Știri din categoria Media & Publicitate

Acasă/Știri/Media & Publicitate/Cătălin Măruță își încheie emisiunea la...

Cătălin Măruță își încheie emisiunea la ProTV - Final după 18 ani și mesaj direct către telespectatori

Cătălin Măruță zâmbește în timpul unui podcast, reflectând la cariera sa îndelungată.

Cătălin Măruță și-a luat rămas bun de la telespectatori în ediția de vineri, 6 februarie 2026, ultima pe care o realizează pentru Pro TV, potrivit HotNews.ro. În debutul emisiunii, prezentatorul a transmis un mesaj direct despre încheierea formatului „La Măruță” și despre relația pe care spune că o păstrează cu publicul după final.

„La Măruță se termină în două ore, dar eu, Măruță, voi rămâne întotdeauna prietenul vostru.”

Într-un discurs de aproximativ două minute, Măruță a mulțumit pentru cei 18 ani de emisiune și a rememorat începutul proiectului, lansat la 22 octombrie 2007. El a vorbit despre parcursul comun cu telespectatorii, invitații și echipa din spatele camerelor, subliniind că finalul marchează închiderea unui capitol personal și profesional.

Mesajul a inclus și o referire la schimbările din piața media, fără a detalia planuri concrete pentru perioada următoare. „În această ultimă perioadă să știți că am simțit și sprijinul vostru, dar și provocările unei lumi care se schimbă”, a spus prezentatorul, adăugând că încheie „cu recunoștință” și „cu speranța că urmează un nou drum plin de energie și creativitate”.

În aceeași notă, HotNews.ro amintește că Pro TV a anunțat pe 12 ianuarie încheierea formatului „La Măruță” începând cu 6 februarie 2026, decizia fiind parte dintr-un proces de „adaptare a strategiei de conținut” pentru publicul de televiziune liniară și consumatorii din mediul digital, într-o piață „aflată într-o continuă evoluție”. După mesajul de rămas bun, emisiunea a continuat cu un clip video cu momente din aproape două decenii de ediții săptămânale.

Recomandate

Articole pe același subiect

Oameni pe scenă, celebrând un eveniment televizat, cu muzică și distracție.
Media & Publicitate01 feb. 2026

Declinul audienței TV în România în 2025 reflectă schimbarea obiceiurilor media - publicul migrează către platforme alternative

Audiențele televiziunilor comerciale au scăzut puternic în 2025 , în pofida unui an încărcat de evenimente politice și sociale, arată Libertatea , pe baza datelor Kantar Media transmise Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Tendința confirmă erodarea consumului de televiziune liniară (vizionarea clasică, „pe telecomandă”), pe fondul presiunii digitalului, al neîncrederii crescute în televiziuni și al oboselii publicului față de formatele de divertisment. Pe segmentul comercial generalist, Pro TV rămâne lider, dar a înregistrat cea mai mare scădere anuală din istoria sa, pierzând aproape 70.000 de telespectatori față de 2024. Postul a avut o medie de 551.683 de telespectatori pe minut, însă comparația cu anul anterior este influențată și de faptul că în 2024 a difuzat meciuri de la EURO, care au ridicat audiențele. În același timp, Antena 1 a coborât la 373.004 telespectatori pe minut (minus 17.608), iar Kanal D la 332.141 (minus 10.496). În termeni de piață, cele trei mari televiziuni comerciale au cumulat o cotă de 39,7% din vizionarea totală la nivel național în 2025, dintr-un univers de 134 de stații măsurate, mai mică cu două puncte procentuale față de 2024. Dincolo de cifre, articolul indică și o schimbare de strategie la liderul pieței, în încercarea de a opri declinul, inclusiv prin ajustări de grilă. „Dacă și liderul pieței TV apelează la «turcisme», înseamnă că disperarea după rating a devenit cruntă.” Pe nișa televiziunilor de știri, scăderile au fost, de asemenea, vizibile la jucători mari, dar cu o excepție notabilă: Realitatea Plus. România TV a pierdut 18.114 telespectatori, Antena 3 CNN a scăzut cu 19.128, în timp ce Realitatea Plus a câștigat 58.195 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de 75,5% a indicelui de audiență, potrivit datelor citate. Digi24 a crescut ușor, cu 3.547 de telespectatori față de 2024, dar rămâne la distanță de primele trei. Ierarhia televiziunilor de știri, după media de telespectatori pe minut în 2025, este prezentată astfel în datele Kantar Media : România TV: 216.598 telespectatori pe minut Antena 3 CNN: 139.009 telespectatori pe minut Realitatea Plus: 135.198 telespectatori pe minut Digi24: 61.785 telespectatori pe minut B1 TV: 33.148 telespectatori pe minut În ansamblu, tabloul descris de raport sugerează o piață în care televiziunile comerciale pierd teren în fața schimbării obiceiurilor de consum media, iar creșterile punctuale (precum cazul Realitatea Plus) nu schimbă direcția generală: audiența „pe telecomandă” se contractă, iar competiția pentru atenție devine mai dură, inclusiv prin repoziționări de conținut și grilă. [...]

