Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Veniturile din abonamente video online vor depăși în 2025, pentru prima dată, televiziunea plătită, pe fondul creșterii accelerate a pachetelor mai ieftine, cu publicitate, potrivit datelor Omdia citate de iThome. Pragul marchează o schimbare structurală în piața globală TV & video: streamingul câștigă atât la număr de abonați, cât și la încasări, în timp ce TV cu plată continuă să scadă.
La finalul lui 2025, numărul global de utilizatori cu abonamente video online este estimat la 2,24 miliarde, în creștere cu 17,6% față de 2024 (1,9 miliarde). În paralel, abonamentele de televiziune plătită ar urma să se reducă cu 1,8%, la 1,03 miliarde. În total, piața ar însuma circa 3,3 miliarde de abonamente, din care video online ar reprezenta 68,4%.
Omdia estimează că veniturile din video online vor urca în 2025 cu 13,5%, la 176 miliarde dolari (aprox. 810 miliarde lei), în timp ce veniturile din televiziune plătită vor scădea cu 4%, la 170 miliarde dolari (aprox. 782 miliarde lei). Datele includ venituri din abonamente și tranzacții, dar nu includ publicitatea.
Diferența dintre ritmul de creștere al abonaților (+17,6%) și cel al veniturilor (+13,5%) este pusă de Omdia pe seama popularității pachetelor cu preț redus care includ publicitate (abonamente „cu reclame”), adesea subvenționate de operatori telecom și de operatori de televiziune cu plată.
Adam Thomas, responsabil în cadrul echipei Omdia pentru media, divertisment și publicitate, afirmă că avansul din 2025 este cel mai mare din 2021 încoace și că a fost alimentat în principal de aceste oferte subvenționate și mai ieftine. În același timp, Omdia observă o schimbare de strategie la platformele de streaming: de la extinderea bazei de utilizatori către maximizarea veniturilor din utilizatorii existenți, de regulă prin scumpirea abonamentelor premium fără publicitate.
Pe termen scurt, pachetele cu publicitate pot atrage utilizatori sensibili la preț, însă Omdia sugerează că efectul ar putea fi temporar. Pe măsură ce piețele principale se apropie de saturație, compania de analiză se așteaptă ca platformele să se bazeze mai mult pe creșteri de preț pentru a-și îmbunătăți profitabilitatea, ceea ce ar frâna ritmul de creștere al abonamentelor.
Pentru 2026, Omdia anticipează o încetinire a creșterii la 5,6% pe întreg anul, pe fondul maturizării pieței. Tony Gunnarsson, analist-șef senior la Omdia, notează că pachetele cu publicitate au impulsionat pe termen scurt creșterea utilizatorilor de servicii video pe bază de abonament (SVOD), dar nu schimbă perspectiva de fond: o piață cu creșteri anuale de „câteva procente” în anii următori.
Pentru industria media și publicitate, concluzia practică este că streamingul își consolidează poziția de principal motor de venituri în TV & video, însă următoarea etapă pare să fie mai puțin despre „câți abonați noi” și mai mult despre preț, mix de pachete (cu/fără publicitate) și monetizarea utilizatorilor existenți.
Recomandate
Netflix își extinde inventarul publicitar în aplicație , adăugând reclame în fluxul de videoclipuri verticale și în mai multe podcasturi, într-o mișcare menită să accelereze veniturile din publicitate pe fondul maturizării pieței de streaming, potrivit 9to5Mac . Compania a anunțat schimbările odată cu prezentarea „upfront ” (eveniment dedicat vânzării de publicitate), unde a comunicat și creșterea puternică a planului cu reclame: peste 250 de milioane de utilizatori la nivel global folosesc lunar abonamentul cu publicitate, față de 94 de milioane în aceeași perioadă a anului trecut, conform Variety. Unde vor apărea reclamele Conform The Verge, Netflix a indicat două direcții concrete pentru extinderea reclamelor „în anul următor”: reclamele vor începe să apară în noul flux de videoclipuri verticale din aplicația Netflix; mai multe podcasturi Netflix vor include reclame. De ce contează: publicitatea devine tot mai centrală în modelul de creștere Netflix a legat implicit această schimbare de dinamica prețurilor și de migrarea utilizatorilor către planul mai ieftin, cu reclame, pe fondul scumpirilor repetate ale abonamentelor. În același timp, compania urmărește să își crească veniturile din publicitate într-un context în care creșterea numărului de abonați nu mai este „povestea de succes” dominantă, iar saturația pieței încetinește ritmul de expansiune. Publicația notează și că, după ce achiziția propusă a Warner Bros. Discovery „nu mai are loc”, accentul pe monetizarea prin publicitate ar putea cântări mai mult în mesajul Netflix către investitori. Context: presiune pe prețuri și diferențiere față de rivali În același material este menționat că Apple TV rămâne singurul serviciu major de streaming fără un plan cu reclame, deși Eddy Cue a spus că nu exclude această opțiune pe viitor. Netflix, în schimb, își consolidează strategia de a vinde mai multă publicitate în interiorul produsului, inclusiv în formate noi (video vertical) și în audio (podcasturi). [...]
