Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Coreea de Sud își reduce riscul de aprovizionare după blocajul din Ormuz, asigurând 273 de milioane de barili de țiței până la finalul anului, prin rute care nu depind de Strâmtoarea Ormuz, potrivit Digi24. Miza este una operațională și economică: securizarea fluxurilor de energie într-un moment în care o rută maritimă critică a devenit vulnerabilă, cu efecte directe asupra pieței interne.
Cantitatea a fost obținută în urma unor vizite în Kazahstan, Oman, Arabia Saudită și Qatar, a declarat Kang Hoon-sik, șeful Cancelariei președintelui Republicii Coreea, la finalul misiunii sale ca emisar prezidențial special. Potrivit acestuia, volumul de 273 de milioane de barili ar acoperi „mai mult de trei luni” din necesarul de petrol al țării.
Pe lângă țiței, Seulul și-a asigurat și importuri de naftă (derivat al petrolului folosit în fabricarea produselor din plastic), tot până la sfârșitul anului, în volum de 2,1 milioane de tone. Oficialul a precizat că acest nivel ar reprezenta „importurile pe aproximativ o lună”, raportat la volumul de anul trecut.
Kang Hoon-sik a susținut că aceste livrări ar urma să contribuie „direct și semnificativ” la stabilizarea cererii și ofertei interne.
Contextul este închiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, situație care a creat dificultăți de aprovizionare cu energie pentru mai multe economii asiatice. Potrivit lui Kang, aproximativ 60% din importurile de țiței ale Coreei de Sud de anul trecut au tranzitat Strâmtoarea Ormuz.
Coreea de Sud, a patra mare economie din Asia, depinde aproape în întregime de importurile din Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu energie, ceea ce amplifică impactul oricărei perturbări logistice în regiune.
Recomandate
Șocul de ofertă din Orientul Mijlociu a împins exporturile petroliere ale Norvegiei la un record , iar efectul combinat cu scumpirea gazelor a urcat excedentul comercial la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Agerpres . În martie, valoarea exporturilor de țiței ale Norvegiei a crescut cu 68% față de aceeași lună din 2025, până la 57,4 miliarde de coroane (6,1 miliarde de dolari, aprox. 28 miliarde lei). În același timp, Norvegia a exportat 56,6 milioane de barili de petrol, potrivit institutului național de statistică, citat în material. De ce au crescut atât de mult încasările Explicația invocată în datele oficiale este legată de tensiunile geopolitice și de impactul lor asupra ofertei globale de petrol. Jan Olav Rorhus, consilier în cadrul institutului de statistică, a spus: „Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ al ofertei pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, prin urmare, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată.” Efectul combinat petrol–gaze: excedent comercial la maximul din ultimii trei ani Norvegia, cel mai mare exportator de energie din Europa de Vest, a fost sprijinită și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe fondul războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea. Potrivit datelor citate, veniturile cumulate din petrol și gaze au ridicat surplusul comercial la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2023. Reacții politice: acuzații de „profit de război”, respinse la Oslo În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că „Europa are nevoie disperată de energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la un preț dublu”. Ministrul norvegian al Finanțelor, Jens Stoltenberg, a respins anterior ideea că Norvegia ar profita de pe urma războiului din Orientul Mijlociu. El a susținut că, pentru norvegieni, impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important decât scumpirea energiei, având în vedere expunerea prin fondul suveran de investiții al țării, cu active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut marți, pe fondul semnalelor de reluare a negocierilor SUA–Iran , reducând temporar prima de risc geopolitic care împinsese prețurile peste 100 de dolari/baril cu o zi înainte, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Brent, reperul global, a coborât cu 3,8% până la 95,54 dolari pe baril (aprox. 440 lei), iar West Texas Intermediate (WTI), referința din SUA, a scăzut cu 6,1%, la 92,85 dolari pe baril (aprox. 427 lei). Mișcarea vine după o sesiune volatilă: luni, prețurile urcaseră la peste 100 de dolari/baril, înainte să revină în jos, în contextul ordinului președintelui american Donald Trump de a bloca porturile Iranului, după eșecul negocierilor din weekend. Ulterior, Trump a spus că Teheranul a contactat Washingtonul în legătură cu un posibil acord. „Vă pot spune că am fost contactați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să încheie o înțelegere.” De ce s-au calmat piețele În paralel, New York Times a relatat că Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru până la cinci ani, ofertă respinsă de SUA, care ar fi cerut 20 de ani. Potrivit aceluiași articol, cele două părți au făcut schimb de propuneri în discuții desfășurate în Pakistan, dar rămân departe de un acord. Totuși, perspectiva unei „a doua runde” de discuții față în față a fost interpretată ca un semnal de dezescaladare. Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a spus că piața a reacționat la „licăriri de speranță” privind disponibilitatea ambelor părți de a ajunge la un acord durabil. James a mai indicat două elemente care ar fi ajutat la calmarea cotațiilor: sugestia că Iranul nu ar testa blocada americană, preferând întreruperea transporturilor pentru a evita o confruntare militară; semne că mai multe petroliere sancționate „păreau să fi trecut prin Strâmtoarea Ormuz ” mai devreme, dar s-au întors ulterior. Ce urmăresc investitorii în continuare Jiajia Yang, profesor asociat la Universitatea James Cook din Australia, a spus că declarațiile lui Trump ar putea fi văzute ca un „semn al unei posibile dezescaladări” și a adăugat că o parte din scădere poate reflecta și o corecție pe termen scurt după creșterea de luni. În perioada următoare, atenția piețelor rămâne pe decizia Teheranului privind amânarea planurilor nucleare, o mișcare care, potrivit lui Yang, ar „reduce semnificativ tensiunile”. [...]