Utilizator la laptop, avertisment despre reclame frauduloase pe social media.
Media & Publicitate09 feb. 2026

Reclamele frauduloase pe social media - România ar genera 12,6% din veniturile europene

Potrivit Economica.net , România contribuie semnificativ la veniturile generate de reclamele frauduloase pe platformele de social media, reprezentând 12,6% din totalul european , conform unui raport realizat de Juniper Research și comandat de Revolut. Acest procent depășește contribuțiile altor țări mari, precum Regatul Unit, Franța și Germania, subliniind vulnerabilitatea utilizatorilor români la astfel de practici. Impactul economic al reclamelor frauduloase Raportul detaliază cum platformele de social media, precum Facebook, Instagram și TikTok, au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro în 2025 din reclame frauduloase care au vizat utilizatorii europeni. În mod specific, pentru România, veniturile din aceste reclame au ajuns la aproape 70 de milioane de euro. Această situație evidențiază un conflict de interese, unde recompensele financiare pentru găzduirea de conținut fraudulos depășesc costurile supravegherii. Creșterea numărului de reclame frauduloase Conform studiului, utilizatorii de social media din Europa au fost expuși la aproape 1 trilion de reclame frauduloase în 2025, iar un utilizator mediu a văzut aproximativ 190 de astfel de reclame pe lună. Se estimează că acest număr va crește la 250 până în 2030, dacă tendințele actuale continuă. Una din zece reclame afișate pe rețelele sociale promovează o escrocherie. „Dacă industria nu trece de la un model de verificare reactiv la unul proactiv, Juniper Research estimează că până în 2030, companiile de social media vor genera peste 10,4 miliarde de euro din reclame la înșelătorii și scam-uri.” România, o țintă majoră România este identificată ca o țintă principală pentru aceste reclame, contribuind cu 12,6% la veniturile generate la nivel european. Aceasta este o creștere semnificativă față de alte țări mari din Europa și reflectă o problemă sistemică a platformelor de socializare care nu reușesc să controleze eficient conținutul fraudulos. Ce urmează? Dacă nu se iau măsuri semnificative pentru a combate aceste practici, raportul avertizează că valoarea pe termen lung a platformelor de social media va fi afectată, pe măsură ce încrederea consumatorilor se erodează. Deși veniturile pe termen scurt pot crește, pe termen lung, impactul negativ asupra reputației și încrederii utilizatorilor ar putea fi devastator. Raportul evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în modul în care platformele de socializare gestionează reclamele frauduloase, trecând de la un model reactiv la unul proactiv, pentru a proteja utilizatorii și a menține integritatea platformelor. [...]

