Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
BBC pregătește desființarea a 2.000 de posturi, circa 10% din personal, ca parte a unui plan de reducere a costurilor cu 10% în următorii trei ani, potrivit news.ro. Ar fi cel mai mare val de concedieri din cadrul grupului audiovizual britanic din ultimii 15 ani, pe fondul presiunilor financiare și al scăderii veniturilor din redevență.
BBC anunțase intenția de a-și reduce costurile cu 10%, fără să detalieze atunci efectul asupra locurilor de muncă. Presa britanică, citată de AFP, indică faptul că planul ar însemna aproximativ 600 de milioane de lire sterline (690 de milioane de euro, aprox. 3,45 miliarde lei) și ar include atât desființări de posturi, cât și eliminarea unor programe.
Agenția britanică Press Association (PA) și Sky News susțin că angajații au fost informați despre concedieri miercuri. Contactată de AFP, BBC nu a confirmat imediat aceste informații.
Dificultățile financiare ale BBC sunt legate, potrivit aceleiași relatări, de scăderea veniturilor din redevența anuală, tot mai contestată și afectată de o fraudă în creștere. Redevența este în prezent de 174,50 lire sterline.
Reducerile de personal vin înainte ca Matt Brittin, fost manager la Google, să preia funcția de director general al BBC la 18 mai.
În paralel, instituția se află într-o criză după demisia directorului general, pe fondul unui scandal legat de difuzarea unui montaj considerat înșelător al unui discurs al lui Donald Trump înainte de evenimentele din 6 ianuarie 2021. Trump a depus o plângere de defăimare în Florida și solicită despăgubiri de zece miliarde de dolari, iar un judecător federal a stabilit data procesului în 2027.
Recomandate
Europa Liberă își închide operațiunile din România pe 31 martie , relatează HotNews.ro , citând informații ale Pagina de Media. Publicația, finanțată de Congresul Statelor Unite, ar urma să își înceteze activitatea după opt ani, într-un context mai larg de reducere a finanțării pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL). Redacția Europa Liberă România are aproximativ 20 de angajați, iar închiderea vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru RFE/RL în martie 2025, potrivit aceleiași surse. Europa Liberă este continuatorul serviciului Radio Europa Liberă, recepționat în România în perioada comunismului și până în 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană. Proiectul a revenit în 2018, pe fondul creșterii fenomenului de dezinformare. Publicația s-a lansat în România cu Sabina Fati la conducere, iar ulterior poziția de director a fost preluată de Elena Vijulie, care conduce redacția și în prezent. HotNews.ro notează că Europa Liberă a publicat de-a lungul timpului mai multe investigații, iar în octombrie 2025 a fost în topul citărilor, conform Pagina de Media. Potrivit articolului, dificultățile au fost amplificate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la 16 martie 2025, care viza reducerea cheltuielilor Agenției SUA pentru Media Globale (USAGM), instituție de care depinde și RFE/RL. Autoritățile din Cehia, unde se află sediul central al RFE/RL, au cerut atunci statelor UE sprijin financiar, iar Uniunea Europeană a anunțat în mai 2025 că va debloca 5,5 milioane de euro pentru continuarea activităților. În paralel, conform Pagina de Media, serviciul Europa Liberă din Bulgaria ar urma să fie închis, iar serviciul maghiar a fost închis la mijlocul lunii noiembrie 2025, la cererea premierului Viktor Orban. [...]
Digital Marketing Forum 2026 mizează pe aplicarea rapidă a AI în marketing , printr-o structură care combină o conferință despre schimbările din industrie cu două masterclassuri „de lucru”, potrivit Wall-Street . Evenimentul are loc pe 5–6 mai 2026, la JW Marriott București, și aduce 5 speakeri internaționali alături de lideri din companii și agenții, într-un format centrat pe integrarea dintre strategie și execuție. Miza pentru companii și agenții este una operațională: agenda este construită în jurul deciziilor rapide și al ajustărilor de tactică într-un ecosistem în care vizibilitatea online, video-ul și utilizarea datelor se schimbă accelerat, iar inteligența artificială începe să influențeze direct modul de planificare și optimizare a campaniilor. Ziua 1: conferință despre ce se schimbă în marketingul digital Prima zi este descrisă ca o conferință „premium” care pune în prim-plan teme precum impactul inteligenței artificiale, noile reguli ale vizibilității online, rolul conținutului video și folosirea datelor pentru decizii rapide. Formatul include studii de caz, perspective strategice și dezbateri aplicate, cu obiectivul de a separa ce merită testat de ce trebuie ajustat sau abandonat. Ziua 2: două masterclassuri pentru implementare Pe 6 mai sunt programate două masterclassuri intensive, prezentate ca spații de lucru pentru marketerii care vor să aplice imediat ideile discutate: Digital Marketing Incubator: Turning Ideas into Winning Campaigns – axat pe construirea unui sistem coerent de promovare, de la strategie și public-țintă până la execuție și optimizare. Digital Marketing Accelerator: AI Strategies for Better Results – concentrat pe integrarea inteligenței artificiale în marketing, cu aplicații pentru conținut, analiză și decizii strategice bazate pe date. Speakeri și organizare Ediția din 2026 îi include, între alții, pe Barbara Grabiwoda (Publicis Groupe CEE), Imogen Coles (Ogilvy Group), Azeem Ahmad (Reflect Digital), Silviu Buidan (Kaufland România & Moldova), Judith Lewis (Decabbit Consultancy), alături de reprezentanți ai unor companii precum Vodafone România, Auchan Retail România, eMAG, Visa, Project Agora, Teads, Henkel, Ringier România, AdForm SEE și Flaminjoy. Evenimentul este organizat de Evensys , cu sprijinul Kaufland, Project Agora, Auchan, Teads, Flaminjoy, AdForm, Aqua Carpatica și Tchibo. Mai multe detalii despre program și participare sunt disponibile pe site-ul indicat de organizatori: digitalforum.ro. [...]
