Știri
Știri din categoria Legistație
Proiectul de lege al Guvernului României introduce o limită de 14 ani pentru funcțiile de conducere în Banca Națională a României (BNR), conform unui articol publicat de Profit.ro. Această inițiativă legislativă urmărește transpunerea în legislația românească a două directive europene din 2024 și aduce modificări importante în ceea ce privește independența și funcționalitatea conducerii BNR.
Noua legislație întărește independența conducerii BNR, stipulând că personalul și conducerea băncii centrale vor exercita competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a primi instrucțiuni din partea altor autorități sau instituții. Această independență este deja prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, însă proiectul de lege adaugă clarificări suplimentare.
„BNR, personalul și conducerea exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.”
Proiectul de lege introduce cerințe clare pentru numirea conducerii BNR, Parlamentul fiind însărcinat să publice criterii obiective și transparente privind buna reputație, pregătirea profesională și experiența relevantă. De asemenea, se prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă.
Un alt aspect important al proiectului este introducerea unei perioade de cooling-off pentru angajații și membrii Consiliului de administrație al BNR. Aceștia nu vor putea lucra pentru bănci sau entități afiliate timp de 3 până la 12 luni după încheierea relațiilor contractuale cu BNR, pentru a preveni conflictele de interese.
Mandatele membrilor Consiliului de administrație al BNR vor fi limitate la 14 ani, fără a lua în considerare mandatele anterioare datei de 11 ianuarie 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR este exclus de la aceste limitări, ceea ce înseamnă că un nou guvernator ar putea avea un mandat nelimitat, similar cu cel al actualului guvernator, Mugur Isărescu.
Pentru a preveni conflictele de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne care să interzică personalului și conducerii tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate. Totuși, deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective sunt permise, deoarece nu permit intervenția în administrarea portofoliului.
Aceste modificări legislative sunt menite să asigure o mai mare transparență și obiectivitate în funcționarea BNR, aliniindu-se la standardele europene și consolidând independența instituției față de influențele externe.
Recomandate
Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii , într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV , cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale. Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017. De ce contează: controlul costurilor și limitarea „anvelopei” de sporuri Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări. În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”. Principalele schimbări din proiect: grilă nouă, raport 1:8 și reguli mai stricte Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României , Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată. Sporuri: plafon de 20% la nivel de instituție și eliminări punctuale Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii. Proiectul păstrează, între altele: sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene (posibil inclusiv pentru anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe). În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv: indemnizația de hrană; sporul pentru titlul de doctor (care, pentru personalul din învățământ, ar urma să fie inclus în coeficienții de salarizare); sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap. Ce urmează: consultare publică și aplicare din 2027 Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare. În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată. [...]
Guvernul introduce un depozit financiar obligatoriu pentru agențiile care aduc muncitori străini , o măsură menită să acopere costuri de repatriere și sancțiuni și să reducă abuzurile din intermediere, potrivit Economedia . Ordonanța de urgență adoptată joi, 23 aprilie, mai prevede o platformă națională unică de monitorizare și o listă de ocupații deficitare, care va condiționa inițierea procedurilor de angajare pentru majoritatea posturilor. Depozitul financiar funcționează ca un mecanism preventiv de protecție: agențiile de plasare trebuie să plătească într-un fond de garantare pentru fiecare lucrător, iar valoarea garanției menționată de Guvern este de 75.000 de euro (aprox. 373.000 lei) pentru 250 de lucrători aduși. Conform explicațiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , banii ar urma să acopere costurile aferente repatrierii, sprijinului pentru lucrătorii aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor care nu își îndeplinesc obligațiile. Ce se schimbă pentru angajatori și agențiile de plasare OUG introduce și o infrastructură digitală prin care autoritățile pot verifica mai ușor angajările: platforma unică națională workinginromania.gov.ro , gestionată de MAI prin Hub MAI Gov. Angajatorii care vor să încadreze în muncă străini trebuie să se înregistreze în platformă, iar instituțiile competente pot controla datele introduse. În paralel, se creează o listă a ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial, pe baza datelor ANOFM și INS, precum și a consultării partenerilor sociali. Pentru majoritatea ocupațiilor (cu excepția unor zone înalt calificate, potrivit prezentării), procedurile de angajare pot fi inițiate doar dacă postul se regăsește pe această listă, în logica prioritizării forței de muncă disponibile intern. Contracte standard și „angajatorul plătește” Actul normativ mai prevede standardizarea contractelor, inclusiv: contractul de prestări servicii (agenție–angajator); contractul de plasare tripartit (agenție–angajator–lucrător), în limba română și într-o limbă înțeleasă de lucrător; contractul de muncă (angajator–lucrător). Totodată, se instituie principiul „angajatorul plătește”, care interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători. De ce contează: control mai strict într-o piață în expansiune Guvernul justifică intervenția prin creșterea accelerată a contingentului de lucrători străini nou-admiși: de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, iar pentru acest an contingentul stabilit este de 90.000. În acest context, pachetul de măsuri urmărește, potrivit declarațiilor oficiale, combaterea migrației ilegale, limitarea intermedierii abuzive și reducerea riscului de concurență neloială pe piața muncii. Un alt efect operațional relevant pentru companii este că firmele românești pot angaja direct muncitori străini, fără intermediar, dacă parcurg procedurile legale și îndeplinesc obligațiile impuse de ordonanță. Pentru agențiile de plasare, însă, noul depozit financiar ridică pragul de conformare și transferă o parte din riscurile operaționale și de sancționare în zona de garanții obligatorii. [...]