Producția mondială de petrol a scăzut în martie cu 10,1 milioane barili/zi , până la 97 de milioane barili/zi, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că pierderile vor fi mai mari în aprilie, potrivit Economedia . Mișcarea are un impact economic direct: reduce oferta globală într-un moment în care fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz sunt puternic perturbate, crescând presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare cu energie și produse derivate. Șoc de ofertă: Ormuz, aproape blocat, exporturi în cădere AIE leagă scăderea din martie de conflictul izbucnit pe 28 februarie, după atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului. În raportul lunar, agenția estimează că pierderile de producție din martie au depășit 360 de milioane de barili, urmând să urce la 440 de milioane de barili în aprilie. La începutul lui aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a redus drastic volumele care tranzitează zona: doar 3,8 milioane barili/zi de țiței, gaze naturale și produse rafinate au părăsit strâmtoarea, față de peste 20 de milioane barili/zi în februarie, înainte de ostilități. Chiar dacă Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak au deschis rute alternative pentru o parte din exporturi, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili/zi, iar o parte din deficit ar urma să fie acoperită din rezerve aflate în scădere. Cererea: AIE taie prognozele pentru 2026 Pe partea de consum, AIE și-a revizuit „drastic” în jos previziunile și estimează că, în 2026, consumul global de petrol va fi în medie de 104,26 milioane barili/zi, comparativ cu 104,34 milioane barili/zi în 2025. Agenția se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să scadă, în medie, cu 80.000 barili/zi în 2026, o schimbare majoră față de raportul din martie, care indica o creștere de 730.000 barili/zi. În trimestrul al doilea, consumul ar urma să ajungă la 102,07 milioane barili/zi, ceea ce ar însemna o diminuare estimată de 1,5 milioane barili/zi față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de la reducerea bruscă a consumului din perioada Covid-19, potrivit AIE. „Aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie” Directorul AIE, Fatih Birol , a avertizat la Washington că luna aprilie ar putea aduce o deteriorare suplimentară, chiar și în ipoteza găsirii unei soluții la război, deoarece în martie piața a fost încă alimentată de petroliere încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, lucru care „nu se poate întâmpla acum”. „Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie” Birol a spus că efectele se extind dincolo de petrol și gaze naturale, către alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte, produse petrochimice și heliu. AIE este organismul principal de consiliere pe energie al celor mai dezvoltate 29 de state și a fost înființată după șocul petrolier din 1973–1974, pentru coordonarea eliberării de petrol din stocurile de rezervă. [...]
Arabia Saudită face presiuni asupra SUA să ridice blocada asupra porturilor iraniene, pe fondul riscului ca Iranul să împingă conflictul spre o nouă „gâtuire” a transportului de energie prin Bab el-Mandeb , potrivit Economica . Miza este una operațională și economică: dacă și această strâmtoare din Marea Roșie ar fi închisă, ar putea fi blocate inclusiv rutele alternative folosite de Riad după închiderea Strâmtorii Ormuz. Publicația notează că îngrijorarea Riadului este că blocada ar putea împinge Iranul către escaladare, nu către negocieri, iar un scenariu de escaladare ar include închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb. În acest context, Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, un mesaj privind prioritatea Washingtonului de a menține deschisă Strâmtoarea Ormuz pentru „fluxul liber de energie”, într-o declarație citată de Wall Street Journal. De ce contează Bab el-Mandeb pentru exporturile saudite Din relatarea Wall Street Journal, redată de Economica, reiese că Arabia Saudită și-a redirecționat exporturile de petrol de pe coasta estică (prin Ormuz) către coasta vestică, prin Marea Roșie. Problema este că această soluție devine vulnerabilă dacă Bab el-Mandeb este blocată: în acest caz, și fluxurile mutate pe ruta vestică ar putea fi întrerupte. Rolul houthi și riscul de repetare a șocului logistic Adam Baron, cercetător la think tank-ul New America , a declarat pentru Wall Street Journal că, dacă Iranul ar urmări închiderea Bab el-Mandeb, rebelii houthi din Yemen ar fi „partenerul evident” pentru a face acest lucru, iar reacția lor la conflictul din Gaza ar arăta că au capacitatea necesară. Economica amintește că houthii au închis Bab el-Mandeb acum doi ani, ceea ce a forțat redirecționarea fluxurilor comerciale globale pe ruta ocolitoare din jurul Africii. Consecințele menționate: creșterea costurilor de transport și scumpirea petrolului, cu efecte care au alimentat tendințe inflaționiste. Context: după Ormuz, presiunea se mută pe a doua strâmtoare Bab el-Mandeb a reintrat în atenția analiștilor după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, atât ca rută alternativă pentru o parte din fluxurile de petrol (inclusiv saudite), cât și ca un nou punct sensibil care ar putea fi, la rândul lui, închis, potrivit observațiilor atribuite lui Baron. [...]
