Știri
Știri din categoria Legistație

Guvernul propune să coboare pragul de intrare în insolvența persoanelor fizice la 10 salarii minime, într-un proiect pus în consultare publică care include și protecții pentru locuința familiei, potrivit Antena 3. Miza este una de reglementare: acces mai larg la o procedură care, în forma actuală, rămâne greu de folosit pentru o parte dintre debitorii persoane fizice.
Proiectul a fost lansat în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău, care spune că intenția este „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”.
Conform declarațiilor ministrului, una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la procedura de insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, pentru a permite intrarea în procedură a mai multor persoane aflate în dificultate.
În același pachet, proiectul prevede măsuri de protecție a locuinței familiei, în condițiile în care aceasta este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii „să nu fie scoși din propria casă”, potrivit ministrului.
Ministrul mai afirmă că proiectul ar oferi acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare. Mesajul central este că procedura nu ar urmări „ștergerea” obligațiilor, ci transformarea lor în unele gestionabile.
„Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, a transmis Irineu Darău, într-un mesaj publicat pe Facebook.
În acest moment, proiectul de lege este în etapa de avizare și consultare publică. Antena 3 nu indică un calendar de adoptare sau data la care modificările ar putea intra în vigoare.
Recomandate

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care actualizează protecția consumatorilor în serviciile financiare, cu accent pe digitalizare și comerț online, potrivit AGERPRES . Măsura a fost adoptată joi, 19 martie 2026, și vizează în special contractele de servicii financiare încheiate la distanță. Executivul arată, într-un comunicat citat de agenția de presă, că ordonanța urmărește alinierea legislației românești la standardele Uniunii Europene și extinderea protecției pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri. Ce schimbă ordonanța pentru contractele financiare la distanță Actul normativ introduce cerințe de informare mai stricte și reguli suplimentare pentru situațiile în care deciziile sunt luate automatizat (de exemplu, prin algoritmi) sau când prețurile sunt personalizate în funcție de profilul clientului. „Scopul acestei ordonanțe este să alinieze legislația românească la standardele Uniunii Europene și să asigure protecție pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri.” În plus, Guvernul indică și o componentă de transparență legată de obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare, în linie cu tendința europeană de a cere informații comparabile despre astfel de caracteristici. Principalele obligații pentru comercianți și drepturi pentru consumatori Conform comunicatului Executivului, ordonanța include mai multe prevederi aplicabile contractelor de servicii financiare încheiate la distanță, între care: furnizarea de informații clare, accesibile și complete despre serviciile financiare și costurile asociate; obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la procesul decizional automatizat și personalizarea prețurilor; transparența privind obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare; respectarea dreptului de retragere fără penalități și fără obligația de a motiva decizia; modernizarea cerințelor de informare, astfel încât toate informațiile precontractuale să fie furnizate pe un suport durabil, lizibil și ușor de înțeles; stabilirea unor condiții echitabile de concurență între comercianți, oferind securitate juridică și claritate în relația cu consumatorii. Guvernul susține că aceste schimbări ar trebui să reducă riscurile de informare incompletă în vânzarea la distanță a serviciilor financiare și să întărească drepturile consumatorilor în relația cu furnizorii, într-un context în care tranzacțiile online și instrumentele digitale au devenit dominante. [...]

