Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net.
În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru.
La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru.
Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid.
Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa.
Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net.
„Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.
În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului.
În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit.
Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt:
Recomandate
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea temporară a accizei la motorină a coborât prețul la pompă cu 17 bani , însă aplicarea nu este uniformă în piață: Rompetrol este singurul lanț care nu redusese prețul până la momentul publicării, potrivit HotNews . Măsura Ministerului Finanțelor a intrat în vigoare marți, 1 septembrie, și prevede ca, în perioada 1–15 septembrie 2026, reducerea temporară a accizei la motorina standard să ajungă la 25%, în urma unei noi evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin legea specială adoptată în acest an, pe fondul declarării situației de criză pe piața țițeiului. În a doua jumătate a lunii august, reducerea fusese de 20%, iar de la 1 septembrie acciza a fost micșorată cu încă 5%. Cât costă motorina în București și unde se vede ieftinirea Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți, analizate de publicație, în București un litru de motorină standard costa marți dimineață între 9,97 lei și 10,23 lei. Sub pragul de 10 lei/litru se găsea doar la stațiile Petrom și în două benzinării Socar. Prețurile afișate pentru motorina standard la 1 septembrie 2026: Lukoil: 10,23 lei Mol: 10,03 lei Petrom: 9,97 lei OMV: 10,03 lei Rompetrol: 10,20 lei Socar: 9,97–10,02 lei Excepția: Rompetrol nu redusese prețul Rompetrol este singurul lanț care, până la ora transmiterii știrii, nu scăzuse prețul cu 17 bani, așa cum „anticipau specialiștii”, notează HotNews. Publicația arată că luni dimineața, un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol tot cu 10,20 lei (cu trimitere la materialul anterior: „un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol”: https://hotnews.ro/cat-costa-motorina-cu-o-zi-inainte-ca-acciza-sa-scada-din-nou-2337294 ). [...]
Scumpirile din ultimele zile au anulat rapid ieftinirea fiscală la motorină , iar dieselul a trecut din nou peste nivelul de dinaintea reducerii accizei, potrivit HotNews . În noaptea de vineri spre sâmbătă, stațiile de alimentare au operat noi majorări, în timp ce benzina se apropie de pragul de 10 lei/litru. În București, benzina standard a ajuns sâmbătă dimineață la un nou nivel istoric în rețelele mari: 9,73 lei/litru la Petrom și 9,79 lei/litru la OMV. La motorină, scumpirea este relevantă prin efectul asupra măsurii guvernamentale: prețul a depășit nivelul de luni, de dinaintea ieftinirii cu 17 bani determinată de reducerea cu 25% a accizei, conform Profit.ro (link în sursa HotNews ). Petrom afișa 10,19 lei/litru, iar OMV 10,25 lei/litru, ceea ce înseamnă că reducerea fiscală a fost „topită” de creșterile recente. Prețuri la benzină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Rompetrol: 9,59 lei/litru Socar: 9,64–9,69 lei/litru Lukoil: 9,67 lei/litru Mol: 9,70 lei/litru Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,79 lei/litru Prețuri la motorină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Socar: 10,10–10,14 lei/litru Mol: 10,16 lei/litru Rompetrol: 10,16 lei/litru Petrom: 10,19 lei/litru Lukoil: 10,23 lei/litru OMV: 10,25 lei/litru Pentru consumatori și companii, evoluția indică o volatilitate ridicată la pompă: chiar și intervențiile fiscale pot fi rapid neutralizate de scumpiri succesive, cu impact direct în costurile de transport și distribuție. [...]