BRAT avertizează că o interdicție a reclamelor la jocuri de noroc ar putea muta bugetele spre platforme globale mai greu de controlat și ar alimenta piața neagră , potrivit unei scrisori transmise Parlamentului și prezentate de Paginademedia . Organizația – care, conform articolului, reunește sute de publicații online – critică inițiativele legislative ce vizează interzicerea publicității la pariuri în online și în spațiul public (outdoor). Miza, din perspectiva industriei media, este una de reglementare cu efect economic: BRAT susține că publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate funcționează deja într-un cadru reglementat și fiscalizat, iar restricțiile ar lovi în actorii locali care operează „verificabil și controlabil”, fără să rezolve problema expunerii prin canale digitale greu de supravegheat. Argumentul central: publicitate reglementată vs. migrarea către zone „gri” În scrisoare, BRAT afirmă că promovarea jocurilor de noroc autorizate se desfășoară într-un cadru deja reglementat, cu entități licențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în clasa a II-a, care pot derula legal activități conexe, inclusiv marketing, publicitate și afiliere, sub controlul autorității. Totodată, organizația susține că publicitatea are și un „efect pozitiv” asupra „ordinii pieței”, în sensul că îi face vizibili pe operatorii licențiați, care plătesc taxe și au obligații de conformare și responsabilitate socială, în timp ce publisherii locali și companiile de publicitate stradală (OOH – „out of home”, adică panouri și alte formate în spațiul public) ar lucra legitim doar cu entități care operează în cadrul legal. Ce riscuri invocă BRAT dacă se interzice publicitatea Organizația își construiește poziția pe ideea că o interdicție ar produce efecte mai ales asupra actorilor locali, în timp ce publicitatea s-ar putea reloca spre canale mai puțin controlabile. În scrisoare sunt menționate, între altele: riscul creșterii pieței negre, invocând experiențe din alte țări europene (Italia și Belgia) după interdicții sau limitări agresive; dificultatea de a controla platformele globale (sunt enumerate Google, Meta – Facebook și Instagram, TikTok, YouTube sau X), care nu ar fi sub controlul direct și efectiv al autorităților române în aceeași măsură ca actorii locali; posibilitatea ca limitarea vizibilității operatorilor licențiați să încurajeze utilizarea operatorilor ilegali/nelicențiați; un potențial impact negativ asupra veniturilor bugetare din taxele de licențiere și din taxa de promovare, dacă jucătorii migrează către zona nelicențiată. BRAT mai argumentează că participarea minorilor la jocurile de noroc este deja interzisă de lege și că prioritatea ar trebui să fie consolidarea verificării vârstei și controlul efectiv al accesului, nu eliminarea comunicării comerciale „ca atare”. Ce cere industria în Parlament BRAT solicită implicarea industriei în procesul legislativ și spune că este dispusă să contribuie cu date și expertiză. Documentul vizează, potrivit articolului, două proiecte legislative: publicitatea la jocuri de noroc în mediul online și publicitatea stradală. Documentul integral, inclusiv anexele, a fost publicat inițial de HotNews, mai notează Paginademedia. Context: singurele restricții ferme, la CNA În paralel cu proiectele din Parlament, Paginademedia amintește că o instituție care a impus interdicții este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care anul trecut a interzis apariția vedetelor în campanii pentru jocuri de noroc, atât în online, cât și la TV. Publicația menționează și un exemplu recent din zona de influenceri, ca indiciu al nivelului ridicat al plăților din astfel de campanii. [...]
