Știri din categoria Legistație

Proiect de lege pentru limitarea mandatelor în conducerea BNR la 14 ani - Implementarea directivelor europene din 2024 în legislația românească

10 februarie 2026, 00:32

Noua legislație propusă pentru BNR limitează mandatele la 14 ani și întărește independența conducerii.

Proiectul de lege al Guvernului României introduce o limită de 14 ani pentru funcțiile de conducere în Banca Națională a României (BNR), conform unui articol publicat de Profit.ro. Această inițiativă legislativă urmărește transpunerea în legislația românească a două directive europene din 2024 și aduce modificări importante în ceea ce privește independența și funcționalitatea conducerii BNR.

Independența conducerii BNR

Noua legislație întărește independența conducerii BNR, stipulând că personalul și conducerea băncii centrale vor exercita competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a primi instrucțiuni din partea altor autorități sau instituții. Această independență este deja prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, însă proiectul de lege adaugă clarificări suplimentare.

„BNR, personalul și conducerea exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.”

Cerințe și interdicții pentru conducerea BNR

Proiectul de lege introduce cerințe clare pentru numirea conducerii BNR, Parlamentul fiind însărcinat să publice criterii obiective și transparente privind buna reputație, pregătirea profesională și experiența relevantă. De asemenea, se prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă.

Un alt aspect important al proiectului este introducerea unei perioade de cooling-off pentru angajații și membrii Consiliului de administrație al BNR. Aceștia nu vor putea lucra pentru bănci sau entități afiliate timp de 3 până la 12 luni după încheierea relațiilor contractuale cu BNR, pentru a preveni conflictele de interese.

Limitarea mandatelor și excluderea guvernatorului

Mandatele membrilor Consiliului de administrație al BNR vor fi limitate la 14 ani, fără a lua în considerare mandatele anterioare datei de 11 ianuarie 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR este exclus de la aceste limitări, ceea ce înseamnă că un nou guvernator ar putea avea un mandat nelimitat, similar cu cel al actualului guvernator, Mugur Isărescu.

Interdicții de tranzacționare

Pentru a preveni conflictele de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne care să interzică personalului și conducerii tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate. Totuși, deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective sunt permise, deoarece nu permit intervenția în administrarea portofoliului.

Aceste modificări legislative sunt menite să asigure o mai mare transparență și obiectivitate în funcționarea BNR, aliniindu-se la standardele europene și consolidând independența instituției față de influențele externe.

Tag-uri:banca nationala a romaniei limitare mandate bnr independenta bnr perioada cooling-off interdictii tranzactionare bnr mugur isarescu guvernul romaniei

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăprofit.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Recruți în exerciții militare, pregătindu-se pentru mobilizare.

Legistație08 feb. 2026

Rezerviști inapți mobilizați în 2025 - modificări legislative au permis convocarea fără criterii clare

Un vid legislativ a făcut posibilă convocarea unor rezerviști inapți la mobilizare , potrivit Adevărul , care relatează despre cazuri semnalate la exercițiul „ Mobex Sb-Ms 25 ”, când persoane cu grade de invaliditate sau cu afecțiuni grave au primit ordine de chemare, cu avertismentul unor amenzi între 1.300 și 3.800 de lei în caz de neprezentare. Situațiile au fost reclamate în special în județele Sibiu și Mureș, prin petiții către Avocatul Poporului. Instituția a constatat că, pentru soldații și gradații trecuți în rezervă, nu exista un cadru legal aplicabil care să permită evaluarea medicală și constatarea incapacității de a participa la exerciții militare, ceea ce a lăsat persoanele vizate fără un răspuns clar privind starea lor medicală și obligațiile de prezentare. Raportul Avocatului Poporului indică drept cauză principală abrogarea Ordinului ministrului apărării naționale M.72/2002, care aproba baremul medical pentru stabilirea aptitudinii față de îndeplinirea serviciului militar și includea referințe privind rezerviștii. După publicarea unui nou barem medical în Monitorul Oficial, în 2023, comisiile de expertiză medico-militară nu ar mai fi avut baza normativă pentru a evalua rezerviștii și a le stabili aptitudinea militară, chiar și în prezența unor probleme medicale evidente; în consecință, unii au fost menținuți „pe poziție de așteptare” în planurile de mobilizare până la apariția unor reglementări. Pentru acoperirea acestui gol, Avocatul Poporului s-a adresat Direcției Medicale a MApN, iar aceasta a comunicat constituirea unui grup de lucru interministerial, cu participarea MAI, SRI, SIE, SPP, STS, ANP și MJ. Grupul a discutat introducerea unui articol nou în proiectul de modificare a Ordinului nr. M 194/2022, astfel încât cetățenilor din rezerva generală/operațională încadrați în grad de invaliditate de medicul expert al asigurărilor sociale să li se stabilească aptitudinea medico-militară în concordanță cu gradul: pentru gradul III „Inapt pace apt limitat la război” (IPALR), iar pentru gradul II sau I „Inapt cu scoatere din evidență” (ISE). Documentul mai arată că procesul de reglementare presupune etape legale și administrative și, prin urmare, necesită timp, motiv pentru care Avocatul Poporului a apreciat că situația trebuie monitorizată în continuare. În context, Adevărul amintește că exercițiile MOBEX sunt organizate periodic pentru verificarea completării cu personal și tehnică a unităților militare și pentru consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii în activitate, iar în 2025 au avut loc exerciții inclusiv în mai (Teleorman, Giurgiu, Olt), septembrie (Sibiu, Mureș) și 12-20 octombrie (București și Ilfov). [...]

