Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Europa Liberă își închide operațiunile din România pe 31 martie, relatează HotNews.ro, citând informații ale Pagina de Media. Publicația, finanțată de Congresul Statelor Unite, ar urma să își înceteze activitatea după opt ani, într-un context mai larg de reducere a finanțării pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Redacția Europa Liberă România are aproximativ 20 de angajați, iar închiderea vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru RFE/RL în martie 2025, potrivit aceleiași surse. Europa Liberă este continuatorul serviciului Radio Europa Liberă, recepționat în România în perioada comunismului și până în 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană. Proiectul a revenit în 2018, pe fondul creșterii fenomenului de dezinformare.
Publicația s-a lansat în România cu Sabina Fati la conducere, iar ulterior poziția de director a fost preluată de Elena Vijulie, care conduce redacția și în prezent. HotNews.ro notează că Europa Liberă a publicat de-a lungul timpului mai multe investigații, iar în octombrie 2025 a fost în topul citărilor, conform Pagina de Media.
Potrivit articolului, dificultățile au fost amplificate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la 16 martie 2025, care viza reducerea cheltuielilor Agenției SUA pentru Media Globale (USAGM), instituție de care depinde și RFE/RL. Autoritățile din Cehia, unde se află sediul central al RFE/RL, au cerut atunci statelor UE sprijin financiar, iar Uniunea Europeană a anunțat în mai 2025 că va debloca 5,5 milioane de euro pentru continuarea activităților. În paralel, conform Pagina de Media, serviciul Europa Liberă din Bulgaria ar urma să fie închis, iar serviciul maghiar a fost închis la mijlocul lunii noiembrie 2025, la cererea premierului Viktor Orban.
Recomandate
Spotify și Netflix pariază până la 100 de milioane de dolari pe exclusivitate ca să mute un podcast video de pe YouTube , într-un acord care arată cât de scump a devenit conținutul „premium” în războiul pentru public și bugete de publicitate, potrivit The Next Web . Jay Shetty a semnat un contract „de până la 100 de milioane de dolari” (aprox. 460 milioane lei) pe mai mulți ani pentru a aduce versiunea video a podcastului „On Purpose” exclusiv pe Spotify și Netflix, începând cu 13 iulie. Suma este menționată de persoane familiarizate cu acordul, citate de Bloomberg . Spotify și Netflix au confirmat înțelegerea, dar au refuzat să comenteze termenii financiari. Episoadele vechi și clipurile promoționale vor rămâne pe YouTube și pe alte platforme, însă noile episoade video integrale vor fi disponibile exclusiv pe Spotify și Netflix. Spotify va vinde publicitate pentru podcast. De ce contează: publicitatea și retenția se mută spre podcastul video Miza economică a acordului este dublă: Spotify își asigură un parteneriat exclusiv de vânzare de publicitate pentru un podcast de top (inventar publicitar „premium”), iar Netflix primește conținut video care poate umple intervale orare de consum mai puțin acoperite eficient de producțiile sale originale, fie ele cu scenariu sau fără. În același timp, acordul încearcă să rupă un avantaj major al YouTube în zona podcasturilor video: platforma a devenit destinația implicită pentru publicul care preferă să „vadă” interviurile, nu doar să le asculte. The Next Web notează că Spotify „a învățat asta pe pielea ei” în perioada Joe Rogan, când exclusivitățile audio nu au captat integral audiența, deja migrată către video pe YouTube. Un parteneriat neobișnuit Spotify–Netflix și contextul pieței Este prima dată când Spotify și Netflix semnează împreună un creator, într-o structură care servește obiective diferite pentru fiecare companie. Relația dintre cele două nu este însă nouă: Spotify a plasat deja unele proprietăți de podcast pe Netflix, iar co-CEO-ul Netflix Ted Sarandos este membru în boardul Spotify. Netflix a început să lanseze podcasturi în ianuarie 2026, prin acorduri cu iHeartMedia și Spotify, debutând cu 34 de producții licențiate și originale în prima lună, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și riscul asumat Pentru Jay Shetty, mutarea în exclusivitate pe două platforme mari este un pariu că distribuția „închisă” îi poate crește audiența mai repede decât modelul deschis al YouTube. Pentru Spotify și Netflix, este un test de piață: dacă publicul își urmează creatorii preferați pe platforme noi sau dacă dominația YouTube în podcastul video este prea puternică pentru a fi erodată, chiar și cu contracte de zeci de milioane de dolari. [...]
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală , o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres . Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național. Ce se schimbă pentru platforme și radiodifuzori Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer . Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare. Dimensiunea pieței și miza economică Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei). Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării. Context politic și finanțare publică Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial. În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat. [...]
