Știri
Știri din categoria Legistație
Guvernul propune să coboare pragul de intrare în insolvența persoanelor fizice la 10 salarii minime, într-un proiect pus în consultare publică care include și protecții pentru locuința familiei, potrivit Antena 3. Miza este una de reglementare: acces mai larg la o procedură care, în forma actuală, rămâne greu de folosit pentru o parte dintre debitorii persoane fizice.
Proiectul a fost lansat în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău, care spune că intenția este „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”.
Conform declarațiilor ministrului, una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la procedura de insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, pentru a permite intrarea în procedură a mai multor persoane aflate în dificultate.
În același pachet, proiectul prevede măsuri de protecție a locuinței familiei, în condițiile în care aceasta este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii „să nu fie scoși din propria casă”, potrivit ministrului.
Ministrul mai afirmă că proiectul ar oferi acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare. Mesajul central este că procedura nu ar urmări „ștergerea” obligațiilor, ci transformarea lor în unele gestionabile.
„Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, a transmis Irineu Darău, într-un mesaj publicat pe Facebook.
În acest moment, proiectul de lege este în etapa de avizare și consultare publică. Antena 3 nu indică un calendar de adoptare sau data la care modificările ar putea intra în vigoare.
Recomandate
Neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile poate duce la suspendarea permisului , după ce Guvernul a aprobat normele care stabilesc procedura și schimbul automat de date între autorități, potrivit Euronews . Măsura introduce un mecanism operațional standardizat, cu notificări și suspendare aplicate pe baza informațiilor transmise între autoritățile fiscale și Ministerul Afacerilor Interne . Cum se aplică suspendarea: termene și pași Procedura vizează șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile de la comunicarea procesului-verbal. Înainte de suspendare, autoritatea fiscală locală trebuie să trimită o somație de plată în cel mult 30 de zile, care include: suma datorată; termenul-limită de plată; perioada de suspendare care se aplică dacă amenda rămâne neachitată. Sistemul este gândit să funcționeze automat, prin schimb de date între instituții. Cât durează suspendarea: calcul în funcție de restanță Durata suspendării se stabilește în funcție de valoarea rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați . Excepție: amenzile contestate în instanță Autoritățile precizează că șoferii care contestă amenda în instanță nu vor fi sancționați până la soluționarea definitivă a cauzei . De ce contează Executivul motivează noile norme prin nevoia de recuperare mai eficientă a amenzilor și digitalizarea schimbului de date dintre instituții, menționând totodată respectarea drepturilor cetățenilor. În practică, măsura mută presiunea de la executarea clasică a creanțelor către o sancțiune administrativă cu impact direct: dreptul de a conduce. [...]
Duma de Stat pregătește blocarea transferurilor și a vânzărilor de bunuri pentru rușii condamnați care stau în străinătate , printr-un pachet legislativ care obligă băncile să le taie accesul la aplicații și prevede restricții detaliate la tranzacțiile imobiliare, potrivit Meduza . Miza practică este una de reglementare cu efect economic direct: limitarea accesului la bani și la valorificarea activelor din Rusia pentru persoanele vizate. Deputații au aprobat amendamentele pentru lectura a doua a proiectului de lege privind „măsuri restrictive temporare” împotriva persoanelor aflate în afara Federației Ruse și care „se sustrag de la executarea pedepsei”. Proiectul se referă la cetățeni ruși condamnați atât în dosare penale, cât și în cauze administrative, iar scopul declarat al noilor reguli este asigurarea „inevitabilității pedepsei”. Pachetul din două proiecte a trecut de prima lectură în decembrie 2025, iar lectura a doua este programată pentru 22 iulie. Ce se schimbă pentru bănci și accesul la bani În varianta pentru lectura a doua, amendamentele cer explicit ca băncile să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site pentru persoanele vizate, astfel încât acestea să nu poată transfera fonduri. În versiunea anterioară, interdicția era formulată mai general, ca un blocaj al utilizării serviciilor de „banking la distanță” (servicii digitale de administrare a conturilor). Tot în text a fost introdus un mecanism de recuperare a cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor din fonduri înghețate sau dintr-un cont special în care ar urma să fie direcționate veniturile celor care intră sub incidența legii. Acest punct nu exista în forma adoptată la prima lectură. Restricții mai dure la tranzacțiile imobiliare Amendamentele detaliază și interdicțiile privind operațiunile cu proprietăți. Dacă inițial se vorbea despre suspendarea înregistrării cadastrale sau a drepturilor asupra imobilelor, noua versiune prevede că Rosreestr (autoritatea de registru) trebuie să returneze documentele depuse fără a le analiza. Cine va gestiona registrul persoanelor vizate Administrarea registrului persoanelor „aflate în afara Federației Ruse și care se sustrag de la executarea pedepsei” nu va mai reveni procurorului general și adjuncților săi, ci Ministerului Justiției, potrivit amendamentelor aprobate. Când ar urma să intre în vigoare Inițial, intrarea în vigoare era prevăzută pentru 1 martie 2026. În forma pregătită pentru lectura a doua, termenul este schimbat: legile ar urma să se aplice din momentul publicării oficiale. [...]
