Tag: banca nationala a romaniei
Știri despre „banca nationala a romaniei”
BNR actualizează modalitățile de contact pentru sediul central - facilități pentru comunicarea cu publicul și mediul de afaceri
Banca Națională a României (BNR) a publicat minuta ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2026 , oferind detalii esențiale despre deciziile luate de Consiliul de administrație. Potrivit BNR , ședința a avut loc la sediul central al instituției din București. Decizii de politică monetară În cadrul ședinței, Consiliul de administrație al BNR a discutat și a adoptat mai multe măsuri menite să stabilizeze economia României. Printre acestea se numără: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel constant. Ajustarea rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit. Monitorizarea atentă a inflației și a altor indicatori economici. Aceste decizii sunt parte a unei strategii mai largi de a asigura stabilitatea financiară și de a sprijini creșterea economică sustenabilă. Context economic Ședința a avut loc într-un context economic complex, marcat de provocări atât interne, cât și externe. BNR a subliniat importanța adaptării politicii monetare la condițiile economice actuale, având în vedere fluctuațiile de pe piețele internaționale și impactul acestora asupra economiei naționale. „Este esențial să menținem un echilibru între stimularea creșterii economice și controlul inflației”, a declarat un membru al Consiliului de administrație al BNR. Impactul deciziilor Deciziile luate de BNR sunt așteptate să aibă un impact semnificativ asupra pieței financiare din România. Menținerea stabilității ratei dobânzii va influența costurile de împrumut pentru companii și consumatori, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii va afecta lichiditatea din sistemul bancar. Tabel de sinteză – deciziile BNR Domeniu Decizie Nivel / Parametru Vot Rațiunea principală (din minută) Ce înseamnă practic Rata dobânzii de politică monetară Menținere 6,50% Unanimitate Inflația totală e pe scădere lentă, dar inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat și presiunile salariale + așteptările inflaționiste rămân ridicate; economia arată semne de slăbire / gap negativ . Semnal de prudență : BNR nu relaxează încă, dar nici nu strânge suplimentar. Facilitatea de creditare (Lombard) Menținere 7,50% (în același pachet de decizie) Menține coridorul de dobândă și controlul asupra condițiilor monetare/lichidității. Plafonul superior pentru dobânzile din piața monetară rămâne neschimbat. Facilitatea de depozit Menținere 5,50% (în același pachet de decizie) Păstrează coridorul; calibrat pentru stabilitate financiară și transmisie monetară. Pragul inferior pentru dobânzile interbancare rămâne neschimbat. Rezerve minime obligatorii (RMO) Păstrarea nivelurilor actuale Lei & valută: neschimbat Unanimitate Context încă incert (inflație/energie, curs, riscuri externe), dar și nevoie de echilibru cu încetinirea activității economice. Nu se schimbă constrângerea de lichiditate impusă băncilor prin RMO. Conduita viitoare / comunicare Monitorizare atentă și posibilă adecvare de instrumente — — Riscuri: energie/alimentație, așteptări inflaționiste, curs, tensiuni geopolitice/comerciale; intern: consolidare fiscală, fonduri UE. BNR rămâne “data dependent”: poate ajusta instrumentele dacă se schimbă balanța riscurilor. Dacă vrei, îți fac și o versiune “de publicat” (2–3 paragrafe) care explică pe scurt ce a decis BNR și de ce, în limbaj de știre economică. Ce urmează BNR va continua să monitorizeze evoluțiile economice și să ajusteze politica monetară în funcție de necesități. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru luna martie 2026, când se vor analiza noi date economice și se vor evalua efectele măsurilor actuale. Aceste decizii sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și financiare a României, într-un context global dinamic și adesea imprevizibil. [...]
Premierul Bolojan anunță ținta de inflație pentru 2026 la 4-4,5% - fără majorări suplimentare ale TVA-ului în plan
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]
BNR nu modifică dobânda de politică monetară; ROBOR 3M coboară la 5,97%, IRCC trimestrial rămâne la 5,68%
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]
Eugen Rădulescu despre reorganizarea administrativ-teritorială; România rămâne blocată în anii '60
Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a criticat măsurile de reducere a cheltuielilor administrative cu 10% , considerându-le insuficiente, potrivit Digi24 . El a subliniat că problema majoră este lipsa modernizării și că România rămâne blocată în structura administrativă din anii '60. Rădulescu a explicat că măsurile actuale sunt doar soluții temporare și că nu abordează problema fundamentală a cheltuielilor bugetare mari. El a evidențiat risipa colosală generată de existența a 41 de județe și 3.200 de localități, sugerând că reorganizarea administrativ-teritorială este esențială. Cu toate acestea, oficialul a menționat că subiectul pare „înmormântat” și că nu există mișcări concrete în această direcție. În ceea ce privește reforma administrativă, Rădulescu a afirmat că nu este sigur că ar necesita modificarea Constituției, subliniind că numărul județelor nu este specificat constituțional. Deși șansele unei astfel de reforme sunt scăzute, el a subliniat importanța și necesitatea acesteia pentru modernizarea României. [...]