Tag: retele sociale
Știri despre „retele sociale”
Companiile mici preferă social media - 80% aleg Facebook pentru promovare
Aproape 80% dintre companiile mici din România se promovează pe rețelele de socializare , conform unui sondaj realizat de IMM România. Potrivit Europa FM , președintele IMM România, Florin Jianu , a subliniat că aceste companii se îndreaptă către instrumente cu un grad de vizibilitate mai mare, precum rețelele sociale, în detrimentul site-urilor proprii. În cadrul prezentării IMM Digital Index , Florin Jianu a menționat că, deși șase din zece antreprenori declară că dețin un site, majoritatea preferă să utilizeze rețelele de socializare pentru promovare. Această tendință reflectă o orientare către platforme cu o penetrare mai largă și include, de asemenea, integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și chatbot-urile. Facebook este rețeaua socială preferată de companiile mici, cu 80% dintre acestea utilizând platforma pentru promovare. Alte rețele populare includ Instagram, cu 42% dintre companii, urmată de WhatsApp , LinkedIn și TikTok , fiecare cu 25%. Aceste date au fost obținute din răspunsurile a 1.464 de patroni membri ai organizației IMM România. Raportul IMM Digital Index, ajuns la a șaptea ediție, continuă să monitorizeze prezența online a companiilor mici, oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor digitale în rândul acestora. [...]
Filtrele de vârstă nu protejează copiii, doar creează praguri artificiale - Soluțiile reale vin din design și descentralizare
Interzicerea accesului minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale revine în centrul dezbaterilor globale , în special după adoptarea unei legi controversate în Australia, care prevede amenzi de până la 50 de milioane de dolari pentru platformele ce permit accesul copiilor fără verificare eficientă a vârstei. Cu toate acestea, potrivit unui articol de opinie publicat în Financial Times de Jay Graber, CEO al rețelei descentralizate Bluesky, aceste măsuri legislative ar rata problemele de fond: structura oligarhică a marilor platforme, lipsa concurenței reale și modelul toxic bazat pe atragerea și reținerea atenției cu orice preț. Graber argumentează că interdicțiile impuse pe criterii de vârstă ignoră designul problematic al platformelor , care prioritizează timpul petrecut și angajamentul în detrimentul siguranței, adesea folosind AI în moduri netransparente, așa cum s-a întâmplat pe platforma X (fostul Twitter). În opinia sa, soluțiile durabile trebuie să meargă dincolo de praguri administrative și să vizeze reformarea modului în care funcționează rețelele sociale la nivel structural. Criticii interdicțiilor bazate pe vârstă atrag atenția asupra limitărilor evidente ale acestor politici , în special asupra ușurinței cu care copiii reușesc să ocolească filtrele de vârstă. O astfel de măsură creează un „prag artificial” la 16 ani, fără să abordeze probleme precum conținutul dăunător, cyberbullyingul sau lipsa moderării eficiente. În loc să protejeze, aceste interdicții pot împinge copiii către platforme mai puțin cunoscute, insuficient reglementate, unde riscurile sunt mai mari, scriu cei de la PMC . Experții propun o serie de alternative care să prioritizeze siguranța digitală fără a recurge la excluderea totală a copiilor , printre care: promovarea concurenței prin rețele deschise și descentralizate; dezvoltarea unor sisteme mai bune de verificare a vârstei, cu respectarea confidențialității; implementarea principiilor privacy by design ; impunerea unor standarde de responsabilitate pentru platforme. Măsuri precum Children’s Code adoptat în Regatul Unit, instrumente de control parental bine reglementate și colaborarea cu instituții internaționale, cum ar fi UNICEF, pot contribui la un spațiu digital mai sigur. Organizația internațională susține, de altfel, că interdicțiile de vârstă, luate izolat, nu oferă o protecție reală împotriva abuzurilor sau exploatării online. Astfel, problema accesului copiilor la rețele sociale pare a fi mai complexă decât o simplă vârstă minimă legală , necesitând o regândire a modului în care sunt construite și reglementate platformele în sine, nu doar a regulilor de acces. [...]
5 milioane de conturi șterse și un precedent global; Australia aplică cea mai dură restricție de până acum pentru minorii online
La o lună de la intrarea în vigoare a noii legi privind interzicerea accesului pe rețele sociale pentru copiii sub 16 ani, guvernul australian anunță că aproape 5 milioane de conturi de social media au fost eliminate sau dezactivate , informează The New York Times . Măsura, considerată o premieră globală, este urmărită îndeaproape de alte state interesate să vadă dacă modelul australian poate deveni o soluție viabilă pentru protejarea tinerilor online. Legea, intrată în vigoare în decembrie 2025, obligă zece platforme – inclusiv Instagram, Facebook, Snapchat și Reddit – să împiedice utilizatorii sub 16 ani să acceseze serviciile lor. Companiile care nu iau „măsuri rezonabile” de respectare a legii riscă amenzi de până la 49,5 milioane dolari australieni (aproximativ 33 milioane dolari americani). Deși premierul Anthony Albanese a lăudat eforturile platformelor de a limita accesul minorilor și a catalogat legea drept „o schimbare necesară pentru protejarea sănătății mintale a adolescenților”, realitatea din teren indică o aplicare parțial eficientă. Ce spune realitatea digitală: Mulți adolescenți recunosc că au reușit să ocolească restricțiile , modificându-și vârsta în profiluri sau folosind conturi ale părinților. Raeve (14 ani) , de exemplu, folosește în continuare YouTube și Reddit fără probleme, declarând că interdicția „nu a schimbat nimic”. Jack O. (15 ani) a fost deconectat de pe contul său de Instagram, unde își promova podcastul politic, și și-a creat un cont nou folosind detaliile mamei sale. Meta (compania-mamă a Facebook și Instagram) a anunțat că a eliminat aproape 550.000 de conturi de utilizatori sub 16 ani înainte de intrarea în vigoare a legii. Ce urmează? Oficialii australieni admit că legea nu va elimina complet prezența minorilor online , însă o consideră un pas important în reducerea riscurilor. Julie Inman Grant , Comisarul pentru Siguranță Online, a comparat legea cu limitele de viteză – nu elimină toate problemele, dar creează un cadru mai sigur. Criticii susțin însă că legea afectează disproporționat anumiți tineri , cum ar fi cei din comunități izolate, minorități sau adolescenți cu dizabilități care își găsiseră sprijin în comunități online. Mai multe state – inclusiv Franța, Danemarca, Malaezia, Noua Zeelandă și Marea Britanie – iau în calcul măsuri similare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat recent în Parlament că examinează posibilitatea unui astfel de proiect legislativ. Legea australiană devine astfel un test global pentru cât de eficient și echitabil poate fi aplicată o astfel de reglementare în era digitală. [...]