Știri
Tag: aleksandar vucic

Aleksandar Vucic a confirmat că Serbia deține rachete supersonice chinezești , după ce fotografii cu aceste arme montate pe avioane MiG-29 ale armatei sârbe au apărut online și au atras atenția experților militari, relatează Digi24 . Imaginile, distribuite la începutul săptămânii pe rețelele sociale și pe site-uri specializate în domeniul apărării, arată ceea ce par a fi rachete de croazieră CM-400AKG , fabricate în China, montate pe avioane de vânătoare MiG-29 de origine rusă aflate în dotarea forțelor aeriene sârbe. Întrebat despre aceste informații, președintele Serbiei a confirmat existența armamentului, dar a refuzat să ofere detalii despre numărul sau caracteristicile sistemelor. „Avem lucruri pe care nu le arătăm. Avem un număr important și vom avea și mai multe”, a declarat Aleksandar Vucic la televiziunea națională, precizând doar că aceste arme sunt „extrem de costisitoare” și „extrem de eficiente”. Specialiștii din domeniu susțin că racheta CM-400AKG este versiunea destinată exportului a modelului chinezesc YJ-12 și poate atinge viteze foarte mari, apropiate de domeniul hipersonic. Achiziția se înscrie în strategia Belgradului de modernizare a armatei și menținere a neutralității militare . Serbia este una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu face parte din NATO și a investit în ultimii ani în echipamente militare din mai multe surse. Printre cele mai importante achiziții recente se numără și comanda pentru 12 avioane de vânătoare Rafale din Franța , contract estimat la aproximativ 2,7 miliarde de euro. Apariția imaginilor cu noile rachete a stârnit reacții în regiune. Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, a anunțat că va informa NATO despre introducerea acestui tip de armament în arsenalul Serbiei, considerat un element nou în echilibrul militar regional. Aleksandar Vucic a insistat însă că toate investițiile militare ale Serbiei au scop defensiv și că Belgradul dorește să mențină relații bune cu Alianța Nord-Atlantică, în ciuda statutului său de stat nemembru. [...]

Serbia și Albania propun o integrare parțială în Uniunea Europeană , care ar permite accesul la piața unică și la spațiul Schengen înainte de aderarea completă, însă fără drept de veto și fără reprezentare în instituțiile europene, potrivit unui articol semnat de liderii celor două țări și citat de Euronews . Propunerea a fost formulată într-un text comun publicat în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , și premierul Albaniei, Edi Rama . Cei doi lideri vorbesc despre o „cale realistă” de apropiere de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii de Vest, în contextul în care procesul clasic de aderare avansează foarte lent. Ce presupune modelul propus Inițiativa ar introduce o etapă intermediară de integrare, în care statele candidate ar putea participa la unele mecanisme ale UE, dar fără toate drepturile unui stat membru. Principalele elemente ale planului: acces gradual la piața unică europeană ; integrare în spațiul Schengen ; fără comisari europeni din aceste țări ; fără reprezentare în Parlamentul European ; fără drept de veto în deciziile Uniunii . Potrivit celor doi lideri, o astfel de formulă ar permite accelerarea integrării economice și ar stimula reformele interne, fără a obliga Uniunea Europeană să accepte imediat noi membri cu drepturi depline. De ce stagnează extinderea UE Procesul de aderare pentru Serbia și alte state din Balcanii de Vest este blocat de ani de zile. Bruxellesul critică frecvent lipsa progreselor în domenii esențiale precum: statul de drept; combaterea corupției; independența justiției; libertatea presei. În opinia liderilor de la Belgrad și Tirana, perspectiva integrării europene rămâne cel mai important motor pentru stabilitate și dezvoltare în regiune. „Balcanii de Vest sunt o regiune înconjurată geografic de Uniunea Europeană și legată istoric de destinul Europei”, au scris cei doi, argumentând că extinderea ar consolida influența UE într-o zonă strategică. Ei susțin că regiunea ar trebui privită de Bruxelles drept „un nou front pentru investiții în consolidarea forței Uniunii Europene” , într-un context geopolitic marcat de competiția cu alte puteri pentru influență în Balcani. [...]