Warner Bros. își extinde strategia „Game of Thrones” către cinema , confirmând dezvoltarea primului film din universul francizei, într-o mișcare care poate deschide o nouă linie de monetizare dincolo de serialele TV, potrivit Mediafax . Producția a fost prezentată marți seară la CinemaCon , în Las Vegas, și a fost inclusă în planurile studioului pentru 2027 și anii următori, conform Variety, citat de Mediafax. Titlul provizoriu este „Game of Thrones: Aegon’s Conquest”. Ce poveste va spune filmul Filmul îl are în centru pe Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Povestea este relatată în cartea „Foc și sânge” a lui George R.R. Martin. În rezumatul prezentat, Aegon Cuceritorul: cucerește mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor; acționează alături de surorile sale, Visenya și Rhaenys; creează Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși. Cine semnează scenariul și cum se leagă de restul francizei Scenariul ar urma să fie scris de Beau Willimon , fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”. În paralel, universul „Game of Thrones” continuă pe TV: în această vară este așteptat sezonul trei din „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”, mai notează Mediafax. [...]
Noul trailer pentru „The Wizard of the Kremlin” indică o miză comercială mai mare în America de Nord , după ce Vertical Entertainment a cumpărat drepturile de distribuție și a fixat o lansare în cinematografe pe 15 mai, potrivit HotNews . Materialul video scoate în față transformarea lui Jude Law în rolul lui Vladimir Putin, dar și faptul că filmul pare construit în jurul „vrăjitorului” din titlu, strategul Vadim Baranov. Ce urmărește filmul și cine sunt personajele-cheie „The Wizard of the Kremlin” este o dramă politică despre ascensiunea lui Putin ca actor global, cu ajutorul lui Baranov, interpretat de actorul american Paul Dano. Personajul este inspirat de Vladislav Surkov, descris ca „eminența cenușie” a politicii ruse în primii ani ai lui Putin în politică și după ajungerea acestuia la președinția Rusiei. Trailerul îl arată pe Baranov încercând să-l convingă pe Putin de o abordare cinică a geopoliticii, cu obiectivul „să semene haos” și „să construiască mitul că rușii controlează lumea modernă”. Din distribuție mai fac parte Alicia Vikander (Ksenia, soția lui Baranov), precum și Will Keen, Jeffrey Wright și Tom Sturridge. Context de festival și calendar de lansare Filmul este regizat de cineastul francez Olivier Assayas și adaptează romanul „La Mage du Kremlin” (2022), semnat de romancierul și eseistul italo-elvețian Giuliano da Empoli. Lungmetrajul a avut premiera internațională pe 31 august 2025, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția , unde a primit o ovație de 12 minute. După circuitul festivalier, filmul a intrat în cinematografele din Franța abia în ianuarie 2026. Pentru piața nord-americană, lansarea este programată pe 15 mai, după achiziția drepturilor de către Vertical Entertainment. În România, filmul nu are deocamdată o dată oficială de lansare, însă HotNews notează că este probabil să ajungă în cinematografe mai târziu în cursul acestui an. [...]
Internet Archive publică treptat circa 2.500 de înregistrări rare de concerte, digitizate dintr-o colecție de peste 10.000 de casete, într-un demers care mută conservarea muzicii live din zona privată în infrastructură publică digitală , potrivit TechCrunch . Colecția aparține lui Aadam Jacobs , un fan al muzicii din Chicago care își înregistrează concertele încă din anii ’80. Acum, la 59 de ani, Jacobs spune că benzile se vor degrada în timp, motiv pentru care a acceptat ca voluntari ai Internet Archive – bibliotecă digitală nonprofit – să le digitizeze. În acest moment, aproximativ 2.500 de casete au fost urcate pe Internet Archive. Printre „piesele” menționate se află o înregistrare Nirvana din 1989, dar și materiale descrise ca fiind anterior necunoscute de la artiști influenți precum Sonic Youth, R.E.M., Phish, Liz Phair, Pavement și Neutral Milk Hotel, alături de numeroase trupe punk. Cum ajung casetele online Procesul este susținut de voluntari, inclusiv ingineri audio. Unul dintre ei, Brian Emerick, merge lunar la Jacobs acasă pentru a ridica noi cutii cu casete. Înregistrările sunt redate pe deck-uri de casete și convertite în fișiere digitale, după care alți voluntari: curăță și îmbunătățesc sunetul (în condițiile în care o parte din înregistrări au fost făcute cu echipamente modeste); organizează și etichetează materialele; identifică, unde e posibil, numele pieselor, inclusiv pentru trupe mai puțin cunoscute. Demersul arată cum arhivarea culturală – în mod tradițional fragmentată și vulnerabilă la degradare fizică – poate fi scalată prin digitizare și publicare într-o bibliotecă online, cu acces direct pentru public. [...]
