Știri
Știri din categoria Legistație
Guvernul introduce un depozit financiar obligatoriu pentru agențiile care aduc muncitori străini, o măsură menită să acopere costuri de repatriere și sancțiuni și să reducă abuzurile din intermediere, potrivit Economedia. Ordonanța de urgență adoptată joi, 23 aprilie, mai prevede o platformă națională unică de monitorizare și o listă de ocupații deficitare, care va condiționa inițierea procedurilor de angajare pentru majoritatea posturilor.
Depozitul financiar funcționează ca un mecanism preventiv de protecție: agențiile de plasare trebuie să plătească într-un fond de garantare pentru fiecare lucrător, iar valoarea garanției menționată de Guvern este de 75.000 de euro (aprox. 373.000 lei) pentru 250 de lucrători aduși. Conform explicațiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, banii ar urma să acopere costurile aferente repatrierii, sprijinului pentru lucrătorii aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor care nu își îndeplinesc obligațiile.
OUG introduce și o infrastructură digitală prin care autoritățile pot verifica mai ușor angajările: platforma unică națională workinginromania.gov.ro, gestionată de MAI prin Hub MAI Gov. Angajatorii care vor să încadreze în muncă străini trebuie să se înregistreze în platformă, iar instituțiile competente pot controla datele introduse.
În paralel, se creează o listă a ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial, pe baza datelor ANOFM și INS, precum și a consultării partenerilor sociali. Pentru majoritatea ocupațiilor (cu excepția unor zone înalt calificate, potrivit prezentării), procedurile de angajare pot fi inițiate doar dacă postul se regăsește pe această listă, în logica prioritizării forței de muncă disponibile intern.
Actul normativ mai prevede standardizarea contractelor, inclusiv:
Totodată, se instituie principiul „angajatorul plătește”, care interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători.
Guvernul justifică intervenția prin creșterea accelerată a contingentului de lucrători străini nou-admiși: de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, iar pentru acest an contingentul stabilit este de 90.000. În acest context, pachetul de măsuri urmărește, potrivit declarațiilor oficiale, combaterea migrației ilegale, limitarea intermedierii abuzive și reducerea riscului de concurență neloială pe piața muncii.
Un alt efect operațional relevant pentru companii este că firmele românești pot angaja direct muncitori străini, fără intermediar, dacă parcurg procedurile legale și îndeplinesc obligațiile impuse de ordonanță. Pentru agențiile de plasare, însă, noul depozit financiar ridică pragul de conformare și transferă o parte din riscurile operaționale și de sancționare în zona de garanții obligatorii.
Recomandate
Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii , într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV , cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale. Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017. De ce contează: controlul costurilor și limitarea „anvelopei” de sporuri Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări. În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”. Principalele schimbări din proiect: grilă nouă, raport 1:8 și reguli mai stricte Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României , Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată. Sporuri: plafon de 20% la nivel de instituție și eliminări punctuale Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii. Proiectul păstrează, între altele: sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene (posibil inclusiv pentru anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe). În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv: indemnizația de hrană; sporul pentru titlul de doctor (care, pentru personalul din învățământ, ar urma să fie inclus în coeficienții de salarizare); sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap. Ce urmează: consultare publică și aplicare din 2027 Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare. În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată. [...]
Polonia a votat pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru „ trash streaming ” , o înăsprire de reglementare care mută răspunderea penală direct asupra celor care difuzează live conținut infracțional sau violent, potrivit Agerpres . Parlamentarii polonezi au adoptat joi o lege care sancționează difuzarea online a unor infracțiuni precum crima și violul, dar și a actelor de cruzime față de animale sau a violențelor menite să umilească alte persoane. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Ce schimbă legea: o infracțiune separată pentru difuzarea online Conform noilor prevederi, difuzarea în mediul online a unor infracțiuni pentru care pedepsele sunt mai mari de cinci ani de închisoare va fi tratată ca infracțiune separată, sancționată cu până la cinci ani de detenție. Legea vizează și conținutul care prezintă: cruzime față de animale; violențe și umilirea altor persoane; promovarea jocurilor de noroc. Aceleași pedepse se vor aplica și persoanelor care simulează sau portretizează în mod fals comiterea unor astfel de fapte în timp ce transmit în direct. Context: înăsprirea regulilor pentru conținutul online și cadrul UE Măsura este parte dintr-un efort mai larg al Poloniei de a înăspri regulile privind conținutul online. Printre măsurile recente, Polonia a interzis folosirea telefoanelor mobile la școală de către minorii sub 16 ani. La nivelul Uniunii Europene, conținutul ilegal și infracțiunile comise online sunt reglementate prin Digital Services Act (DSA) , care impune platformelor obligația de a elimina rapid materialele ce promovează violența. [...]