Guvernul discută noi reguli pentru jocurile de noroc și prelungirea plafonării prețului la gaze , într-o ședință în care sunt analizate și modificări în fiscalitate, ocuparea forței de muncă și digitalizarea administrației. Potrivit Adevărul , Executivul pregătește o serie de ordonanțe de urgență care vizează atât protecția jucătorilor, cât și adaptarea legislației economice la noile reguli europene. Reguli mai stricte pentru jocurile de noroc Una dintre principalele modificări vizează sistemul de autoexcludere pentru persoanele care vor să își limiteze accesul la jocurile de noroc. Guvernul propune: unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din sălile fizice introducerea unei perioade de 18 luni în care decizia de autoexcludere nu poate fi revocată stabilirea unor intervale clare pentru autoexcludere: 6 luni, 12 luni sau perioadă nedeterminată proceduri stricte de verificare a identității pentru a evita fraudele separarea clară între autoexcluderea completă și restricțiile comerciale temporare În plus, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și operatorii din industrie vor avea obligația de a informa jucătorii despre serviciile de consiliere și tratament pentru dependență. Modificări fiscale și actualizarea cadrului bugetar Executivul analizează și o ordonanță care modifică mai multe acte normative din zona fiscal-bugetară, inclusiv Legea nr. 239/2025 privind redresarea resurselor publice . Printre obiectivele măsurilor se numără: întărirea disciplinei fiscale corelări legislative și tehnice extinderea aplicării unor prevederi legate de controlul resurselor publice În paralel, Guvernul pregătește modificări ale Legii responsabilității fiscal-bugetare , pentru a o alinia la noul cadru european de guvernanță economică. Schimbările vizează raportarea deficitului și datoriei publice, standardele de contabilitate publică și rolul Consiliului Fiscal. Măsuri pentru piața muncii Pe agenda ședinței se află și modificări ale Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj . Autoritățile încearcă să răspundă unor probleme persistente precum: șomajul de lungă durată, în special în rândul tinerilor dificultatea reintegrării profesionale a foștilor deținuți lipsa forței de muncă specializate în anumite regiuni Proiectul urmărește modernizarea instrumentelor de intervenție și digitalizarea serviciilor publice de ocupare. Investiții în digitalizarea MAI Executivul analizează și proiectul „MAI Digital” , evaluat la aproximativ 487 milioane lei , care urmărește modernizarea serviciilor Ministerului Afacerilor Interne prin tehnologii digitale și soluții de e-guvernare. Posibilă prelungire a plafonării prețului la gaze Un alt punct important al ședinței îl reprezintă proiectul de lege privind prelungirea plafonării prețului la gaze pentru populație . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Executivul intenționează să mențină tariful actual de 0,31 lei/kWh pentru încă un an. Potrivit oficialului, proiectul a fost actualizat în contextul actualei crize internaționale pentru a proteja consumatorii casnici de fluctuațiile pieței energetice. [...]

Proiectul de lege al Guvernului României introduce o limită de 14 ani pentru funcțiile de conducere în Banca Națională a României (BNR) , conform unui articol publicat de Profit.ro . Această inițiativă legislativă urmărește transpunerea în legislația românească a două directive europene din 2024 și aduce modificări importante în ceea ce privește independența și funcționalitatea conducerii BNR. Independența conducerii BNR Noua legislație întărește independența conducerii BNR, stipulând că personalul și conducerea băncii centrale vor exercita competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a primi instrucțiuni din partea altor autorități sau instituții. Această independență este deja prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, însă proiectul de lege adaugă clarificări suplimentare. „BNR, personalul și conducerea exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.” Cerințe și interdicții pentru conducerea BNR Proiectul de lege introduce cerințe clare pentru numirea conducerii BNR, Parlamentul fiind însărcinat să publice criterii obiective și transparente privind buna reputație, pregătirea profesională și experiența relevantă. De asemenea, se prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă. Un alt aspect important al proiectului este introducerea unei perioade de cooling-off pentru angajații și membrii Consiliului de administrație al BNR. Aceștia nu vor putea lucra pentru bănci sau entități afiliate timp de 3 până la 12 luni după încheierea relațiilor contractuale cu BNR, pentru a preveni conflictele de interese. Limitarea mandatelor și excluderea guvernatorului Mandatele membrilor Consiliului de administrație al BNR vor fi limitate la 14 ani, fără a lua în considerare mandatele anterioare datei de 11 ianuarie 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR este exclus de la aceste limitări, ceea ce înseamnă că un nou guvernator ar putea avea un mandat nelimitat, similar cu cel al actualului guvernator, Mugur Isărescu. Interdicții de tranzacționare Pentru a preveni conflictele de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne care să interzică personalului și conducerii tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate. Totuși, deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective sunt permise, deoarece nu permit intervenția în administrarea portofoliului. Aceste modificări legislative sunt menite să asigure o mai mare transparență și obiectivitate în funcționarea BNR, aliniindu-se la standardele europene și consolidând independența instituției față de influențele externe. [...]