Noul proiect al Legii salarizării schimbă regulile de plată pentru ture, sporuri și gărzi în sănătate , cu procente explicite pentru munca în weekend și sărbători, dar și cu o delimitare mai strictă între gărzile „obligatorii” și cele făcute peste normă, potrivit Economica . Cum se plătesc turele și munca în zile nelucrătoare Proiectul prevede că, în unitățile unde activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture (sau în două ture în sistem 12 cu 24) poate primi, în locul sporului de noapte, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste ture. Pentru munca prestată în vederea asigurării continuității activității în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare , plata se face cu un tarif orar cu 30% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază. Proiectul mai precizează că munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber . Gărzi: diferențe între zile lucrătoare, weekend și tipul de gardă Pentru personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi de urgență în afara normei legale și a programului normal, în zilele lucrătoare , salarizarea se face cu tariful orar aferent salariului de bază . În același timp, tariful orar al gărzilor de monitorizare este stabilit la 75% din cel al gărzii de urgență. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare , proiectul diferențiază: gărzi de urgență : tarif orar cu 20% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază; gărzi de monitorizare : se plătesc cu tariful orar aferent salariului de bază . Pentru medicii nominalizați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu , perioada de „gardă la domiciliu” este plătită cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, pentru numărul de ore în care asigură această gardă. Gărzi „obligatorii” și contract part-time pentru cele peste normă Proiectul introduce o separare explicită: gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal (stabilite prin regulamente specifice) sunt definite ca gărzi obligatorii . Pentru gărzile efectuate peste această durată , în vederea asigurării continuității asistenței medicale, medicii ar urma să încheie cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea din linia de gardă și să primească doar drepturile aferente activității prestate în gardă. Sporuri în funcție de condițiile de muncă și de amplasarea unității În funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea, proiectul enumeră categorii de sporuri pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, acordate proporțional cu timpul lucrat: condiții deosebit de periculoase nivelul I : până la 50% din salariul de bază; condiții deosebit de periculoase nivelul II : până la 30% ; condiții periculoase : până la 15% ; condiții grele de muncă : 5% . Separat, personalul medical poate primi un spor de până la 15% pentru activitatea în unități sanitare aflate în localități izolate, la altitudine, cu acces dificil sau unde atragerea personalului se face cu greutate. Pentru unitățile de asistență socială/centre (cu sau fără cazare), proiectul prevede, în anumite condiții, inclusiv: spor de până la 40% pentru condiții deosebit de periculoase (în centre și unități cu anumite tipuri de pacienți/beneficiari, conform enumerării din proiect); spor de 5% pentru condiții grele de muncă; spor de până la 15% pentru unități din zone izolate/greu accesibile; pentru asistenții maternali profesioniști: până la 10% pentru al doilea copil dat în plasament și până la 5% pentru asigurarea continuității în muncă. În forma prezentată, proiectul fixează procente și mecanisme de plată care pot influența direct costurile cu personalul în spitale și unități medico-sociale, în special prin tratamentul distinct al gărzilor și prin majorările pentru munca în zile nelucrătoare. [...]