Pauzele de hidratare impuse de FIFA la Mondialul 2026 pot deschide o nouă piață de publicitate TV, cu spoturi estimate la 7–9 milioane de dolari (aprox. 32–41 milioane lei) fiecare, potrivit unei analize citate de Mediafax . Măsura este justificată oficial prin protecția jucătorilor în condiții de caniculă, dar are și un efect economic direct: creează ferestre standardizate pentru reclame în timpul meciurilor. FIFA a decis ca, pentru prima dată, la toate cele 104 meciuri ale Cupei Mondiale 2026 să existe pauze de hidratare de trei minute în fiecare repriză. Turneul are loc în SUA, Mexic și Canada, între 11 iunie și 19 iulie, perioadă în care sunt așteptate temperaturi ridicate în țările gazdă. Cât ar putea valora „timpul de antenă” creat de noile pauze Michael Johnson, analist la S&P Global, estimează că reclamele difuzate în aceste pauze ar putea ajunge la prețuri comparabile cu cele din jurul Super Bowl-ului, adică între 7 și 9 milioane de dolari pe spot (aprox. 32–41 milioane lei). Argumentul ține de audiență: finala Cupei Mondiale din Qatar 2022 a atras 1,42 miliarde de telespectatori, ceea ce ridică miza pentru televiziuni și branduri. Totuși, nu toate posturile vor monetiza aceste întreruperi. ITV din Marea Britanie a anunțat că nu va difuza reclame în interval, invocând limitele impuse de autoritatea de reglementare britanică Ofcom . De ce contează pentru piața media: un pas spre modelul sportiv american În material se arată că schimbarea se înscrie într-o apropiere de modelul sportiv american, unde opririle programate sunt parte din „mecanica” de difuzare și vânzare a reclamelor (NFL, NBA). În aceeași logică, turneul include și un spectacol la pauza finalei, susținut de Shakira, după modelul show-ului de la Super Bowl. Riscul: reacția fanilor și limitele de reglementare Pe fond, pauzele ating o sensibilitate a publicului european, obișnuit cu jocul continuu. Un analist citat avertizează că un volum prea mare de reclame poate irita fanii și poate reduce implicarea emoțională. Ca reper al nemulțumirilor față de întreruperi, sursa menționează și controversele legate de VAR: într-un sondaj al suporterilor din Premier League, doar 3,3% au spus că experiența din ziua meciului s-a îmbunătățit cu VAR. FIFA nu a precizat dacă pauzele de hidratare vor deveni permanente. În context, edițiile din 2030 și 2034 sunt programate în Spania, Portugalia, Maroc și Arabia Saudită, țări unde temperaturile din iulie pot depăși semnificativ 30°C, ceea ce menține presiunea pentru măsuri similare de protecție — și, implicit, pentru păstrarea acestor ferestre comerciale. [...]
Disney+ își întărește oferta de iunie cu titluri „eveniment”, mizând pe retenția abonaților : filmul Pixar „Hopperi” (3 iunie), sezonul 5 – și ultimul – din serialul FX „ Ursul ” (26 iunie) și „Avatar: Foc și cenușă” (24 iunie) sunt principalele premiere ale lunii, potrivit HDSatelit , care citează un comunicat Disney+. Platforma reamintește că include conținut din portofoliile Disney, Pixar, Marvel, Star Wars, National Geographic, Hulu, FX și ESPN, alături de producții originale și transmisiuni sportive în direct. Titlurile-cheie din iunie și datele de lansare „Hopperi” (Disney și Pixar) – disponibil din 3 iunie . Filmul o urmărește pe Mabel, care folosește o tehnologie prin care își transferă conștiința într-un castor robotic realist pentru a comunica cu animalele, ajungând să le mobilizeze în fața unei amenințări din partea oamenilor. „Avatar: Foc și cenușă” – anunțat pentru 24 iunie , al treilea capitol al poveștii lui Jake Sully și al familiei sale. Disney+ precizează și că unele scene cu lumini intermitente pot afecta spectatorii fotosensibili . „Ursul” (FX), sezonul 5 – din 26 iunie , prezentat ca ultimul sezon , cu premieră pentru toate episoadele. Acțiunea continuă după ce Carmy (Jeremy Allen White) părăsește industria gastronomică și lasă restaurantul în grija echipei, într-un context de presiune financiară și risc de vânzare. Alte premiere menționate pentru începutul lunii Pe lângă titlurile principale, Disney+ include și: „Alice și Steve” – serial original, din 8 iunie , lansat integral; povestea pornește de la relația dintre cel mai bun prieten al lui Alice și fiica ei de 26 de ani, care declanșează un conflict major. „On the Red Carpet Prezintă: «Cum e, merge?»” (Searchlight Pictures) – film original, din 10 iunie , despre un cuplu aflat la răscruce (Will Arnett și Laura Dern), cu accent pe familie, identitate și redefinirea angajamentului. [...]
