Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai.
Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren).
Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”.
Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz.
Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat.
Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”.
Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”.
În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil.
Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian.
CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare.
În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă.
Recomandate
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]
Amenințările cu noi lovituri ale SUA asupra Iranului cresc riscul de escaladare în Liban , chiar în timp ce Washingtonul negociază cu Teheranul o posibilă detensionare, inclusiv pe tema activelor iraniene blocate, potrivit Adevărul . Donald Trump a transmis duminică, pe platforma Truth Social , că Statele Unite ar putea lansa noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu își „controlează” aliații din Liban, în contextul confruntărilor dintre gruparea șiită Hezbollah și armata israeliană în sudul Libanului. „Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. În caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, aşa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic”, a transmis Donald Trump. Negocieri SUA–Iran–Qatar în Elveția, pe fondul tensiunilor din Liban Declarațiile vin în timp ce reprezentanți ai Statelor Unite, Iranului și Qatarului participă la o rundă de negocieri în Elveția , axată pe situația din Liban și pe problema activelor iraniene blocate. Televiziunea de stat iraniană a relatat că discuțiile au loc într-un hotel din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui „protocol de acord” între Washington și Teheran. Presa iraniană a descris reuniunea drept una tripartită, cu subiecte legate de încetarea focului în Liban și activele iraniene blocate. Delegația americană, condusă de JD Vance: „Negocieri istorice” Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, care a prezentat discuțiile drept un moment de inflexiune în relația cu Iranul. „Ceea ce ne-a cerut preşedintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relaţiei noastre cu poporul iranian şi a întinde o mână către iranieni”, a declarat Vance la începutul reuniunii desfășurate în stațiunea elvețiană Burgenstock. Vance a calificat negocierile drept „istorice”, sugerând că ar putea deschide calea unei noi etape în relațiile dintre Washington și Teheran, deși, în paralel, mesajul lui Trump indică menținerea opțiunii militare dacă situația din Liban se deteriorează. [...]
Memorandumul provizoriu SUA–Iran a mutat centrul de greutate al crizei din Strâmtoarea Hormuz și a redus, cel puțin temporar, șansele unei misiuni maritime europene , cu efect direct asupra modului în care Europa își poate proteja interesele energetice și de transport într-un punct-cheie pentru comerțul global, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Acordul, prezentat de Washington drept un cadru pentru încetarea ostilităților și redeschiderea strâmtorii, a transformat summitul G7 de la Évian dintr-un test de coordonare occidentală într-o scenă pentru o inițiativă diplomatică în principal americană. Înainte și în timpul reuniunii, lideri europeni discutaseră despre o posibilă implicare navală – de la deminare la escortarea navelor și sprijin pentru „libertatea de navigație” –, pe fondul riscurilor economice: prețuri la petrol, costuri de transport, prime de asigurare și inflație. De ce contează: redeschiderea „pe hârtie” nu e suficientă pentru piață Analiza ridică problema centrală rămasă nerezolvată: dacă Strâmtoarea Hormuz poate fi redeschisă „sigur și durabil” într-un mod acceptabil pentru operatorii comerciali, asigurători, statele din Golf și guvernele europene. Chiar dacă un anunț diplomatic reduce tensiunea, companiile de shipping și asigurătorii se uită la indicatori concreți: trafic real, risc rezidual de mine, comportamentul unităților navale iraniene, existența escortelor și apariția unor amenințări noi. Un consilier al Departamentului de Stat al SUA, prezentat doar cu prenumele Willian, susține că „situația este în mare parte rezolvată” și că o pistă europeană de tip misiune maritimă a fost depășită de evenimente. El argumentează că minele au fost doar o parte a problemei, iar miza ar fi capacitatea Iranului de a impune restricții prin mijloace navale, în special prin