INTU$334.52+1.16%

Documente atribuite Kseniei Sobchak sugerează un sistem de „înțelegeri” care limitează agenda editorială a unor canale media cu milioane de urmăritori, într-un context în care statutul de „agent străin” funcționează ca instrument de presiune și autocenzură, potrivit HotNews.

Materialele – mesaje, documente și înregistrări audio – ar fi fost obținute de hackeri și publicate ulterior, oferind o perspectivă rară asupra modului în care Kremlinul ar influența, informal, conținutul unor proiecte media care se prezintă drept „independente”. Subiectele sensibile menționate includ războiul din Ucraina, mobilizarea militară și probleme economice interne.

Ce s-a întâmplat și ce se știe despre autenticitate

Hackerii ar fi vizat două canale Telegram asociate Kseniei Sobchak: „Ostorojno, Novosti” (aproape 1,6 milioane de abonați) și „Krovavaia barînea” (peste 1,1 milioane de abonați), potrivit informațiilor prezentate. Sobchak a confirmat că a pierdut accesul la unele conturi după compromiterea adresei sale de e-mail, dar a respins autenticitatea documentelor publicate și a susținut că mesajele sunt falsificate.

Gruparea „Black Mirror” a publicat capturi de ecran, fișiere audio și alte documente, afirmând că provin din arhiva personală a jurnalistei și că ar include „sute de gigabytes” de date strânse în mai mulți ani.

Materialele au fost analizate ulterior și de publicația independentă Meduza, precum și de jurnaliști ruși plecați din țară, inclusiv Dmitry Kolezev. Potrivit acestora, autenticitatea corespondenței nu a putut fi verificată independent, însă unele persoane menționate tangențial ar fi confirmat autenticitatea, iar în arhivă ar exista mesaje vocale în care vocea lui Sobchak ar fi recognoscibilă.

„Înțelegeri” informale și controlul prin telefon, nu doar prin interdicții

Unul dintre fragmentele care au atras atenția este un mesaj vocal atribuit lui Sobchak către Vladimir Tabak, directorul „ANO Dialog”, organizație apropiată Administrației Prezidențiale și implicată în comunicarea online a autorităților ruse. Mesajul ar fi o reacție la nemulțumiri legate de relatările despre atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei.

„Vreau să înțeleg concret care este pretenția. Ce anume încalcă înțelegerile? Noi le avem și le respectăm.”

Formularea este relevantă, deoarece sugerează existența unor reguli informale între media și putere. În același registru, articolul descrie un mecanism de control al informației care nu se bazează exclusiv pe interdicții oficiale, ci pe contacte personale, discuții telefonice și avertismente transmise în afara canalelor formale.

Criza benzinei, exemplu de subiect „care nu trebuie discutat”

În corespondența atribuită lui Sobchak apare și un episod legat de criza carburanților, care ar fi afectat în ultimii ani mai multe regiuni ale Federației Ruse. Jurnalista ar fi încercat să justifice de ce redacția sa a publicat informații despre lipsa benzinei.

„Există această problemă cu benzina. Nu putem să nu scriem despre asta. Este clar că problema nu există de ieri și este evident că tema este importantă.”

În aceeași arhivă, cele mai importante fragmente ar fi conversațiile dintre Sobchak și editorul său, Serghei Titov, descrise ca un conflict între obligația de a informa și nevoia de a evita confruntarea cu autoritățile.

„Toată țara arde. Eu nu pot să nu scriu adevărul. Și nu am de gând să mint.”

„Să scriem că benzina există peste tot și că totul este perfect ar fi o minciună.”

„Agent străin” ca risc operațional pentru redacții

Un alt element central este teama de a fi etichetat „agent străin”, statut folosit în Rusia împotriva jurnaliștilor, ONG-urilor și instituțiilor media. În material se arată că desemnarea atrage obligații administrative stricte, stigmatizare publică și pierderea unei părți importante din finanțare – ceea ce o transformă într-un factor de autocenzură.

„Nu am de gând să devin agent străin din cauza asta”, ar spune Sobchak într-un schimb de mesaje.

Într-un alt fragment atribuit ei, mecanismul este rezumat explicit ca o succesiune de permisiuni și interdicții transmise „la fiecare pas”:

„Noi ne respectăm partea noastră de înțelegeri, dar din cealaltă parte ni se spune deja la fiecare pas: asta se poate, asta nu se poate.”

Context: cine este Ksenia Sobchak și de ce contează cazul

Sobchak este o figură cunoscută de peste două decenii în spațiul public rus și fiica lui Anatoly Sobchak, fost primar al Sankt Petersburgului și considerat mentor politic al lui Vladimir Putin. În paralel, și-a construit o imagine de jurnalistă independentă, a candidat la prezidențialele din 2018 și conduce proiecte media cu audiențe mari pe Telegram și YouTube, inclusiv canalul „Ostorojno: Sobchak”, cu 4,15 milioane de abonați.

Cazul este relevant pentru că arată, dacă materialele sunt autentice, cum presiunea politică poate fi exercitată prin aranjamente informale și prin amenințarea unor sancțiuni administrative, influențând direct ce subiecte ajung sau nu la public, inclusiv în media cu audiențe de ordinul milioanelor.