Creșterea prețurilor la gaze în Europa reaprinde miza costurilor de aprovizionare , iar Kremlinul susține că statele europene „plătesc prețul” renunțării la gazul rusesc și ajung să cumpere mai scump de pe piața spot, potrivit News , care citează Reuters. Prețurile gazelor naturale în Europa au urcat puternic pe fondul războiului din Iran, atingând săptămâna trecută cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2022. Cotațiile de referință au ajuns la 75 de euro/MWh, „mai mult decât dublul” nivelului de acum un an. Kremlinul: Europa cumpără scump pe spot, deși ar avea alternative rusești Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a afirmat că Europa „își face rău singură” prin achiziții la prețuri ridicate de pe piața spot (piața pentru livrări pe termen scurt), în loc să revină la variantele rusești, pe care le descrie drept mai ieftine. „Europenii ar trebui, desigur, să caute surse de energie mai ieftine. Gazul rusesc, fie că este vorba de gaz transportat prin conducte sau de gaz natural lichefiat, ar fi putut deveni de mult o opţiune mai ieftină pentru ei, deşi GNL-ul este întotdeauna vândut la preţurile pieţei spot.” Stocuri mai mici și o iarnă cu rezerve sub media de anul trecut În paralel cu scumpirea, nivelul stocurilor europene este mai jos decât anul trecut: depozitele sunt umplute în proporție de 67%, față de aproape 80% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Gas Infrastructure Europe. HSBC estimează că stocurile vor ajunge la 73% până la 1 noiembrie, ceea ce ar fi cel mai scăzut nivel pentru această dată de când au început colectările de date, în 2009. Context: prăbușirea fluxurilor prin conducte și dosarul Nord Stream Exporturile rusești de gaz prin conducte către Europa au scăzut cu 44% anul trecut, până la 18 miliarde de metri cubi, cel mai redus nivel de la mijlocul anilor 1970, după închiderea rutei de tranzit ucrainene, potrivit calculelor Reuters. La vârf, în 2018 și 2019, exporturile ajunseseră la aproximativ 180 de miliarde de metri cubi pe an. În plus, explozia conductelor submarine Nord Stream din 2022 a limitat exporturile rusești către Europa. Peskov a susținut că un tronson al Nord Stream 2 din Marea Baltică a rămas intact și „ar putea fi repus în funcțiune într-un timp foarte scurt”. „Bazându-ne pe bunul simţ, desigur, ei (europenii) ar fi putut să utilizeze Nord Stream cu mult timp în urmă. Unul dintre tronsoanele sale rămâne intact şi operaţional şi ar putea fi repus în funcţiune într-un timp foarte scurt.” [...]
Europa își mută centrul de greutate spre gazul norvegian, pe fondul temerilor că dependența de SUA poate deveni monedă de schimb în negocieri cu administrația Trump , iar instalații precum Kårstø ajung din nou esențiale pentru securitatea energetică a continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico. Schimbarea vine într-un context în care războaiele din Iran și Ucraina au dat peste cap planurile europene de tranziție energetică, iar stocurile de gaze din Europa se apropie de minime istorice înainte de iarnă. În acest cadru, mai mulți lideri europeni evită să se bazeze prea mult pe gazul american, de teamă că nevoile energetice ar putea fi folosite „împotriva lor” în negocieri comerciale și de securitate cu președintele Donald Trump, notează analiza. „Trăim într-o lume în care dependențele pot fi și sunt folosite ca arme.” — Ann Mettler, fost consilier al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker Kårstø, nodul prin care trece o parte importantă din gazul Norvegiei Kårstø este descrisă drept cea mai mare instalație de prelucrare a gazelor naturale de acest tip din Europa. Deși Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene, anul trecut a furnizat aproape o treime din gazul UE și 14% din țițeiul blocului, potrivit datelor citate în material. Aproximativ un sfert din producția norvegiană de gaze trece prin Kårstø, iar o parte semnificativă ajunge în Europa prin conducte către Belgia, Franța și Germania. În condițiile în care producția de pe platoul continental norvegian a scăzut în ultimul deceniu, accentul pus acum de Europa pe securitatea energetică reaprinde interesul pentru exploatarea hidrocarburilor rămase în zăcămintele submarine. Contracte pe termen lung și repoziționarea Equinor În plan operațional, semnalul cel mai concret este revenirea la contracte pe termen lung pentru gaze. Directorul general al Equinor, Anders Opedal, a declarat pentru Politico că, deși clienții europeni își păstrează strategiile de tranziție și investițiile în regenerabile, „în același timp, își asigură contracte