activele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). De la deminare la „mediu permisiv”: ce ar presupune o misiune europeană Connor McLemore, analist de cercetare operațională și membru al ProbabilityManagement.org, spune că o eventuală operațiune ar depinde, înainte de orice, de un „mediu permisiv” de securitate – adică încetarea ostilităților și condiții care să permită desfășurarea în siguranță. În practică, cooperarea guvernelor relevante ar face intervenția „mai sigură, mai rapidă și mai puțin controversată politic”. În scenariul descris, o misiune europeană ar tinde să înceapă cu verificarea și cartografierea unor culoare de tranzit sigure, nu cu „curățarea” integrală a strâmtorii. Sunt menționate capabilități europene în domeniul contramăsurilor împotriva minelor (Franța, Regatul Unit, Belgia, Olanda), dar și faptul că astfel de operațiuni sunt lente și cer resurse specializate: nave specializate de vânătoare/distrugere a minelor și sisteme fără echipaj (subacvatice și de suprafață); sonare, vehicule operate de la distanță și echipe de neutralizare a munițiilor explozive; sprijin de comandă-control și logistică, plus protecție/escortă, deoarece aceste nave sunt lente și vulnerabile. McLemore subliniază că deminarea nu elimină complet riscul, ci îl reduce până la un nivel considerat acceptabil de guverne și actori comerciali, iar condițiile locale (adâncime, curenți, trafic intens, „clutter” pe fundul mării și riscul reluării atacurilor) pot complica detectarea. Europa, între costul inacțiunii și riscul de a intra târziu Consilierul american este tranșant în privința Europei, afirmând că „a stat pe margine” și că o operațiune de deminare lansată după încetarea focului ar fi „stânjenitoare diplomatic” și „inutilă operațional”. Analiza notează însă că această evaluare minimizează expunerea economică europeană: pentru capitalele europene, Hormuz nu este doar o chestiune militară, ci una de energie, inflație, transport și ordine juridică maritimă. În același timp, memorandumul SUA–Iran este descris ca incomplet și fragil. Președintele SUA, Donald Trump, îl prezintă în termeni puternici, dar avertizează că acțiunea militară ar putea fi reluată dacă Iranul nu respectă înțelegerea. Willian indică și incertitudini de calendar privind redeschiderea completă, sugerând că așteptarea unei deschideri „100% până vineri” este improbabilă. În concluzie, acordul a redus urgența unei misiuni navale europene, dar nu a eliminat incertitudinea comercială și de securitate. Pentru Europa, miza imediată se mută spre verificarea faptului că redeschiderea este efectivă și credibilă pentru piață și că accesul prin Hormuz nu devine un „privilegiu negociat”, ci rămâne un principiu al navigației internaționale. [...]
Germania pune presiune pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz , invocând riscuri pentru energia și economia Europei , după ce ministrul german al apărării, Boris Pistorius , l-a acuzat pe președintele american Donald Trump că poartă responsabilitatea pentru noua închidere anunțată de Iran, potrivit Agerpres . Pistorius a cerut redeschiderea acestei rute maritime esențiale pentru tranzitul global de petrol și gaze, într-un interviu acordat postului public german ARD. El a susținut că Trump este cel care „a forțat dopul în gâtul strâmtorii Ormuz”, adăugând însă că Europa are interesul ca „dopul să fie scos”. „În definitiv, cel care a forțat dopul în gâtul strâmtorii Ormuz este Trump, nu noi, dar noi avem interesul ca dopul să fie scos.” De ce contează pentru Europa: energie și relansare economică Ministrul german a legat explicit accesul sigur prin Ormuz de interesele economice ale Europei, în special de aprovizionarea energetică și de relansarea economică. „Deschiderea strâmtorii Ormuz, sau mai degrabă posibilitatea de a o tranzita în deplină securitate, este în interesul Europei, în interesul aprovizionării noastre energetice și al relansării noastre economice.” Contextul blocajului și ce ar fi necesar pentru redeschidere Strâmtoarea Ormuz fusese blocată în timpul ostilităților declanșate pe 28 februarie, odată cu atacurile americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Teheranul acceptase redeschiderea în cadrul unui acord preliminar semnat de Donald Trump și președintele iranian Masud Pezeshkian, iar traficul maritim începuse să fie reluat. Iranul a anunțat însă sâmbătă că va închide din nou strâmtoarea, invocând atacurile israeliene în sudul Libanului. Pistorius a mai spus că orice acord pentru redeschidere ar necesita sprijinul a două părți-cheie: Iranul și Omanul . [...]