Premiul de 30.000 de euro a mers la Marina Luca , câștigătoarea sezonului 17 „ Chefi la cuțite ”, într-o finală care a pus accent pe tehnici avansate de gătit și pe evaluare extinsă, cu un juriu de specialiști, potrivit HotNews . Miza financiară a fost de 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), alături de trofeul competiției. Marina Luca, „cuțitul de aur” al lui chef Alexandru Sautner, a obținut cel mai mare punctaj după o finală disputată între patru concurenți. În ultimul act al competiției au ajuns Alexandru Dodoaia (cuțitul de aur al lui chef Richard Abou Zaki), Marina Luca, Vladimir Popa și Ștefan Turian. Finala: echipe formate prin tragere la sorți și o temă tehnică Înaintea primei probe, finaliștii și-au format echipele pentru ultima etapă, iar alegerea membrilor s-a făcut în funcție de numărul extras de fiecare concurent dintr-un bol, a anunțat prezentatoarea Irina Fodor. Concurenții aveau strategii pregătite, însă planurile au fost schimbate de mecanismul de selecție. Tema finalei a fost „Tehnici de gătit”, cu trei probe: starter, folosind tehnica de confiere; preparat principal, cu tehnica yakitori; desert, realizat prin tehnica sous-vide. Evaluare cu invitați-chef și o premieră în platou Preparatele au fost evaluate de un grup de chefi și specialiști: Vlad Pădurescu, Radu Ionescu, Gabriela Pascariu, Marian Cernat, Ana Consulea, Alex Antal, Melinda Kutasi Teohari, Florin Ivan și Alex Burcă. În plus, pentru prima dată la „Chefi la cuțite”, a participat și Manfredi Maretti, editor italian implicat în domeniile culturii, artei și gastronomiei. Reacții după rezultat Chef Alexandru Sautner a spus că a crezut în Marina Luca și că a reușit să o motiveze, adăugând că, la începutul sezonului, concurenta ar fi vrut să plece acasă după trei zile. „Nu știu cum să mă bucur (…) Plâng de fericire, mă bucur de faptul că nu am renunțat la început. Sunt înconjurată de oameni minunați. Sper că mama mea e mândra și sper că am inspirat foarte mulți oameni”, a spus Marina Luca. [...]
Google mută administrarea reclamelor Display în Demand Gen , o schimbare care poate reduce costurile operaționale ale campaniilor și, potrivit datelor companiei, poate îmbunătăți randamentul investiției pentru advertiseri, arată Google . Mutarea înseamnă că prezența în Google Display Network (GDN) poate fi gestionată direct din campaniile Demand Gen, într-un „mediu” mai unificat, gândit pentru a ține pasul cu schimbarea comportamentului consumatorilor. Google precizează că advertiserii pot continua să ruleze anunțuri exclusiv pe GDN, dar au și opțiunea de a integra GDN în Demand Gen pentru o administrare mai „fluidă” și acces la funcții noi. Ce se schimbă pentru advertiseri: administrare și acoperire Prin Demand Gen, Google poziționează un set de plasamente „vizuale” (YouTube și suprafețele precum Discover, Gmail și Google Maps), cu posibilitatea de a controla canalele în funcție de nevoi de performanță. În același timp, GDN rămâne relevant prin acoperirea sa, pe care Google o cuantifică la „2 milioane de site-uri, videoclipuri și aplicații”. Impactul economic invocat de Google: ROI mai mare, cost pe achiziție mai mic Google susține că, „în medie”, advertiserii care adaugă GDN în campaniile Demand Gen văd o creștere de 9,5% a ROI (randamentul investiției). Compania oferă și un exemplu punctual: platforma de livrări de mâncare GoFood ar fi obținut o scădere de 24% a CPA (cost pe achiziție) și un volum de conversii mai mare cu 19% după adăugarea GDN. Calendar și pașii următori: tranziție până în 2027 Google spune că va furniza actualizări și un instrument de migrare pentru a ghida tranziția, care este „așteptată să se finalizeze până în 2027”. Pentru pregătire, compania indică resurse precum colecția de anunțuri de la Google Marketing Live și un ghid din Google Ads Help Center, inclusiv un migration tool , precum și canalul @GoogleAds . [...]