Spotify și Netflix pariază până la 100 de milioane de dolari pe exclusivitate ca să mute un podcast video de pe YouTube , într-un acord care arată cât de scump a devenit conținutul „premium” în războiul pentru public și bugete de publicitate, potrivit The Next Web . Jay Shetty a semnat un contract „de până la 100 de milioane de dolari” (aprox. 460 milioane lei) pe mai mulți ani pentru a aduce versiunea video a podcastului „On Purpose” exclusiv pe Spotify și Netflix, începând cu 13 iulie. Suma este menționată de persoane familiarizate cu acordul, citate de Bloomberg . Spotify și Netflix au confirmat înțelegerea, dar au refuzat să comenteze termenii financiari. Episoadele vechi și clipurile promoționale vor rămâne pe YouTube și pe alte platforme, însă noile episoade video integrale vor fi disponibile exclusiv pe Spotify și Netflix. Spotify va vinde publicitate pentru podcast. De ce contează: publicitatea și retenția se mută spre podcastul video Miza economică a acordului este dublă: Spotify își asigură un parteneriat exclusiv de vânzare de publicitate pentru un podcast de top (inventar publicitar „premium”), iar Netflix primește conținut video care poate umple intervale orare de consum mai puțin acoperite eficient de producțiile sale originale, fie ele cu scenariu sau fără. În același timp, acordul încearcă să rupă un avantaj major al YouTube în zona podcasturilor video: platforma a devenit destinația implicită pentru publicul care preferă să „vadă” interviurile, nu doar să le asculte. The Next Web notează că Spotify „a învățat asta pe pielea ei” în perioada Joe Rogan, când exclusivitățile audio nu au captat integral audiența, deja migrată către video pe YouTube. Un parteneriat neobișnuit Spotify–Netflix și contextul pieței Este prima dată când Spotify și Netflix semnează împreună un creator, într-o structură care servește obiective diferite pentru fiecare companie. Relația dintre cele două nu este însă nouă: Spotify a plasat deja unele proprietăți de podcast pe Netflix, iar co-CEO-ul Netflix Ted Sarandos este membru în boardul Spotify. Netflix a început să lanseze podcasturi în ianuarie 2026, prin acorduri cu iHeartMedia și Spotify, debutând cu 34 de producții licențiate și originale în prima lună, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și riscul asumat Pentru Jay Shetty, mutarea în exclusivitate pe două platforme mari este un pariu că distribuția „închisă” îi poate crește audiența mai repede decât modelul deschis al YouTube. Pentru Spotify și Netflix, este un test de piață: dacă publicul își urmează creatorii preferați pe platforme noi sau dacă dominația YouTube în podcastul video este prea puternică pentru a fi erodată, chiar și cu contracte de zeci de milioane de dolari. [...]
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală , o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres . Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național. Ce se schimbă pentru platforme și radiodifuzori Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer . Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare. Dimensiunea pieței și miza economică Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei). Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării. Context politic și finanțare publică Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial. În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat. [...]
Premiul de 30.000 de euro a mers la Marina Luca , câștigătoarea sezonului 17 „ Chefi la cuțite ”, într-o finală care a pus accent pe tehnici avansate de gătit și pe evaluare extinsă, cu un juriu de specialiști, potrivit HotNews . Miza financiară a fost de 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), alături de trofeul competiției. Marina Luca, „cuțitul de aur” al lui chef Alexandru Sautner, a obținut cel mai mare punctaj după o finală disputată între patru concurenți. În ultimul act al competiției au ajuns Alexandru Dodoaia (cuțitul de aur al lui chef Richard Abou Zaki), Marina Luca, Vladimir Popa și Ștefan Turian. Finala: echipe formate prin tragere la sorți și o temă tehnică Înaintea primei probe, finaliștii și-au format echipele pentru ultima etapă, iar alegerea membrilor s-a făcut în funcție de numărul extras de fiecare concurent dintr-un bol, a anunțat prezentatoarea Irina Fodor. Concurenții aveau strategii pregătite, însă planurile au fost schimbate de mecanismul de selecție. Tema finalei a fost „Tehnici de gătit”, cu trei probe: starter, folosind tehnica de confiere; preparat principal, cu tehnica yakitori; desert, realizat prin tehnica sous-vide. Evaluare cu invitați-chef și o premieră în platou Preparatele au fost evaluate de un grup de chefi și specialiști: Vlad Pădurescu, Radu Ionescu, Gabriela Pascariu, Marian Cernat, Ana Consulea, Alex Antal, Melinda Kutasi Teohari, Florin Ivan și Alex Burcă. În plus, pentru prima dată la „Chefi la cuțite”, a participat și Manfredi Maretti, editor italian implicat în domeniile culturii, artei și gastronomiei. Reacții după rezultat Chef Alexandru Sautner a spus că a crezut în Marina Luca și că a reușit să o motiveze, adăugând că, la începutul sezonului, concurenta ar fi vrut să plece acasă după trei zile. „Nu știu cum să mă bucur (…) Plâng de fericire, mă bucur de faptul că nu am renunțat la început. Sunt înconjurată de oameni minunați. Sper că mama mea e mândra și sper că am inspirat foarte mulți oameni”, a spus Marina Luca. [...]
