Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Serbia încearcă să evite sancțiunile SUA printr-un acord care ar scoate rușii din NIS, compania care acoperă circa 80% din piața locală de produse petroliere, iar guvernul de la Belgrad ar urma să-și consolideze poziția dacă MOL finalizează preluarea pachetului controlat de Gazprom, potrivit Economica.
NIS este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence, ambele filiale ale Gazprom, care controlează împreună 56% din acțiuni. Statul sârb are aproape 30% și spune că ar putea cumpăra încă 5% dacă vânzarea participației rusești către grupul ungar MOL se finalizează.
Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a transmis pe rețelele sociale că o eventuală creștere a participației statului ar aduce „drepturi sporite” în guvernanța companiei, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante.
În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo (lângă Belgrad) „la cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani” de dinaintea presiunii sancțiunilor americane, conform aceleiași surse.
Statele Unite cer, încă de la începutul lui 2025, retragerea companiilor rusești din NIS, companie expusă sancțiunilor financiare americane, care au fost însă amânate în mod repetat.
Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Trezoreria SUA a prelungit recent până la 16 iunie termenul acordat MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor. În ianuarie, cele două grupuri conveniseră asupra „prevederilor fundamentale” ale unui viitor acord de vânzare a acțiunilor deținute de Gazprom în NIS.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat că presiunea americană se intensifică:
„Cred că ajungem la capătul răbdării americane.”
În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acțiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei). În prezent, ieșirea rușilor din acționariat a devenit o condiție practică pentru reducerea riscului de sancțiuni și pentru stabilitatea aprovizionării interne, având în vedere rolul dominant al NIS pe piața sârbă.
Recomandate
Vladimir Putin afirmă că Rusia poate relua imediat livrările de gaz către Germania , printr-o conductă Nord Stream 2 rămasă intactă, însă pune decizia în sarcina Berlinului și o leagă de sancțiunile americane, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, la Sankt Petersburg, în fața jurnaliștilor, iar Mediafax notează că informațiile sunt atribuite Reuters. Putin a susținut că una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 ar putea începe să pompeze gaz „mâine”. „Nu glumesc, trebuie doar apăsat un buton și gazul începe să curgă. Dar, pentru asta, este nevoie de o decizie a guvernului Germaniei.” Miza: sancțiuni și o decizie politică la Berlin Putin a spus că Nord Stream se află sub sancțiuni americane și că Germania ar trebui să ajungă la un acord pentru ridicarea acestora. În același timp, a indicat un potențial volum de livrare de până la 28 de miliarde de metri cubi pe an, condiționat de un răspuns „clar” din partea partenerilor germani către Gazprom privind preluarea gazului. În lipsa unui astfel de răspuns, liderul rus a afirmat că Rusia ar direcționa gazul către alte piețe și alți parteneri. Context: relația energetică Germania–Rusia, ruptă după 2022 Înainte de războiul din Ucraina, Germania și Rusia aveau o relație energetică strânsă, însă invazia rusă din februarie 2022 a întrerupt această legătură, iar Berlinul a fost nevoit să caute surse alternative de aprovizionare. Potrivit aceleiași surse, declarațiile lui Putin au venit în contextul Forumului Economic de la Sankt Petersburg , unde un membru important al partidului german de extremă dreapta AfD s-a întâlnit miercuri cu oficiali ruși și a cerut redeschiderea Nord Stream. [...]
Oprirea rafinăriei Kuibîșev din Samara după un atac cu drone reduce capacitatea de rafinare dintr-un hub cheie al Rosneft , într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu carburanți, potrivit Meduza , care citează surse Reuters din industrie. Atacul cu drone ucrainene din 10 iunie ar fi dus la oprirea procesării țițeiului la rafinăria Kuibîșev , după ce două instalații de distilare primară au fost oprite din cauza avariilor și incendiilor, au declarat două surse Reuters. Capacitatea fiecărei instalații este de aproximativ 10.000 de tone, respectiv 73.000 de barili pe zi. Oprirea activității nu a fost confirmată oficial, notează publicația. Presiune pe „hub-ul” Rosneft din regiunea Samara Rafinăria Kuibîșev este unul dintre principalele active de rafinare din regiunea Volgăi și produce benzină și motorină la standarde ecologice ridicate. Ea face parte, împreună cu rafinăriile Novokuibîșev și Sîzran, din hub-ul Rosneft din Samara. În același hub, celelalte două rafinării ar fi deja oprite, potrivit Reuters: Novokuibîșev nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii aprilie; Sîzran nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii mai. Și acestea ar fi fost atacate anterior cu drone ucrainene. Context: criză de combustibili în mai multe regiuni În urma atacului din regiunea Samara, trei persoane au fost rănite, iar mai multe întreprinderi industriale au fost avariate, potrivit guvernatorului Viaceslav Fedorîșcev. Acesta nu a precizat ce companii au fost afectate. Meduza mai relatează că publicația Astra a scris despre un incendiu la rafinăria Kuibîșev, pe baza unor fotografii și înregistrări video ale martorilor. Pe fondul atacurilor asupra infrastructurii petroliere, în Rusia ar fi început o criză de combustibili: până la 10 iunie se raportase lipsă de carburant în cel puțin 25 de regiuni, fără a include teritoriile ucrainene anexate, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Sevastopolul a rămas fără livrări de combustibil, iar autoritățile au suspendat temporar accesul populației la benzină prin QR-coduri , după ce cisternele nu au ajuns în oraș în noaptea de 10 iunie, potrivit Meduza . Măsura are un impact operațional imediat: alimentarea este redirecționată către servicii esențiale, iar mecanismul de raționalizare prin coduri este resetat. Guvernatorul numit de Rusia, Mihail Razvojaev , a spus că administrația nu a putut genera o nouă tranșă de coduri QR pentru cumpărarea de combustibil din cauza „eșecului