Discuțiile SUA–Iran din Elveția vizează implementarea unui memorandum de încetare a focului, dar disputa privind Strâmtoarea Hormuz menține riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Teheranul susține că a închis din nou ruta maritimă, iar armata americană contestă acest lucru, potrivit Global Times . Negociatorii s-au reunit duminică la resortul Burgenstock (Elveția) pentru discuții de urmărire privind aplicarea unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe fondul tensiunilor legate de operațiunile militare israeliene în Liban. Iranul a anunțat că a închis „calea navigabilă-cheie” după ce a acuzat Washingtonul că nu își respectă angajamentele din memorandum, în special în privința „restrângerii” Israelului și prevenirii unor noi atacuri în Liban. În contrapondere, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe platforma X că navele comerciale continuă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și a indicat că ar fi fost 55 de nave comerciale în tranzit, transportând „cantități mari de marfă” și peste 17 milioane de barili de petrol către piețele globale. Ce se negociază și cine participă Discuțiile de la Burgenstock sunt prezentate ca o etapă de implementare a memorandumului semnat miercuri, care urmărește să pună capăt la aproape patru luni de conflict. Potrivit textului citat în articol, prima clauză a MOU prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar documentul include și angajamente privind „integritatea teritorială și suveranitatea Libanului”. În formatul întâlnirii apare și o componentă de mediere: Pakistan și Qatar. Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a vorbit despre așteptări pentru discuții „productive”, iar premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a mulțumit delegațiilor pentru eforturile de pace în Orientul Mijlociu. Din delegația americană ar face parte, potrivit relatării, emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Iranul a trimis o delegație de rang înalt, inclusiv pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de Externe, Abbas Araghchi. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei, a spus că delegația iraniană va insista pe „implementarea” angajamentelor SUA din MOU și va cere „claritate” asupra modului în care cealaltă parte intenționează să le aplice. Hormuz și Liban: presiune în paralel cu negocierile Vicepreședintele SUA, JD Vance, a pus vina pe Iran, numindu-l „motor al instabilității regionale”, dar a susținut că s-au înregistrat progrese „mari” în ultimele ore, conform Al Jazeera (citată de Global Times). În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului să oprească „proxy-urile” din Liban „de la a crea probleme”, într-o postare pe Truth Social. Pe teren, încetarea focului rămâne fragilă. Deși Israelul ar fi acceptat vineri o reînnoire a armistițiului cu Hezbollah, atacurile au continuat până sâmbătă și ar fi ucis cel puțin 32 de persoane, potrivit apărării civile și presei de stat din Liban, conform Al Jazeera (citată în articol). În acest context, forțele armate iraniene au anunțat sâmbătă închiderea Strâmtorii Hormuz, la trei zile după redeschidere, invocând faptul că SUA nu ar fi „ținut în frâu” atacurile israeliene, ceea ce ar încălca noul acord de încetare a focului. Miza economică: o rută critică, un acord încă „cadru” Din perspectiva riscului economic, disputa privind Hormuz este relevantă prin potențialul de a perturba fluxurile de petrol către piețele globale. Chiar dacă SUA afirmă că tranzitul comercial continuă, simpla escaladare a retoricii și a măsurilor anunțate de Iran amplifică incertitudinea într-un punct de trecere strategic. Un expert citat, Zhu Yongbiao (Universitatea Lanzhou), consideră că decizia Iranului de a continua procesul diplomatic, deși a anunțat închiderea strâmtorii, indică un calcul pragmatic: Teheranul ar încerca să preseze Washingtonul să limiteze cât mai mult acțiunile Israelului, fără a se aștepta la un control total al SUA asupra acestuia. În același timp, analiza din articol indică un obstacol major pentru un acord durabil: memorandum-ul ar fi un „cadru politic” larg, iar aproape toate prevederile substanțiale pot genera dispute odată ce negocierile intră în detalii tehnice, inclusiv ordinea pașilor reciproci, relaxarea sancțiunilor, gestionarea uraniului îmbogățit, mecanismele de verificare și dimensiunea prezenței militare americane în regiune. Separat, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se află la Burgenstock și a anunțat pe X că s-a întâlnit cu ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, pentru a discuta „evoluții recente privind Iranul”, potrivit Xinhua (citată de Global Times). China, prin purtătorul de cuvânt al MAE Lin Jian, a transmis că salută memorandum-ul și speră ca părțile relevante, inclusiv SUA și Iranul, să îl implementeze „cu bună-credință”, conform relatării. [...]