Mecanism de reparare a unui dispozitiv electronic pe un birou de lucru.

Legistație02 feb. 2026

Reparații obligatorii și după garanție – Producătorii ar putea fi obligați prin lege să intervină

Producătorii ar putea fi obligați să repare produse și după expirarea garanției conform unui proiect de lege inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care transpune în legislația românească Directiva UE 2024/1799 . Scopul este clar: încurajarea reparării bunurilor în locul înlocuirii acestora, prin consolidarea drepturilor consumatorilor și reducerea risipei de resurse. Informațiile au fost publicate de avocatnet.ro . Potrivit proiectului, reparațiile vor trebui realizate fie gratuit, fie la un preț rezonabil, într-un termen rezonabil, indiferent dacă produsul se află sau nu în perioada de garanție. Obligația revine producătorului, dar în anumite situații poate fi preluată de reprezentantul său autorizat din UE, importator sau distribuitor. Pentru a respecta această obligație, aceștia vor putea apela la subcontractori. În cazul în care reparația este imposibilă din punct de vedere tehnic, consumatorul va putea primi un produs recondiționat. De asemenea, proiectul elimină barierele tehnice și contractuale care împiedică reparația bunurilor. Se interzice explicit refuzul reparației doar pentru că produsul a fost anterior reparat în alt service. Clauzele sau soluțiile tehnice, fie ele software ori hardware, care restricționează accesul la reparație sunt considerate ilegale, cu excepția cazurilor în care sunt justificate prin protejarea proprietății intelectuale. Ce prevede proiectul de lege: Obligația de reparare, chiar și după expirarea garanției, pentru produsele cu cerințe legale de reparabilitate; Reparații gratuite sau la prețuri rezonabile, într-un termen rezonabil; Oferirea, dacă e necesar, a unui produs de înlocuire temporar, gratuit sau contra cost; Eliminarea interdicției de a repara produse deja reparate de alte service-uri; Acces liber la piese de schimb, inclusiv cele produse prin imprimare 3D, atâta timp cât respectă normele de siguranță; Informarea clară, online, despre costurile orientative ale reparațiilor și piesele disponibile; Interzicerea clauzelor contractuale sau tehnologiilor care împiedică repararea. Un alt element important este introducerea unui formular standard european, oferit gratuit consumatorului înainte de încheierea contractului de reparație. Acesta va cuprinde date despre bunul defect, natura intervenției, durata estimată, prețul, serviciile auxiliare disponibile și valabilitatea ofertei. Condițiile din formular nu pot fi modificate timp de cel puțin 30 de zile, iar acceptarea ofertei de către consumator va face documentul obligatoriu pentru reparator. Totodată, dacă este necesară o diagnoză pentru stabilirea defectului, reparatorul poate solicita un tarif suplimentar, dar doar cu informarea prealabilă a consumatorului. Formularul se va considera un instrument complet de informare, înlocuind cerințele legale privind transparența serviciului, a prețului și a identității prestatorului. Proiectul de lege prevede și un regim sancționatoriu detaliat, cu amenzi graduale în funcție de gravitatea și tipul încălcării. Astfel: nerespectarea obligațiilor privind informarea consumatorilor și neutilizarea formularului european de reparații poate atrage amenzi între 4.000 și 40.000 de lei ; refuzul de a efectua reparațiile prevăzute de lege sau încălcarea regulilor aferente acestora se sancționează cu amenzi între 8.000 și 80.000 de lei ; neasigurarea informațiilor despre serviciile de reparații poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 50.000 de lei . În caz de repetare a contravențiilor , amenzile pot ajunge până la 100.000 de lei , iar competența de constatare și aplicare a sancțiunilor revine Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului ( ANPC ) . Pentru a deveni aplicabil, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, documentul rămâne în dezbatere publică, oferind posibilitatea de intervenție din partea actorilor interesați. [...]