Parlamentul European a relansat un proiect care permite scanarea voluntară a conținutului pentru depistarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor , trimițând dosarul la statele membre pentru aprobare, potrivit The Next Web . Miza imediată este una de reglementare: platformele ar primi din nou o bază legală temporară pentru astfel de verificări, după ce o derogare anterioară a expirat, iar legea permanentă – mult mai controversată – rămâne blocată în negocieri. Votul a avut loc joi, la Strasbourg, iar trimiterea către capitale a venit după ce Parlamentul respinsese același proiect în martie. Relansarea a fost împinsă de Partidul Popular European (PPE), ceea ce a determinat statele membre să reia negocierile, notează publicația, citând Politico . Ce s-a votat și de ce contează pentru companii Măsura este descrisă ca o „soluție temporară” care oferă platformelor dreptul legal de a scana voluntar pentru materiale de abuz sexual asupra copiilor. Această „lacuna” a apărut după expirarea unei scutiri anterioare, în timp ce un regulament permanent, cunoscut pe scară largă drept „ Chat Control ”, este în continuare blocat în negocieri (în paralel cu acest dosar, potrivit aceluiași material). În plen, opoziția nu a strâns pragul de 361 de voturi necesare pentru a respinge proiectul: 314 au votat împotrivă, 276 pentru, iar 17 s-au abținut. În consecință, proiectul merge mai departe către statele membre. Amendamentul care exclude serviciile criptate integral Parlamentarii au atașat un amendament care scutește serviciile cu criptare integrală (end-to-end) – precum WhatsApp și Signal – de la regulile de scanare. Scutirea încearcă să răspundă unei temeri centrale: că scanarea impusă ar putea deveni o „ușă din spate” (backdoor), adică un mecanism care slăbește criptarea și poate fi exploatat. Compromis contestat din ambele tabere Textul rezultat nu a mulțumit aproape pe nimeni, potrivit relatării: Lena Düpont (PPE) a cerut o revenire „fără echivoc”, fără amendamente, și a spus că grupul nu este satisfăcut. Irena Joveva (liberali), care s-a opus regimului de scanare și a susținut un amendament, s-a declarat „profund dezamăgită” că votul a fost forțat. DOT Europe, un lobby tehnologic, a criticat amendamentele, susținând că ele doar întârzie o soluție de care firmele au nevoie. Grupuri pentru drepturile copiilor au argumentat că votul închide un gol legal care „continuă să pună copiii în pericol”, în logica potrivit căreia alternativa lasă abuzurile nedetectate. Ce urmează: statele membre și dosarul „Chat Control” Dosarul temporar pleacă acum către statele membre, în timp ce regulamentul permanent rămâne în negociere. Potrivit The Next Web, disputa se menține la intersecția dintre protecția copiilor și confidențialitate, iar scutirea pentru criptarea integrală este menită să reducă presiunea venită din zona securității cibernetice și a apărătorilor criptării, inclusiv pe fondul avertismentelor că unele servicii ar putea părăsi piața UE dacă li se cere să-și slăbească criptarea. [...]
Controalele mai dese pe litoral pot schimba regulile de operare pentru concesionari încă din acest sezon , prin sancțiuni și ridicarea șezlongurilor și construcțiilor amplasate ilegal, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus că legislația nu s-a modificat, dar aplicarea ei va fi mai strictă, inclusiv cu amenzi și notificări. Într-o intervenție la Euronews România , ministrul a insistat că diferența față de anii trecuți ține de sancționare: operatorii care nu își îndeplinesc obligațiile legale „astăzi sunt sancționați”, iar șezlongurile puse pe terenuri publice unde nu au voie vor fi ridicate. Ce obligații sunt reiterate pentru operatori Buzoianu a indicat câteva reguli care, în practică, vor fi urmărite mai atent pe plaje: șezlongurile și construcțiile amplasate ilegal vor fi înlăturate; operatorii trebuie să lase liberă cel puțin 30% din suprafața plajei pentru turiștii care folosesc prosoape; beach bar-urile și alte construcții pot fi realizate doar în condițiile prevăzute de planurile urbanistice aprobate (PUZ). Rolul planurilor urbanistice și efectul imediat în sezon Ministrul a explicat că există planuri urbanistice care trebuie aprobate și că unele primării au deja PUZ-uri aprobate, în care sunt prevăzute zonele unde pot fi amplasate legal beach bar-uri, în dimensiunile stabilite în documentație. Pe plajele unde nu există un plan urbanistic aprobat, Buzoianu a spus că nu vor putea fi amplasate beach bar-uri sau alte construcții în această vară , ceea ce poate limita extinderea unor activități comerciale în sezonul curent. Ce urmează: perdele forestiere pe litoral, din toamnă Pe lângă măsurile de control, ministrul a anunțat că din această toamnă ar urma să înceapă plantarea perdelelor forestiere pe litoral, într-un program etapizat pe trei ani, motivat inclusiv de nevoia de umbră pe plajele lărgite și de dispariția unor zone verzi tăiate în timp. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi care schimbă regulile pentru cercetarea publică , invocând riscul unor neclarități de aplicare și posibile probleme de constituționalitate ce pot bloca sau distorsiona implementarea noilor prevederi în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit G4Media . Șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat Administrația Prezidențială, informație transmisă de Agerpres. Neclaritate legislativă: trimiterea la Legea 51/1991 poate „goli” modificarea de conținut În cererea adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, Nicușor Dan arată că, în procedura parlamentară, a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , care a propus înlocuirea sintagmei „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” cu „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”, inclusiv prin modificări corelative în Legea 183/2024. Motivația CSAT, redată în cerere, ține de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională nu menționează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) între organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în timp ce Legea 92/1996 prevede că STS „face parte din sistemul național de apărare”. Președintele susține că, deși propunerea CSAT a fost preluată prin amendamente, în forma finală trimisă la promulgare a rămas o trimitere la Legea 51/1991 în textul privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024. În această configurație, introducerea sintagmei „apărării și ordinii publice” ar putea deveni „lipsită de sens și finalitate”, deoarece Legea 51/1991 stabilește doar instituții din zona securității naționale, nu și a apărării naționale și ordinii publice. În plus, această formulare ar putea face ca prevederea să nu fie aplicabilă STS, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în structuri de tip „nucleu de cercetare” — exact argumentul care a stat la baza propunerii CSAT. Nicușor Dan cere, în consecință, eliminarea sintagmei care leagă textul de Legea 51/1991, pentru a rămâne formularea generală „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”. Posibilă problemă de bicameralism: reguli noi pentru șefii INCD introduse în Camera decizională Al doilea motiv invocat vizează modul în care au fost introduse modificări substanțiale în Camera Deputaților (cameră decizională). Președintele arată că au fost adoptate amendamente care introduc în Legea 183/2024 șase articole noi (art. 17^1 – 17^6), ce reglementează detaliat concursul public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Potrivit cererii, noile articole stabilesc, între altele: instituția publică responsabilă cu organizarea concursului (ministerul de resort, ca organ coordonator al INCD) și forma de publicitate a concursului; condițiile de participare, criteriile de evaluare și etapele concursului; participarea observatorilor în timpul interviului; obligația încheierii contractului de management în maximum 15 zile lucrătoare de la ordinul de numire; includerea în indicatorii de performanță a unor elemente precum valoarea fondurilor europene atrase, impactul socio-economic al valorificării rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și parteneriatele cu industria; obligația directorului general de a publica anual venitul net pe site-ul INCD; obligația obținerii avizului ORNISS în 30 de zile de la numire, cu revocarea ordinului de numire dacă avizul nu este obținut. Tot în Camera Deputaților ar fi fost introdus un articol distinct (art. III) care prevede actualizarea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a metodologiei de concurs aprobate prin HG 576/2016. Nicușor Dan susține că, din analiza parcursului legislativ și compararea formelor succesive ale proiectului, legea transmisă la promulgare ar contraveni prevederilor constituționale privind principiul bicameralismului (art. 61 alin. (2) și art. 75), motiv pentru care solicită reanalizarea de către Parlament. Ce urmează Reexaminarea în Parlament redeschide discuția asupra textului, cu miza de a corecta formulările care pot limita aplicarea (inclusiv în raport cu STS) și de a clarifica dacă modificările ample introduse în Camera decizională respectă regulile constituționale ale procedurii legislative. Textul sursă nu precizează un calendar pentru reluarea dezbaterilor. [...]