Cotația Brent a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril , după ce piața a reacționat la declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul ar fi contactat SUA și „își dorește foarte mult” un acord, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz , relatează Mediafax . Brent urcase la începutul zilei peste pragul psihologic de 100 de dolari, ajungând la un vârf de 101,70 dolari pe baril, după știrile despre planul președintelui SUA de a bloca ruta maritimă pentru traficul iranian, potrivit The Guardian. Ulterior, prețul a scăzut la puțin peste 99 de dolari pe baril. Trump a spus că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET (17:00, ora României), iar apoi „iranienii au luat legătura”. Declarația a fost făcută în fața Casei Albe. „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Efecte colaterale: gazele au rămas pe creștere Pe piața gazelor, contractul britanic pentru luna mai a crescut cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior la o creștere de peste 5%, potrivit informațiilor citate. Ce anticipează analiștii Analiștii de la JPMorgan Chase , citați de Mediafax, au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului. [...]
O închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea împinge Europa spre un nou șoc al prețurilor la energie , cu efecte în lanț asupra inflației și creșterii economice, într-un scenariu comparabil – sau chiar mai dur – decât criza din 2022 , potrivit unei analize citate de Stirile Pro TV . Miza este una de aprovizionare: Ormuz este un punct-cheie pentru tranzitul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (LNG – gaz răcit și transportat pe mare) din statele Golfului. În scenariul în care traficul rămâne blocat, experții avertizează că Europa s-ar confrunta cu scumpiri la petrol, gaze și electricitate, presiuni inflaționiste și o încetinire a creșterii economice. De ce contează Ormuz pentru prețurile din Europa Potrivit experților citați, traficul naval este deja „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal. Analiza arată că reacția piețelor amintește de începutul șocului energetic din 2022: petrolul s-a scumpit rapid, în timp ce gazele și energia electrică au avut creșteri mai moderate. Diferența este pusă pe seama faptului că petrolul poate fi stocat mai ușor, iar piețele îl repricesc imediat când apare riscul unor întreruperi viitoare de aprovizionare. Scenariul pesimist: un șoc mai puternic decât în 2022 Dacă blocajul persistă, experții estimează că până la 20% din oferta globală de petrol ar putea fi afectată – o perturbare pe care o descriu ca fiind mai mare decât reducerea importurilor rusești care a lovit Europa în 2022. Efectele economice ar urma să se transmită în cascadă: creșteri accelerate ale prețurilor la carburanți, transport și producție industrială; scumpiri care se propagă către bunuri și servicii, cu relansarea presiunilor inflaționiste; risc de încetinire economică, într-un moment în care multe economii europene încă încearcă să revină la ritmuri normale. Pe gaze, analiza indică un alt punct sensibil: o întrerupere majoră a livrărilor de LNG din Golf ar putea reaprinde competiția dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile. În criza precedentă, această competiție a dus, în anumite perioade, la triplarea prețurilor gazelor, potrivit aceleiași surse. Cine e mai expus și ce recomandă experții guvernelor Impactul asupra facturilor la electricitate nu ar fi uniform. Țările care și-au extins capacitățile regenerabile sau se bazează mai mult pe energia nucleară sunt descrise ca fiind mai bine protejate decât în trecut (sunt menționate Spania și Franța), în timp ce economiile în care gazul are încă un rol major în producția de electricitate (Italia și Marea Britanie) rămân mai expuse. În plan de politici publice, una dintre concluziile centrale este evitarea repetării măsurilor generale din 2022 (plafonări și subvenții acordate tuturor), care au redus presiunea imediată, dar au costat mult și au menținut dependența de combustibili fosili. În schimb, sunt recomandate: ajutoare țintite pentru gospodăriile vulnerabile; reducerea consumului prin campanii publice; accelerarea electrificării transportului și încălzirii, inclusiv prin investiții în pompe de căldură, mașini electrice, energie solară și rețele. În concluzie, analiza citată avertizează că Europa rămâne vulnerabilă la șocuri externe cât timp depinde de importuri de petrol și gaze: dacă Ormuz rămâne închisă, costurile economice pot fi severe; dacă se redeschide rapid, efectele ar putea rămâne limitate. [...]