Guvernul propune să coboare pragul de intrare în insolvența persoanelor fizice la 10 salarii minime , într-un proiect pus în consultare publică care include și protecții pentru locuința familiei, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: acces mai larg la o procedură care, în forma actuală, rămâne greu de folosit pentru o parte dintre debitorii persoane fizice. Proiectul a fost lansat în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău , care spune că intenția este „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”. Ce se schimbă: prag mai mic și protecție pentru locuință Conform declarațiilor ministrului, una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la procedura de insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, pentru a permite intrarea în procedură a mai multor persoane aflate în dificultate. În același pachet, proiectul prevede măsuri de protecție a locuinței familiei, în condițiile în care aceasta este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii „să nu fie scoși din propria casă”, potrivit ministrului. Cui i se adresează și care este logica măsurii Ministrul mai afirmă că proiectul ar oferi acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare. Mesajul central este că procedura nu ar urmări „ștergerea” obligațiilor, ci transformarea lor în unele gestionabile. „Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, a transmis Irineu Darău, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce urmează În acest moment, proiectul de lege este în etapa de avizare și consultare publică. Antena 3 nu indică un calendar de adoptare sau data la care modificările ar putea intra în vigoare. [...]
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care actualizează protecția consumatorilor în serviciile financiare, cu accent pe digitalizare și comerț online, potrivit AGERPRES . Măsura a fost adoptată joi, 19 martie 2026, și vizează în special contractele de servicii financiare încheiate la distanță. Executivul arată, într-un comunicat citat de agenția de presă, că ordonanța urmărește alinierea legislației românești la standardele Uniunii Europene și extinderea protecției pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri. Ce schimbă ordonanța pentru contractele financiare la distanță Actul normativ introduce cerințe de informare mai stricte și reguli suplimentare pentru situațiile în care deciziile sunt luate automatizat (de exemplu, prin algoritmi) sau când prețurile sunt personalizate în funcție de profilul clientului. „Scopul acestei ordonanțe este să alinieze legislația românească la standardele Uniunii Europene și să asigure protecție pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri.” În plus, Guvernul indică și o componentă de transparență legată de obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare, în linie cu tendința europeană de a cere informații comparabile despre astfel de caracteristici. Principalele obligații pentru comercianți și drepturi pentru consumatori Conform comunicatului Executivului, ordonanța include mai multe prevederi aplicabile contractelor de servicii financiare încheiate la distanță, între care: furnizarea de informații clare, accesibile și complete despre serviciile financiare și costurile asociate; obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la procesul decizional automatizat și personalizarea prețurilor; transparența privind obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare; respectarea dreptului de retragere fără penalități și fără obligația de a motiva decizia; modernizarea cerințelor de informare, astfel încât toate informațiile precontractuale să fie furnizate pe un suport durabil, lizibil și ușor de înțeles; stabilirea unor condiții echitabile de concurență între comercianți, oferind securitate juridică și claritate în relația cu consumatorii. Guvernul susține că aceste schimbări ar trebui să reducă riscurile de informare incompletă în vânzarea la distanță a serviciilor financiare și să întărească drepturile consumatorilor în relația cu furnizorii, într-un context în care tranzacțiile online și instrumentele digitale au devenit dominante. [...]
