Știri
Știri din categoria Legistație

Proiectul de lege al Guvernului României introduce o limită de 14 ani pentru funcțiile de conducere în Banca Națională a României (BNR), conform unui articol publicat de Profit.ro. Această inițiativă legislativă urmărește transpunerea în legislația românească a două directive europene din 2024 și aduce modificări importante în ceea ce privește independența și funcționalitatea conducerii BNR.
Noua legislație întărește independența conducerii BNR, stipulând că personalul și conducerea băncii centrale vor exercita competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a primi instrucțiuni din partea altor autorități sau instituții. Această independență este deja prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, însă proiectul de lege adaugă clarificări suplimentare.
„BNR, personalul și conducerea exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.”
Proiectul de lege introduce cerințe clare pentru numirea conducerii BNR, Parlamentul fiind însărcinat să publice criterii obiective și transparente privind buna reputație, pregătirea profesională și experiența relevantă. De asemenea, se prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă.
Un alt aspect important al proiectului este introducerea unei perioade de cooling-off pentru angajații și membrii Consiliului de administrație al BNR. Aceștia nu vor putea lucra pentru bănci sau entități afiliate timp de 3 până la 12 luni după încheierea relațiilor contractuale cu BNR, pentru a preveni conflictele de interese.
Mandatele membrilor Consiliului de administrație al BNR vor fi limitate la 14 ani, fără a lua în considerare mandatele anterioare datei de 11 ianuarie 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR este exclus de la aceste limitări, ceea ce înseamnă că un nou guvernator ar putea avea un mandat nelimitat, similar cu cel al actualului guvernator, Mugur Isărescu.
Pentru a preveni conflictele de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne care să interzică personalului și conducerii tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate. Totuși, deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective sunt permise, deoarece nu permit intervenția în administrarea portofoliului.
Aceste modificări legislative sunt menite să asigure o mai mare transparență și obiectivitate în funcționarea BNR, aliniindu-se la standardele europene și consolidând independența instituției față de influențele externe.
Recomandate

Guvernul prelungește până la 25 martie 2027 termenul pentru actualizarea codurilor CAEN , astfel încât firmele să nu fie blocate de o procedură administrativă și să poată folosi în paralel vechile și noile coduri în perioada de tranziție, potrivit Economica . Decizia vizează modificarea hotărârii de guvern care stabilește tranziția la CAEN Rev. 3 (noua versiune a clasificării activităților economice). Ministrul Radu Miruță Darău a explicat, într-o postare pe Facebook, că prelungirea este necesară deoarece ritmul de actualizare a fost redus: până la 25 septembrie, doar 37,24% dintre profesioniștii care trebuie să facă schimbarea își preschimbaseră obiectul de activitate conform CAEN Rev. 3, potrivit datelor ONRC. Ce se schimbă pentru companii: utilizare în paralel a CAEN Rev. 2 și Rev. 3 Până la 25 martie 2027, firmele vor putea utiliza simultan codurile CAEN Rev. 2 și CAEN Rev. 3, măsură gândită ca „timp în plus” pentru companiile care au nevoie de clarificări sau au proceduri mai complicate de actualizare. Ministrul a indicat că dificultățile sunt mai mari în sectoare precum comerțul, construcțiile, transporturile sau IT, unde unele coduri au fost împărțite în mai multe categorii, apar neclarități și, în anumite cazuri, trebuie actualizate și autorizațiile. De ce contează: risc de blocaj operațional și presiune pe ONRC Miza imediată este evitarea situațiilor în care o formalitate administrativă ajunge să întrerupă activitatea curentă a firmelor. Potrivit Agerpres , prelungirea a fost justificată și prin nevoia ca procedura să nu blocheze funcționarea companiilor. Confederația patronală IMM România ceruse prelungirea cu cel puțin șase luni a termenului (care expirase la 25 septembrie 2026), invocând două riscuri principale: suprasolicitarea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) din cauza numărului mare de cereri într-un interval scurt; blocarea activității întreprinderilor care trebuie să își coreleze obiectul de activitate din registrul comerțului cu autorizații, avize, licențe sau alte documente necesare funcționării, care pot ajunge să nu mai fie eliberate la timp. Ce urmează Guvernul va modifica hotărârea care reglementează perioada de tranziție la CAEN Rev. 3, iar firmele au la dispoziție până la 25 martie 2027 pentru actualizarea codurilor, în condițiile în care, până atunci, cele două versiuni vor putea fi folosite în paralel. [...]

Neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile poate duce la suspendarea permisului , după ce Guvernul a aprobat normele care stabilesc procedura și schimbul automat de date între autorități, potrivit Euronews . Măsura introduce un mecanism operațional standardizat, cu notificări și suspendare aplicate pe baza informațiilor transmise între autoritățile fiscale și Ministerul Afacerilor Interne . Cum se aplică suspendarea: termene și pași Procedura vizează șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile de la comunicarea procesului-verbal. Înainte de suspendare, autoritatea fiscală locală trebuie să trimită o somație de plată în cel mult 30 de zile, care include: suma datorată; termenul-limită de plată; perioada de suspendare care se aplică dacă amenda rămâne neachitată. Sistemul este gândit să funcționeze automat, prin schimb de date între instituții. Cât durează suspendarea: calcul în funcție de restanță Durata suspendării se stabilește în funcție de valoarea rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați . Excepție: amenzile contestate în instanță Autoritățile precizează că șoferii care contestă amenda în instanță nu vor fi sancționați până la soluționarea definitivă a cauzei . De ce contează Executivul motivează noile norme prin nevoia de recuperare mai eficientă a amenzilor și digitalizarea schimbului de date dintre instituții, menționând totodată respectarea drepturilor cetățenilor. În practică, măsura mută presiunea de la executarea clasică a creanțelor către o sancțiune administrativă cu impact direct: dreptul de a conduce. [...]

Franța întărește prin lege obligațiile Google și Meta de a plăti presa în negocierile privind „drepturile conexe”, introducând pârghii de reglementare care pot duce inclusiv la sancțiuni de până la 1% din veniturile globale ale platformelor, potrivit G4Media . Legea a fost adoptată definitiv joi, după un vot final în Parlament, și vizează o „compensare mai bună” a editorilor și agențiilor de presă atunci când platforme precum Google sau Meta le utilizează conținutul. „Drepturile conexe” permit, în acest cadru, plata către presă inclusiv pentru utilizarea extraselor de articole care însoțesc linkurile din motoarele de căutare. Ce se schimbă în negocierea dintre presă și platforme Miza centrală a noii legi este reducerea dezechilibrului de putere și informație dintre editori și marile platforme, în special prin acces la datele necesare pentru evaluarea utilizării conținutului și pentru stabilirea sumelor datorate. Marc Feuillee, președintele Alianței Presei de Informații Generale (APIG), a declarat pentru AFP că: „Marile platforme nu vor mai putea prelungi negocierile sau ascunde ceea ce fac cu conținutul nostru”. Textul adoptat interzice, de asemenea, platformelor să reducă vizibilitatea publicațiilor în timpul negocierilor, o practică ce poate afecta direct traficul și veniturile editorilor. Rolul ARCOM și riscul de sancțiuni Autoritatea de Reglementare pentru Comunicarea Audiovizuală și Digitală (ARCOM) primește atribuții care îi permit să ordone platformelor să furnizeze informațiile necesare negocierilor. Dacă acestea nu se conformează, ARCOM poate aplica sancțiuni de până la 1% din veniturile globale. Feuillee avertizează însă că aplicarea efectivă depinde de resursele instituției, legate de bugetul pe 2027. În Senat, raportorul Michel Laugier a cerut guvernului să analizeze posibilitatea ca o parte din viitoarele amenzi ARCOM să fie redistribuită către editori și agenții de știri. El a indicat, ca exemplu, că presa nu a primit nimic din cele 750 de milioane de euro reprezentând amenzi aplicate Google de Autoritatea pentru Concurență. Context economic: publicitatea în presă a scăzut puternic Legea vine pe fondul presiunii economice asupra presei: veniturile din publicitate aproape s-au înjumătățit între 2012 și 2025, de la 3,1 miliarde de euro la 1,6 miliarde de euro, potrivit unui raport al Senatului citat în material. Societatea pentru Drepturi Conexe în Presă (DVP), care afirmă că negociază redevențe în numele a 920 de publicații și peste 60 de agenții de presă, a salutat reforma, susținând că aceasta abordează „asimetria accesului la datele economice” dintre presă și platforme. Presiuni juridice și un nou front: inteligența artificială Materialul notează și tensiunile juridice în derulare. La finalul lunii octombrie, Curtea de Apel din Paris a respins apelurile Meta împotriva măsurilor Autorității pentru Concurență, care impuneau companiei să „negocieze cu bună-credință” cu presa franceză. Sunt menționate și proceduri în desfășurare împotriva X, Microsoft și LinkedIn. În paralel, ascensiunea inteligenței artificiale complică urmărirea utilizării conținutului jurnalistic: răspunsurile generate pot reutiliza informații fără ca utilizatorul să mai ajungă pe site-urile publicațiilor. APIG a anunțat în august că a depus o plângere la Autoritatea pentru Concurență după lansarea în Franța a rezumatelor bazate pe inteligență artificială ale Google, invocând utilizări fără autorizație prealabilă sau compensații dedicate. Uniunea Națională a Jurnaliștilor (SNJ) critică, la rândul său, distribuirea fondurilor: potrivit organizației, „mulți jurnaliști profesioniști nu au primit niciun euro” din redevențele aferente drepturilor conexe, la șapte ani de la intrarea în vigoare a legii. [...]