Pro TV trebuie să difuzeze la TV meciurile naționalelor de handbal , după ce lista evenimentelor de importanță majoră a fost actualizată printr-un proiect de lege adoptat recent în Parlament , potrivit Pro TV . Schimbarea limitează posibilitatea ca partidele să fie oferite exclusiv pe platforma de streaming Voyo . În toamna anului trecut, Pro TV a achiziționat drepturile pentru Campionatele Mondiale și Europene de Handbal, masculin și feminin, pentru perioada 2026–2031. Primul eveniment din acest interval, Campionatul European de Handbal Masculin (15 ianuarie – 1 februarie 2026), a fost transmis integral în exclusivitate pe Voyo, inclusiv meciurile echipei naționale, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea și de ce contează pentru difuzare După sesizări și petiții online legate de accesul la meciuri, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care actualizează lista evenimentelor considerate de importanță majoră pentru România. În această listă intră acum și: meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul mondial; meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul european. Conform legislației în vigoare, evenimentele din această categorie trebuie transmise „liber” pentru cel puțin 70% din populația recenzată a României. În practică, asta înseamnă că Pro TV este obligată să difuzeze la televizor meciurile naționalelor de handbal, nu doar pe Voyo. Materialul citează ca sursă secundară profit.ro, fără a indica un link. [...]
Senatul a adoptat un proiect care mută publicitatea vânzărilor din insolvență și în online , prin introducerea unei platforme electronice unice pentru anunțurile de vânzare, pe lângă publicarea în ziare, potrivit news.ro . Inițiativa, depusă de senatorul AUR Nicolae Vlahu, a trecut cu 69 de voturi „pentru” și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Miza practică a proiectului este extinderea accesului la informații despre bunurile valorificate în insolvență (active scoase la vânzare), astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să poată găsi mai ușor anunțurile și condițiile de vânzare. Ce se schimbă în procedura de publicitate a vânzărilor Conform comunicatului AUR citat de publicație, proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate: într-un ziar de largă circulație (ca în legislația actuală); și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor celor interesați. În plenul Senatului, Nicolae Vlahu a argumentat că soluția exclusivă a publicării în presă tipărită nu mai reflectă modul actual de căutare a informațiilor și că publicarea online ar crește vizibilitatea activelor scoase la vânzare. De ce contează pentru creditori și piață Inițiatorul susține că o expunere mai largă a bunurilor ar putea atrage mai mulți cumpărători și ar crește concurența la licitații, ceea ce ar crea premisele obținerii unui preț mai bun pentru activele vândute în insolvență. Potrivit senatorului, proiectul urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței. Ce urmează După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților , care are decizia finală asupra adoptării. Sursa nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre modul concret de implementare a platformei electronice. [...]
Un proiect de lege depus la Senat ar putea reduce anularea amenzilor pe „vicii de formă” , prin eliminarea obligației de a trece adresa de domiciliu a contravenientului în procesul-verbal, potrivit HotNews . Inițiativa aparține parlamentarilor USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu. Miza este una de reglementare și aplicare: USR susține că schimbarea ar diminua riscul ca procesele-verbale să fie anulate din motive strict formale, „în absența unei vătămări reale”, și ar crește eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. De ce se schimbă regula: cartea electronică de identitate Inițiatorii argumentează că obligația de a menționa domiciliul în procesul-verbal nu mai este aliniată cu introducerea cărții electronice de identitate, pe care „nu se mai regăsește mențiunea privind domiciliul” în conținutul tipărit. În această logică, eliminarea domiciliului din procesul-verbal ar fi o „adaptare a cadrului normativ” la noile condiții administrative. Ce se întâmplă cu comunicarea și executarea sancțiunii Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, afirmă că modificarea nu ar afecta dreptul la apărare și nici garanțiile procedurale, deoarece: comunicarea procesului-verbal ar urma să se facă „potrivit regulilor procedurale existente”; autoritățile ar putea determina domiciliul prin „sisteme informatice oficiale”, atunci când este necesar pentru executarea sancțiunii sau comunicarea actelor. Argumentul USR: procese câștigate pe formă Cynthia Păun susține că domiciliul nu individualizează persoana, ci are rol practic pentru comunicare și, eventual, executare. Vlad Șendroiu afirmă că o contravenție constatată corect, cu persoana identificată după CNP, poate fi anulată în instanță pentru un element lipsă din formular, pe care îl descrie drept o practică folosită pentru contestarea amenzilor „pe formă”. Ce modifică proiectul, pe scurt Propunerea urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, pentru „coerența și unitatea sistemului normativ”, conform comunicatului citat de Agerpres. Următorul pas este parcursul legislativ în Senat, ca primă cameră sesizată, înainte de o eventuală adoptare. [...]
CCR a validat cadrul legal pentru programul european SAFE , respingând contestația depusă de 53 de deputați, ceea ce menține în vigoare legea de aprobare a ordonanței care reglementează derularea instrumentului de înarmare la nivelul UE, potrivit Biziday . Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul modifică și completează cadrul de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 , care instituie Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, conform comunicării CCR citate de publicație. Sesizarea a fost depusă la CCR în 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați, iar, potrivit Digi24 (citat de Biziday), viza atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții considerate ca depășind obiectul de reglementare al instrumentului SAFE. În sesizare erau indicate domenii precum: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); administrația publică locală; regimul juridic al funcției publice și Codul administrativ; achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Ce urmează: alte două sesizări încă pe rol Decizia de acum nu închide însă toate disputele constituționale legate de „ordonanța SAFE”. CCR mai are de dezbătut două sesizări distincte, care vizează ordonanța, nu legea de aprobare, potrivit informațiilor din articol: o sesizare formulată de Avocatul Poporului, care invocă adoptarea ordonanței fără avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu); o sesizare înaintată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care susține că ordonanța a fost adoptată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, deci cu atribuții limitate. [...]