Guvernul discută noi reguli pentru jocurile de noroc și prelungirea plafonării prețului la gaze , într-o ședință în care sunt analizate și modificări în fiscalitate, ocuparea forței de muncă și digitalizarea administrației. Potrivit Adevărul , Executivul pregătește o serie de ordonanțe de urgență care vizează atât protecția jucătorilor, cât și adaptarea legislației economice la noile reguli europene. Reguli mai stricte pentru jocurile de noroc Una dintre principalele modificări vizează sistemul de autoexcludere pentru persoanele care vor să își limiteze accesul la jocurile de noroc. Guvernul propune: unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din sălile fizice introducerea unei perioade de 18 luni în care decizia de autoexcludere nu poate fi revocată stabilirea unor intervale clare pentru autoexcludere: 6 luni, 12 luni sau perioadă nedeterminată proceduri stricte de verificare a identității pentru a evita fraudele separarea clară între autoexcluderea completă și restricțiile comerciale temporare În plus, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și operatorii din industrie vor avea obligația de a informa jucătorii despre serviciile de consiliere și tratament pentru dependență. Modificări fiscale și actualizarea cadrului bugetar Executivul analizează și o ordonanță care modifică mai multe acte normative din zona fiscal-bugetară, inclusiv Legea nr. 239/2025 privind redresarea resurselor publice . Printre obiectivele măsurilor se numără: întărirea disciplinei fiscale corelări legislative și tehnice extinderea aplicării unor prevederi legate de controlul resurselor publice În paralel, Guvernul pregătește modificări ale Legii responsabilității fiscal-bugetare , pentru a o alinia la noul cadru european de guvernanță economică. Schimbările vizează raportarea deficitului și datoriei publice, standardele de contabilitate publică și rolul Consiliului Fiscal. Măsuri pentru piața muncii Pe agenda ședinței se află și modificări ale Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj . Autoritățile încearcă să răspundă unor probleme persistente precum: șomajul de lungă durată, în special în rândul tinerilor dificultatea reintegrării profesionale a foștilor deținuți lipsa forței de muncă specializate în anumite regiuni Proiectul urmărește modernizarea instrumentelor de intervenție și digitalizarea serviciilor publice de ocupare. Investiții în digitalizarea MAI Executivul analizează și proiectul „MAI Digital” , evaluat la aproximativ 487 milioane lei , care urmărește modernizarea serviciilor Ministerului Afacerilor Interne prin tehnologii digitale și soluții de e-guvernare. Posibilă prelungire a plafonării prețului la gaze Un alt punct important al ședinței îl reprezintă proiectul de lege privind prelungirea plafonării prețului la gaze pentru populație . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Executivul intenționează să mențină tariful actual de 0,31 lei/kWh pentru încă un an. Potrivit oficialului, proiectul a fost actualizat în contextul actualei crize internaționale pentru a proteja consumatorii casnici de fluctuațiile pieței energetice. [...]
ANAF introduce sancțiuni și interdicții noi pentru firmele care distribuie dividende când activul net scade sub pragul legal , potrivit Economica . Modificările vin prin Legea nr. 239/2025 și vizează societățile pe acțiuni și SRL-urile, inclusiv în relația lor financiară cu acționarii/asociații și persoanele afiliate. ANAF reamintește că, dacă se constată „o pierdere a activului net” – adică diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor scade sub jumătate din capitalul social subscris – capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare ori distribuire de profit, conform art. 69 din Legea 31/1990 . Dividende doar după acoperirea pierderilor și reîntregirea activului net Legea nr. 239/2025 introduce art. 69^1 în Legea nr. 31/1990. Concret, societățile care, la finalul exercițiului financiar curent, au profit, dar au și pierdere contabilă reportată, pot distribui dividende din profitul curent doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. În plus, dacă activul net este sub jumătate din capitalul social subscris: pe baza situațiilor financiare anuale aprobate, dividendele din profitul curent pot fi distribuite doar după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege; pe baza situațiilor financiare interimare aprobate, dividendele interimare pot fi distribuite doar dacă activul net a fost reîntregit la valoarea minimă prevăzută de lege. Patru reguli cu amenzi de până la 300.000 lei și răspundere solidară 1) Interdicție de împrumuturi către acționari dacă s-au dat dividende interimare (până la regularizare) Se suspendă dreptul societăților care distribuie dividende interimare să acorde împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului (adică până la aprobarea situațiilor financiare anuale), conform art. 67 alin. (2^3). Încălcarea este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (derogare de la OG nr. 2/2001). Dacă firma are și obligații bugetare restante, pe lângă amendă se dispune atragerea răspunderii solidare cu societatea a acționarului/asociatului care a beneficiat de dividende interimare fără regularizare, în limita sumelor împrumutate. 2) Interdicție de restituire a împrumuturilor primite de la acționari când activul net e sub prag Societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social subscris (pe baza situațiilor financiare anuale aprobate) nu au dreptul să restituie acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate împrumuturile primite de la aceștia, conform art. 67 alin. (2^4). Și aici, amenda este între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile de împrumuturi efectuate după data aprobării situațiilor financiare anuale. Dacă există și obligații bugetare restante, se poate atrage răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. 3) Obligația de reconstituire a activului net, cu sancțiune (de la situațiile financiare 2025) Începând cu situațiile financiare ale anului 2025, societatea este obligată să reconstituie activul net până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. ANAF anunță că va începe verificările în 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. 4) Conversia datoriilor către acționari în capital, cu amendă mai mare (de la situațiile financiare 2025) Tot de la situațiile financiare ale anului 2025, dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris din cauza pierderilor, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă societatea are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net (art. 153^24 alin. (4)), atunci este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Sancțiunea pentru nerespectare: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: termene care duc până în 2029 ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” la 31 decembrie 2025, cu activ net sub 50% din capitalul social subscris și cu o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social cel târziu până la 31 decembrie 2027, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capitalul social. În caz contrar, poate fi amendată cu 10.000–200.000 lei. Mai departe, dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea are obligația să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029; neîndeplinirea acestei obligații poate atrage amendă de 40.000–300.000 lei. [...]