O tânără scriind lângă un microfon Radio Europa Liberă, simbol al libertății de exprimare.
Media & Publicitate06 feb. 2026

Suspendarea finanțării de către Congresul SUA duce la retragerea Europa Liberă - Redacția a fost relansată în 2018 pentru combaterea dezinformării

Europa Liberă își închide operațiunile din România pe 31 martie , relatează HotNews.ro , citând informații ale Pagina de Media. Publicația, finanțată de Congresul Statelor Unite, ar urma să își înceteze activitatea după opt ani, într-un context mai larg de reducere a finanțării pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL). Redacția Europa Liberă România are aproximativ 20 de angajați, iar închiderea vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru RFE/RL în martie 2025, potrivit aceleiași surse. Europa Liberă este continuatorul serviciului Radio Europa Liberă, recepționat în România în perioada comunismului și până în 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană. Proiectul a revenit în 2018, pe fondul creșterii fenomenului de dezinformare. Publicația s-a lansat în România cu Sabina Fati la conducere, iar ulterior poziția de director a fost preluată de Elena Vijulie, care conduce redacția și în prezent. HotNews.ro notează că Europa Liberă a publicat de-a lungul timpului mai multe investigații, iar în octombrie 2025 a fost în topul citărilor, conform Pagina de Media. Potrivit articolului, dificultățile au fost amplificate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la 16 martie 2025, care viza reducerea cheltuielilor Agenției SUA pentru Media Globale (USAGM), instituție de care depinde și RFE/RL. Autoritățile din Cehia, unde se află sediul central al RFE/RL, au cerut atunci statelor UE sprijin financiar, iar Uniunea Europeană a anunțat în mai 2025 că va debloca 5,5 milioane de euro pentru continuarea activităților. În paralel, conform Pagina de Media, serviciul Europa Liberă din Bulgaria ar urma să fie închis, iar serviciul maghiar a fost închis la mijlocul lunii noiembrie 2025, la cererea premierului Viktor Orban. [...]

Jeff Bezos și o persoană la un eveniment, discutând despre schimbări în media.
Media & Publicitate05 feb. 2026

Circa 33% din angajații Washington Post concediați în urma deciziei proprietarului Jeff Bezos - închiderea secțiilor sport și carte

Jeff Bezos a ordonat concedierea a circa o treime din personalul The Washington Post , potrivit NPR , într-o mișcare care lovește „fiecare colț al redacției” și marchează o restrângere abruptă a ambițiilor editoriale ale publicației. Decizia a fost luată miercuri și vine după apeluri ale jurnaliștilor către proprietar, pe fondul presiunilor financiare și al unei repoziționări strategice. Într-un apel pe Zoom cu redacția, redactorul-șef executiv Matt Murray a descris concedierile drept o „resetare strategică”, argumentând că publicația trebuie să concureze într-o eră dominată de inteligența artificială și că schimbările sunt impuse de „realități dificile și chiar dezamăgitoare”. NPR notează că Washington Post își va îngusta, pentru viitorul previzibil, aria de acoperire, cu accent mai puternic pe politică și securitate națională. „Aceasta se numără printre cele mai întunecate zile din istoria uneia dintre cele mai mari organizații de știri din lume”, a declarat fostul redactor-șef executiv Marty Baron, într-un comunicat citat de NPR. Concret, Murray a spus că ziarul va închide departamentul de sport, păstrând totuși unii reporteri care vor scrie materiale de tip „feature” (reportaje ample, cu accent pe poveste și context). Totodată, se închide secțiunea de carte, iar podcastul „Post Reports” va fi suspendat. Redacția internațională urmează să fie redusă „dramatic”, iar NPR menționează că întregul birou pentru Orientul Mijlociu a fost desființat, pe baza mesajelor publice ale jurnaliștilor afectați. Reducerile ating și acoperirea locală: secțiunea Metro va fi restructurată pentru a păstra o „prezență sănătoasă pentru abonații locali”, însă un angajat concediat a spus că ar rămâne aproximativ o duzină de oameni, față de peste 40 anterior, în condițiile în care negocierile privind pachetele compensatorii sunt încă în desfășurare. NPR mai arată că Washington Post , companie privată deținută de Bezos, a refuzat să confirme printr-un purtător de cuvânt date de bază despre redacție, abonamente și alte informații financiare, iar Bezos nu a comentat public procesul. În context, NPR amintește că publisherul și CEO-ul Will Lewis le-a spus angajaților, la o întâlnire generală din iunie 2024, că publicația a pierdut 177 milioane de dolari în doi ani și că „nu suficient de mult public” își dorește să citească reportajele ziarului. Fostul redactor-șef executiv Marty Baron îl acuză pe Bezos că a agravat problemele prin „decizii prost concepute”, inclusiv renunțarea, în toamna lui 2024, la un editorial de susținere pentru Kamala Harris , decizie care, a dus la anularea a sute de mii de abonamente. [...]