Un proiect USR ar obliga firmele să factureze în lei la cursul BNR și să renunțe la „cursuri proprii” , o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt calculate prețurile pentru consumatori la bunuri și servicii afișate în euro sau în alte valute, potrivit Agerpres . Inițiativa, depusă de deputatul USR Cezar Drăgoescu, vizează modificarea și completarea Ordonanței privind protecția consumatorilor (OG 21/1992) . Miza este eliminarea costurilor suplimentare rezultate din conversii făcute la cursuri mai mari decât cel oficial, practică întâlnită, potrivit inițiatorului, la achiziții precum mașini, locuințe sau pachete turistice. Ce obligații noi ar apărea pentru operatorii economici Proiectul introduce o regulă unică pentru contractele în care prețul este exprimat în euro sau în altă monedă străină: factura către consumator ar trebui emisă în lei, la cursul BNR din ziua precedentă emiterii facturii. În plus, operatorilor economici le-ar fi interzis: să aplice marje, adaosuri, comisioane sau alte costuri suplimentare peste cursul oficial; să folosească, în practică, „cursuri proprii” la facturare, dacă prețul a fost afișat în valută. Drăgoescu a spus că proiectul extinde o inițiativă anterioară a USR, care viza conversia la cursul BNR pentru facturile emise de operatorii de telefonie mobilă cu prețuri afișate în euro. Implementare: informare la contract și actualizare în 90 de zile Potrivit inițiatorului, proiectul mai prevede ca operatorii economici să informeze consumatorii, la semnarea contractului, despre modul de calcul al facturilor. Pentru contractele deja în derulare, actualizarea ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Dacă operatorul nu o face voluntar, actualizarea s-ar aplica automat, conform declarațiilor citate. Cine ar controla și sancționa ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) ar urma să fie instituția responsabilă cu sancționarea operatorilor care nu respectă prevederile, potrivit aceleiași surse. [...]

În 2026, angajații cu program luni–vineri vor avea doar 11 zile libere legale , deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit zf.ro . Diferența contează direct în planificarea operațională a companiilor și în gestionarea resurselor umane, mai ales în sectoarele care lucrează continuu. Cum se „pierd” zilele libere în 2026 Din totalul de 16 zile de sărbătoare legală, doar 11 sunt în timpul săptămânii, ceea ce înseamnă că salariații care lucrează standard (luni–vineri) nu beneficiază efectiv de toate zilele nelucrătoare prevăzute de lege. În plus, în 2026 există și o suprapunere de sărbători: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii. Zilele libere rămase în 2026 (conform Codului muncii) Lista zilelor libere rămase în 2026, așa cum este prezentată în articol: 12–13 aprilie — Paște ortodox 1 mai — Ziua Muncii 1 iunie — Ziua Copilului 31 mai (duminică) — Rusalii; 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25–26 decembrie — Crăciunul Obligațiile angajatorilor și riscul de amendă Pentru angajatorii ai căror salariați lucrează în zile de sărbătoare legală, legislația impune compensații: timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Nerespectarea obligației de compensare poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, conform aceleiași surse. [...]

Amenzile pentru grătarul făcut neglijent în curte pot ajunge la 2.500 de lei , potrivit Antena 3 CNN , care amintește că, de Paște 2026, activitatea nu este interzisă în spațiul propriu, dar poate fi sancționată dacă sunt încălcate reguli de siguranță sau dacă vecinii sunt deranjați. Publicația notează că, în România, grătarul în curte este permis, însă se aplică sancțiuni atunci când sunt încălcate norme precum cele de prevenire a incendiilor, prevăzute de Legea 307/2006 . În practică, riscul de amendă apare mai ales când focul este făcut în condiții nepotrivite sau prea aproape de elemente care pot lua foc. Conform materialului, focul deschis (inclusiv grătarul) trebuie amplasat la o distanță sigură față de construcții, garduri ori alte materiale inflamabile. De asemenea, este recomandat să nu fie aprins în condiții de vânt puternic sau în apropierea vegetației uscate, situații care pot favoriza extinderea rapidă a focului. O altă cerință menționată este supravegherea permanentă a focului și stingerea completă la final. Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancțiuni de până la 2.500 de lei, mai arată sursa. Pe scurt, pentru a reduce riscul de amendă, regulile indicate în articol vizează în principal: amplasarea grătarului la distanță sigură de construcții, garduri și materiale inflamabile; evitarea aprinderii focului pe vânt puternic; evitarea zonelor cu vegetație uscată în apropiere; supravegherea permanentă a focului; stingerea completă a focului la final. În același context, articolul include și un exemplu din afara României: o universitate din centrul Chinei a lansat un program de studii dedicat exclusiv grătarului, pentru profesionalizarea domeniului. Programul este oferit de Yueyang Open University (provincia Hunan), în colaborare cu Asociația de Barbecue din Yueyang, iar studenții ar urma să învețe atât selecția cărnii și a sosurilor, cât și elemente de management al restaurantelor. [...]