pe termen lung pentru gaze naturale”, după semnarea unui contract de furnizare pe 15 ani cu compania germană Uniper. Equinor, operatorul Kårstø și cel mai mare producător de petrol și gaze din Norvegia, a renunțat anul acesta la un obiectiv legat de energia regenerabilă (fără a abandona ținta de emisii nete zero), pentru a se concentra pe platoul continental norvegian, potrivit articolului. Limita structurală: rezerve în scădere, investiții și risc mai mare Miza pentru Europa este că „soluția norvegiană” are un plafon. Direcția Norvegiană pentru Activități Offshore estimează că producția norvegiană de petrol și gaze ar putea scădea cu o treime până în 2050 în scenariul optimist, iar în scenariul de bază scăderea ar fi de peste jumătate, conform materialului. Industria și autoritățile norvegiene susțin că sunt necesare investiții suplimentare și tehnologii care să „aplatizeze curba” declinului (adică să contracareze scăderea producției). Totuși, analiza indică faptul că încetinirea declinului ar depinde de descoperiri noi în zone de frontieră, în special în Marea Barents, ceea ce implică riscuri mai mari și costuri ridicate. De ce contează pentru piața europeană Pe termen scurt, apropierea stocurilor de gaze de minime istorice înainte de iarnă crește sensibilitatea la preț și la continuitatea livrărilor, iar pe termen mediu Europa pare să caute un echilibru între gazul american lichefiat (GNL) și gazul norvegian livrat prin conducte, pentru a reduce riscul geopolitic. În același timp, materialul descrie o tensiune tot mai vizibilă între obiectivele climatice și nevoia de securitate energetică: reducerea emisiilor „a ieșit din prim-plan”, în timp ce securitatea aprovizionării a urcat pe agenda decidenților europeni. [...]
Scăderea traficului prin Strâmtoarea Ormuz menține presiunea pe prețurile combustibililor , iar administrația Trump își mută accentul către rute terestre și conducte care să ocolească punctul-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Donald Trump a spus că în Orientul Mijlociu „sunt create o mulțime de alternative” la Strâmtoarea Ormuz și a invocat proiecte de conducte care ar permite transportul petrolului fără tranzit prin strâmtoare, inclusiv o rută terestră prin Siria, despre care susține că este deja folosită de camioane care transportă țiței. Declarațiile au fost relatate de Fox News . De ce contează: Ormuz rămâne blocajul operațional, iar costurile se văd în economie Deși Washingtonul încearcă de luni de zile să restabilească navigația, traficul petrolier prin Ormuz este mult sub nivelul de dinaintea războiului. La finalul lunii august, prin strâmtoare treceau aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, față de peste 20 de milioane înaintea conflictului. SUA au escortat aproape 1.500 de nave prin Ormuz, începând din luna mai. În paralel, Iranul și Omanul au propus un coridor temporar de navigație și operațiuni comune de deminare, iar negocierile pentru o soluție permanentă continuă. Alternativele invocate: conducte existente și extinderi discutate Ideea ocolirii Ormuz nu este nouă, iar în regiune există deja infrastructură care reduce dependența de strâmtoare: Arabia Saudită are o conductă care transportă petrol din estul țării către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând Ormuz; Emiratele Arabe Unite au dezvoltat o conductă către Fujairah, port situat în afara strâmtorii; în ultimele luni au fost discutate proiecte de extindere a rețelelor terestre de transport al petrolului și gazelor către Marea Roșie, Mediterana și Marea Arabiei. Efectul imediat: motorina s-a scumpit puternic în SUA Războiul se reflectă tot mai vizibil în economia americană, pe fondul scumpirii petrolului și al perturbării fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, în special prin reducerea traficului prin Ormuz. Prețul mediu al motorinei în SUA a ajuns la un record de 5,85 dolari pe galon (3,79 litri), adică aproximativ 1,54 dolari pe litru, față de circa 3,76 dolari pe galon la final de februarie, înainte de începerea războiului — o creștere de aproape 56%. Costurile mai mari se transmit către transportatori, fermieri și rețelele de distribuție, iar unele companii au introdus deja suprataxe de combustibil. În lanț, pot fi afectate prețurile la produse perisabile (fructe, legume, carne), care depind atât de transportul rutier, cât și de utilaje agricole alimentate cu motorină. Economiștii citați avertizează că presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra consumatorilor ar putea crește dacă prețurile combustibililor rămân ridicate. [...]