Irlanda a sancționat Match Group cu 11 milioane de euro pentru modul în care Tinder răspundea cererilor utilizatorilor de acces la date, într-un caz care întărește obligația companiilor de a furniza „tot” setul de informații personale, nu rezumate sau selecții, potrivit The Next Web . Autoritatea irlandeză de protecție a datelor ( Data Protection Commission – DPC ) a concluzionat că instrumentul „Download My Data” („Descarcă datele mele”) nu oferea utilizatorilor o copie completă a datelor personale deținute de companie. Concret, unele categorii de informații lipseau complet, iar altele erau reduse la sinteze, ceea ce – în evaluarea DPC – nu respectă dreptul de acces prevăzut de GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor). Pe lângă amendă, DPC a emis și un avertisment formal și a acordat companiei un termen de trei luni pentru a-și aduce prelucrarea datelor în conformitate. Ce transmite decizia despre „dreptul de acces” din GDPR Cazul vizează una dintre obligațiile de bază ale GDPR: atunci când o persoană cere să vadă ce date are o companie despre ea, compania trebuie să pună la dispoziție toate datele relevante, nu doar „cele mai importante” sau o versiune comprimată. Adjunctul comisarului, Graham Doyle, a spus că instrumentele automate de descărcare pot fi utile pentru a răspunde cererilor de acces, dar „trebuie să fie corecte și transparente pentru persoane în privința întinderii datelor furnizate”. Impactul pentru Match Group și calendarul investigației Investigația s-a închis printr-o decizie anunțată vineri și a pornit la începutul lui 2020. Potrivit aceleiași surse, cazul a durat aproape șase ani de la deschidere până la decizie, un interval care a devenit o critică recurentă la adresa ritmului de aplicare a legislației europene privind confidențialitatea în Dublin. Din perspectiva financiară a Match Group, amenda este descrisă ca fiind aproape nesemnificativă: compania își avertizase investitorii că speța ar putea costa până la 60 milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) și, până la jumătatea lui 2026, constituise un provizion de 9,1 milioane de dolari (aprox. 42 milioane lei). Penalitatea de 11 milioane de euro se situează puțin peste provizion, dar mult sub plafonul indicat anterior. Un purtător de cuvânt a declarat pentru Politico că Tinder a cooperat cu DPC pe parcursul investigației și că firma „susține protecțiile de confidențialitate” construite pentru utilizatori. Context: DPC, regulator-cheie pentru marile companii tech din SUA DPC este principalul regulator din UE pentru multe companii tech americane, pe fondul sediilor lor din Dublin. În ultimii ani, portofoliul de cazuri a devenit mai încărcat; The Next Web amintește că amenda de 530 milioane de euro aplicată TikTok pentru transferuri de date către China a fost menținută de Înalta Curte irlandeză în iulie. Pentru piață, decizia din cazul Tinder semnalează că instrumentele „self-service” de tip „Descarcă datele mele” nu pot funcționa ca o versiune „curățată” a dosarului de date: dacă nu livrează copia completă a informațiilor deținute, riscul de sancțiune rămâne ridicat, chiar și atunci când amenda este, ca mărime, sub alte cazuri majore din Irlanda. [...]