Pachetul de drepturi TV pentru Europa League și Conference League ar urma să se mute la Pro TV din 2027, ceea ce poate împinge o parte din meciuri în streaming, pe VOYO , potrivit HDSatelit , care citează informații publicate de Golazo despre ciclul 2027–2031. Mutarea, dacă se confirmă, ar însemna că Digi și Prima nu vor mai avea aceste două competiții în următorul ciclu comercial, în timp ce Pro TV ar putea împărți difuzarea între televiziune și platforma proprie de streaming. Pentru piață, miza este schimbarea modului de consum: o parte din conținutul „premium” ar putea deveni accesibilă în principal prin abonament online, nu doar prin canale TV clasice. Ce se vede acum și ce s-ar schimba după 2027 În prezent, UEFA indică aceiași parteneri locali din România pentru cele trei competiții majore de club (Europa League, Conference League și Champions League) în sezonul 2025/26: DIGI și Clever Media. Asta sugerează că informațiile despre pierderea drepturilor de către Digi și Prima nu privesc grila actuală, ci următorul ciclu de drepturi, din 2027. HDSatelit notează și că, separat, drepturile pentru Champions League ar fi fost cumpărate pentru 2027–2031 de Digi și Prima, conform Golazo, deși pentru sezonul 2025/26 UEFA afișează în continuare DIGI și Clever Media ca difuzori locali. De ce crește probabilitatea ca meciurile să ajungă pe VOYO Publicația leagă posibilul transfer de drepturi de strategia Pro TV din ultimii ani, în care o parte din conținutul sportiv a fost dus în zona de streaming. Ca exemplu, Pro TV a anunțat deja exclusivitatea Euroligii de baschet pe VOYO (detalii pe site-ul Pro TV), iar documentul de Termeni și condiții VOYO precizează că disponibilitatea evenimentelor sportive depinde de condițiile de licențiere și de furnizori. În practică, asta lasă loc ca drepturile cumpărate cu componentă online să fie valorificate direct în abonament, nu neapărat printr-un canal TV. Context: un nou ciclu comercial UEFA și negocieri deja în derulare Schimbarea ar veni pe fondul reorganizării comerciale a drepturilor UEFA. Forul european a anunțat în 2025 că, din 2027/28, compania Relevent va gestiona drepturile comerciale pentru șase sezoane, într-un pachet care include Champions League, Europa League și Conference League (anunț UEFA). Consecința pentru publicul din România este că, după 2027, oferta de fotbal european poate arăta diferit nu doar ca posturi, ci și ca model de acces: mai multă fragmentare între TV și streaming, în funcție de cum vor fi împărțite efectiv meciurile între Pro TV și VOYO. Informațiile despre alocarea drepturilor pentru 2027–2031 sunt prezentate ca posibil scenariu și rămân de confirmat oficial. [...]
Participarea Israelului la Eurovision și la alte evenimente media internaționale ar putea fi afectată dacă un proiect de lege aflat în discuție în Knesset reduce autonomia financiară a televiziunii publice KAN, potrivit The Jerusalem Post , care citează o scrisoare oficială transmisă de directorul general al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), Noel Curran. Scrisoarea a fost trimisă către deputatul Hanoch Milwidsky (Likud), președintele Comisiei de Finanțe a Knessetului, la o săptămână după ce Noam Bettan s-a clasat pe locul al doilea la Eurovision. Miza, din perspectiva EBU, este una de guvernanță și credibilitate: proiectul de lege ar elimina bugetul fix al KAN, stabilit prin lege, și ar muta deciziile de finanțare sub supravegherea guvernului. EBU: autonomia financiară a KAN este o condiție pentru apartenența la „clubul” media public În scrisoare, Curran spune că diminuarea autonomiei financiare a KAN poate eroda încrederea publicului în plan intern și poate afecta percepția globală asupra radiodifuziunii israeliene. În același timp, avertizează că astfel de schimbări pot lovi în imaginea democratică a Israelului și în modul în care este evaluat mediul său media la nivel internațional. EBU leagă explicit independența radiodifuzorului public de participarea Israelului la comunitatea media internațională și la evenimente majore, inclusiv Cupa Mondială, Jocurile Olimpice și Eurovision. În argumentația sa, succesul recent la Eurovision este prezentat ca exemplu de vizibilitate internațională pozitivă și de consolidare a legăturilor culturale. „Mai ales în ultimii ani, KAN a funcționat în circumstanțe excepțional de dificile, continuând să ofere un serviciu public esențial publicului. Menținerea condițiilor care permit independența și autonomia este, prin urmare, importantă nu doar pentru corporație, ci și pentru păstrarea valorilor și parteneriatelor care stau la baza participării în comunitatea internațională a mass-media publice.” Context: tensiuni recente între EBU și KAN pe regulile de vot la Eurovision Publicația notează că, la începutul lunii, KAN a fost criticată internațional după ce EBU a acuzat radiodifuzorul israelian că ar fi încălcat regulile de vot ale Eurovision, încurajând publicul să voteze de mai multe ori pentru concurentul israelian Noam Bettan. Reclama KAN le-ar fi spus telespectatorilor să voteze de zece ori pentru Israel și oferea instrucțiuni de vot. După un avertisment din partea EBU, KAN a retras materialul. Fanii israelieni ai Eurovision au contestat acuzațiile, susținând într-o scrisoare către EBU că regulile de vot permit până la zece voturi per utilizator și au descris retragerea reclamei drept nejustificată, pe fondul unor presiuni politice externe. În acest moment, avertismentul EBU se concentrează pe proiectul de lege privind finanțarea și pe riscul ca schimbarea mecanismului bugetar să afecteze independența KAN — o condiție pe care organizația o leagă de participarea Israelului la evenimente media internaționale. [...]