Teodora Tompea, jurnalistă, la birou, zâmbind în fața camerei.
Media & Publicitate04 feb. 2026

Teodora Tompea pleacă de la Digi24 după 13 ani - se alătură echipei Observatorului de la Antena 1

Teodora Tompea pleacă de la Digi24 după 13 ani și ar urma să se alăture echipei Observatorului de la Antena 1, potrivit Paginademedia.ro . Informația a fost publicată pe 4 februarie 2026, iar până la momentul apariției articolului jurnalista nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere. Mutarea indică un nou transfer de personal dinspre o televiziune de știri către o generalistă, într-un context în care posturile mari își consolidează echipele de știri prin recrutări punctuale. În cazul de față, direcția ar fi Antena 1, unde Tompea ar intra în echipa Observatorului, unul dintre principalele produse informative ale stației. Teodora Tompea are 17 ani de experiență în jurnalism și a lucrat anterior la Radio Nord Est (Iași), Europa FM și în presa locală din Arad. La Digi24 s-a alăturat în mai 2012, chiar în anul lansării televiziunii, unde a fost atât moderator de emisiuni de dezbatere, cât și prezentator de știri pe mai multe intervale orare; printre proiectele menționate se numără „Scena Deschisă” și „Planeta ești tu”. Paginademedia notează că aceasta este a doua recrutare recentă a Antenei 1, după trecerea lui Denise Rifai de la Kanal D la postul din grupul Intact. Pentru Rifai, Antena 1 nu a detaliat rolul exact, menționând doar pregătirea unui format nou, fără a oferi un calendar de lansare sau alte informații despre conținut. [...]

Denise Rifai în timpul unei emisiuni de interviuri la Kanal D.
Media & Publicitate03 feb. 2026

Kanal D închide capitolul „40 de întrebări” cu Denise Rifai - Postul invocă „noi oportunități” în grilă

Kanal D a anunțat încheierea colaborării cu Denise Rifai după aproape șase ani , iar postul încearcă să controleze tranziția printr-un mesaj care pune accent pe continuitate și pe „moștenirea” emisiunii, potrivit Pagina de Media . Plecarea prezentatoarei, asociată direct cu brandul „40 de întrebări”, lasă Kanal D fără una dintre figurile sale editoriale recognoscibile din zona de interviu, într-un moment în care audiența și diferențierea de conținut sunt esențiale pentru televiziunile comerciale. În mesajul transmis luni, 2 februarie 2026, Kanal D își justifică public decizia în termeni de ciclu firesc al proiectelor TV, subliniind că „industria televiziunii este, prin natura sa, dinamică” și că proiectele „se încheie pentru noi oportunități”. Din perspectiva postului, formularea urmărește să reducă riscul unei percepții de ruptură sau conflict și să mute discuția către ideea de evoluție profesională, într-un context în care plecările de vedete pot afecta atât imaginea, cât și stabilitatea grilei. Impactul imediat pentru Kanal D ține de golul de conținut și de identitate pe segmentul de interviu: „40 de întrebări” a fost prezentată de televiziune drept „un adevărat fenomen media”, iar postul a publicat și un bilanț al formatului: 228 de invitați și 9.120 de întrebări, consemnează Pagina de Media . Prin această recapitulare, Kanal D încearcă să fixeze în percepția publică valoarea proiectului ca produs al postului, nu doar al prezentatoarei, și să păstreze capitalul de imagine acumulat în aproape șase ani. Pe termen scurt, plecarea Denisei Rifai devine și un avantaj competitiv pentru un rival direct: din februarie, jurnalista se alătură Antena 1 pentru „un format nou”, conform unui comunicat Antena Group citat de HotNews.ro , într-o echipă de producție condusă de Emilia Vlad. Pentru Kanal D , miza este dublă: să gestioneze tranziția fără pierderi de audiență și să găsească rapid o soluție editorială care să acopere zona de interviu și să limiteze transferul de public către noul proiect al prezentatoarei. [...]