ANAF a înăsprit și standardizat procedura prin care poate muta datoriile fiscale ale unei firme în sarcina administratorilor sau asociaților , odată cu intrarea în vigoare a OpANAF nr. 1163/2026, potrivit HotNews . Noile reguli se aplică din 14 octombrie 2026, inclusiv dosarelor aflate deja în derulare, cu mențiunea că actele întocmite valabil anterior rămân menținute. Ordinul aprobă o nouă procedură de atragere a răspunderii solidare, reglementată de art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) , și abrogă vechiul OpANAF nr. 127/2014. Miza practică: datoriile fiscale ale societății debitoare pot fi imputate direct patrimoniului personal al administratorilor, asociaților sau altor persoane considerate responsabile. Ce se schimbă în procedură: audiere obligatorie și motivare „pe persoană” Una dintre schimbările cu impact direct este obligativitatea audierii prealabile . Înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare, organul fiscal trebuie să asigure persoanei vizate dreptul la audiere, inclusiv posibilitatea de a transmite un punct de vedere scris și de a depune probe în apărare. Decizia finală trebuie să includă analiza argumentelor prezentate la audiere. A doua modificare majoră vizează motivarea individuală și demonstrarea legăturii de cauzalitate . Organul fiscal nu mai poate invoca generic insolvabilitatea societății: decizia trebuie emisă distinct pentru fiecare persoană vizată și trebuie să arate explicit legătura dintre acțiunile sau omisiunile acesteia (de exemplu, reaua-credință, ascunderea de active, înstrăinarea patrimoniului) și neplata obligațiilor fiscale. Formulare unitare și decizie cu rol de titlu de creanță Ordinul introduce și formulare standardizate pentru actele procedurale, între care: înștiințarea privind audierea persoanei vizate; referatul justificativ întocmit de organul fiscal; decizia de atragere a răspunderii solidare, care constituie titlu de creanță și stabilește termenul de plată și căile de atac. În practică, noua procedură ridică nivelul de formalizare al dosarelor și impune ANAF să documenteze mai precis, pentru fiecare persoană, de ce consideră că există răspundere solidară și în ce constă contribuția la neplata datoriilor. (Materialul HotNews menționează că a fost realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.) [...]

Curtea Constituțională analizează riscul de dublă sancționare și extinderea răspunderii penale în modificările aduse Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, potrivit Agerpres . Discuțiile de la CCR au fost amânate pentru 21 octombrie, conform unei informări ulterioare a aceleiași agenții. Miza sesizării este una de reglementare: șeful statului contestă, între altele, claritatea și coerența unor prevederi care ar putea permite suprapuneri între contravenții și infracțiuni și ar putea extinde răspunderea penală către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligații explicite. Ce schimbă legea contestată Actul normativ vizează intervenții asupra Legii 272/2004, în special în zona măsurilor aplicabile copiilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal. Principalele modificări descrise în sesizare includ: modificarea art. 84 alin. (4) și (5), astfel încât participarea copilului la consiliere psihologică devine obligatorie „prin efectul legii”, fără a mai depinde de acordul părinților; introducerea unei soluții legislative la art. 84 alin. (6), care incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alin. (3) sau (4) și asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești; modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un astfel de serviciu pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Argumentele președintelui: neclaritate, suprapuneri și „ne bis in idem” În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că agentul constatator al unei contravenții nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune, atribuție care revine organelor de urmărire penală. În lipsa unei norme „clare și previzibile”, ar putea apărea situații în care agentul constatator și organul de urmărire penală acționează în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, fără un mecanism legal care să prevină suprapunerea. Șeful statului invocă și jurisprudența CEDO privind principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent dacă sancțiunile sunt încadrate formal ca penale sau contravenționale. Extinderea răspunderii și problema minorului care nu răspunde penal Un alt punct indicat în sesizare ține de art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, care ar fi rămas nemodificat și ar institui obligația de participare la programe speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților, fără referire la un „reprezentant legal” diferit de părinte. În schimb, noul alin. (6) ar incrimina penal nerespectarea alin. (3) de către „părinți sau reprezentantul legal”, ceea ce, potrivit președintelui, ar extinde sfera subiectului activ către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligația corespunzătoare. Totodată, sesizarea arată că norma modificată vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal, iar un minor care nu răspunde penal nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni. Este invocat art. 27 din Codul penal, care prevede că nu este imputabilă fapta săvârșită de un minor care, la data comiterii, nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal. „Interesul superior al copilului” și rolul familiei Sesizarea mai reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare, interesul superior al copilului include explicit dreptul la viață de familie. În această logică, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) ar crea, potrivit președintelui, o contradicție internă în cadrul aceleiași legi, pentru că norma nouă ar „goli de conținut” normele de principiu fără abrogare și fără o derogare expresă. În plus, impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, fără implicarea familiei, ar transforma o măsură de protecție într-una de constrângere, susține șeful statului, calificând-o drept o intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile asupra sesizării președintelui privind această lege. Până la pronunțarea CCR, rămâne deschisă disputa asupra modului în care noile reguli ar separa (sau ar suprapune) răspunderea contravențională și penală și asupra felului în care sunt calibrate obligațiile impuse părinților, reprezentanților legali și copiilor vizați de măsuri de consiliere și plasament. [...]