deplasării Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Dmitriev „conduce un grup pe probleme economice și continuă munca în cadrul acestui grup”, conform aceleiași surse, care citează agenția TASS. În același timp, Peskov a susținut că Dmitriev nu poartă discuții privind încheierea războiului din Ucraina și că vizita nu ar însemna reluarea negocierilor. Contextul diplomatic și ce urmează Cel mai recent, Moscova și Kievul au avut discuții directe în Emiratele Arabe Unite și în Elveția, cu mediere din partea Washingtonului, însă războiul din Iran a amânat o nouă rundă de discuții. Separat, președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi un armistițiu de 32 de ore de Paștele Ortodox, de sâmbătă după-amiază până duminică la miezul nopții. Pentru piața petrolului, următorul reper rămâne termenul-limită de sâmbătă pentru derogarea americană. [...]