livrărilor”, precizând că „benezovozurile nu au putut ajunge în oraș” în cursul nopții. „Mă adresez tuturor: să stați mâine la cozi la stațiile TЭС este inutil. În privința valabilității codurilor QR, astăzi toate cele emise anterior vor fi dezactivate. Mâine (11) va fi o nouă generare și, dacă nu ați reușit să folosiți codul, veți putea primi unul nou.” Cum se schimbă alimentarea pe 11 iunie: prioritate pentru servicii publice Razvojaev a precizat că, pe 11 iunie, la stațiile rețelei TЭС vor alimenta cu prioritate: mașinile serviciilor comunale, ambulanțele, structurile de forță, transportul public. În paralel, la stațiile ATAN, oficialul a promis vânzare „liberă” de combustibil. Ulterior, a detaliat că este vorba despre opt stații unde se vând benzina AИ-92, AИ-95 Ultra și motorină Ultra. Totuși, publicația Astra (menționată de Meduza ) notează că, în pofida declarațiilor despre vânzare „liberă”, benzina AИ-95 ar putea fi cumpărată doar pe bază de tichete. Raționalizarea prin QR-coduri: 20 de litri, o dată pe săptămână În Sevastopol, din 6 iunie, rețeaua TЭС vinde combustibil pe baza unor coduri QR. Un cod permite cumpărarea a 20 de litri de benzină și poate fi obținut doar printr-un bot special din mesageria „Max”. Generarea este permisă o singură dată pe săptămână, pentru „acces egal” la combustibil pentru cât mai mulți oameni. Context: probleme de combustibil în mai multe regiuni ale Rusiei Potrivit calculelor publicației „7×7”, până la 10 iunie cel puțin 25 de regiuni rusești (fără teritoriile ucrainene anexate de Rusia) se confruntau cu probleme de combustibil. Meduza mai arată că criza a început în mai, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra unor întreprinderi petroliere și a altor elemente de infrastructură din Rusia. În Crimeea, dificultățile sunt legate și de atacuri asupra cisternelor și a altor camioane care aprovizionează peninsula pe șoseaua de acces. [...]
Atacurile cu drone au blocat aprovizionarea cu carburanți în Crimeea, iar benzinăriile au rămas fără benzină , pe fondul perturbării repetate a rutelor logistice către peninsulă, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Un martor din Sevastopol, cel mai mare oraș al Crimeei, a spus că la majoritatea stațiilor locale nu se mai găsește combustibil, existând dificultăți inclusiv în menținerea regimului de raționalizare impus în ultimele săptămâni. În Eupatoria, un oraș turistic, un alt martor a relatat că s-a format o coadă lungă la singura benzinărie care mai funcționează. De ce contează: vulnerabilitatea rutelor de aprovizionare Potrivit informațiilor citate, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra liniilor de aprovizionare către Crimeea, peninsulă ocupată de Rusia în 2014. În paralel cu raționalizarea carburanților, sunt semnalate probleme și la unele produse alimentare de bază, ceea ce indică o presiune mai largă asupra lanțurilor de aprovizionare. Miercuri, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev , a declarat că planurile de distribuire a benzinei raționalizate au fost amânate, deoarece camioanele nu au putut aduce combustibil în oraș, în urma atacurilor recente asupra rutelor de aprovizionare. Cum ajunge combustibilul în peninsulă și ce s-a schimbat Aprovizionarea Crimeei se face în principal pe cale rutieră și feroviară, prin teritoriile controlate de Rusia la nord, cucerite de Moscova în 2022. Aceste rute au fost tot mai des perturbate de atacuri cu drone, conform relatării. Anterior, combustibilul ajungea și cu barja la un terminal petrolier din Feodosia , însă această variantă a fost întreruptă după ce Ucraina a atacat terminalul în aprilie, mai arată sursa. Atacuri și pagube raportate în regiune La Sevastopol, guvernatorul instalat de Moscova a spus că dronele ucrainene au provocat „pagube ușoare” peste noapte și că 33 de drone au fost doborâte. Separat, guvernatorul regiunii Herson (la nord de Crimeea) a declarat că Ucraina a vizat mai multe poduri, provocând unele pagube. În sudul Rusiei au fost raportate pagube, inclusiv un incendiu la rafinăria Afipsky, care a fost stins între timp, iar în provincia Adîgheia au fost semnalate pagube la infrastructura civilă. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea . Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social. Ce știm și ce nu e confirmat Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit. Context: tensiuni regionale și presiune pe prețuri În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran , iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere. Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone au perturbat aprovizionarea cu carburanți în sud , iar reacția autorităților – inclusiv limitări locale și oprirea exporturilor de kerosen – arată o presiune operațională directă asupra lanțului intern de distribuție, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că o „creștere a atacurilor aeriene inamice” asupra companiilor din energie și combustibili a dus la „dificultăți temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul Rusiei. Informația este relatată de publicație cu trimitere la Spiegel . „În ultima perioadă, companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o creștere a atacurilor aeriene inamice, ceea ce a dus la dificultăți temporare în aprovizionarea cu combustibil într-o serie de regiuni din sudul țării.” Pentru a menține fluxurile, ministerul anunță constituirea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a asigura „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și interdicția exporturilor de kerosen Pe fondul acestor perturbări, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus deja restricții privind distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie, conform aceleiași surse. Context: reparații neplanificate și atacuri intensificate asupra rafinăriilor În același registru, vicepremierul rus Alexander Novak a spus, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial, invocând „reparații neplanificate”, fără alte detalii. Libertatea notează că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și altor obiective din industria petrolieră rusă. Kievul susține că miza este dublă: perturbarea alimentării armatei ruse cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de energie. [...]
