Știri
Știri din categoria Legistație
ANAF introduce sancțiuni și interdicții noi pentru firmele care distribuie dividende când activul net scade sub pragul legal, potrivit Economica. Modificările vin prin Legea nr. 239/2025 și vizează societățile pe acțiuni și SRL-urile, inclusiv în relația lor financiară cu acționarii/asociații și persoanele afiliate.
ANAF reamintește că, dacă se constată „o pierdere a activului net” – adică diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor scade sub jumătate din capitalul social subscris – capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare ori distribuire de profit, conform art. 69 din Legea 31/1990.
Legea nr. 239/2025 introduce art. 69^1 în Legea nr. 31/1990. Concret, societățile care, la finalul exercițiului financiar curent, au profit, dar au și pierdere contabilă reportată, pot distribui dividende din profitul curent doar după:
În plus, dacă activul net este sub jumătate din capitalul social subscris:
Se suspendă dreptul societăților care distribuie dividende interimare să acorde împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului (adică până la aprobarea situațiilor financiare anuale), conform art. 67 alin. (2^3).
Încălcarea este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (derogare de la OG nr. 2/2001).
Dacă firma are și obligații bugetare restante, pe lângă amendă se dispune atragerea răspunderii solidare cu societatea a acționarului/asociatului care a beneficiat de dividende interimare fără regularizare, în limita sumelor împrumutate.
Societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social subscris (pe baza situațiilor financiare anuale aprobate) nu au dreptul să restituie acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate împrumuturile primite de la aceștia, conform art. 67 alin. (2^4).
Și aici, amenda este între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile de împrumuturi efectuate după data aprobării situațiilor financiare anuale.
Dacă există și obligații bugetare restante, se poate atrage răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite.
Începând cu situațiile financiare ale anului 2025, societatea este obligată să reconstituie activul net până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.
Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF anunță că va începe verificările în 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior.
Tot de la situațiile financiare ale anului 2025, dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris din cauza pierderilor, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată.
Dacă societatea are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net (art. 153^24 alin. (4)), atunci este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.
Sancțiunea pentru nerespectare: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” la 31 decembrie 2025, cu activ net sub 50% din capitalul social subscris și cu o creditare de la asociatul unic.
Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social cel târziu până la 31 decembrie 2027, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capitalul social. În caz contrar, poate fi amendată cu 10.000–200.000 lei.
Mai departe, dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea are obligația să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029; neîndeplinirea acestei obligații poate atrage amendă de 40.000–300.000 lei.
Recomandate
ANAF a înăsprit și standardizat procedura prin care poate muta datoriile fiscale ale unei firme în sarcina administratorilor sau asociaților , odată cu intrarea în vigoare a OpANAF nr. 1163/2026, potrivit HotNews . Noile reguli se aplică din 14 octombrie 2026, inclusiv dosarelor aflate deja în derulare, cu mențiunea că actele întocmite valabil anterior rămân menținute. Ordinul aprobă o nouă procedură de atragere a răspunderii solidare, reglementată de art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) , și abrogă vechiul OpANAF nr. 127/2014. Miza practică: datoriile fiscale ale societății debitoare pot fi imputate direct patrimoniului personal al administratorilor, asociaților sau altor persoane considerate responsabile. Ce se schimbă în procedură: audiere obligatorie și motivare „pe persoană” Una dintre schimbările cu impact direct este obligativitatea audierii prealabile . Înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare, organul fiscal trebuie să asigure persoanei vizate dreptul la audiere, inclusiv posibilitatea de a transmite un punct de vedere scris și de a depune probe în apărare. Decizia finală trebuie să includă analiza argumentelor prezentate la audiere. A doua modificare majoră vizează motivarea individuală și demonstrarea legăturii de cauzalitate . Organul fiscal nu mai poate invoca generic insolvabilitatea societății: decizia trebuie emisă distinct pentru fiecare persoană vizată și trebuie să arate explicit legătura dintre acțiunile sau omisiunile acesteia (de exemplu, reaua-credință, ascunderea de active, înstrăinarea patrimoniului) și neplata obligațiilor fiscale. Formulare unitare și decizie cu rol de titlu de creanță Ordinul introduce și formulare standardizate pentru actele procedurale, între care: înștiințarea privind audierea persoanei vizate; referatul justificativ întocmit de organul fiscal; decizia de atragere a răspunderii solidare, care constituie titlu de creanță și stabilește termenul de plată și căile de atac. În practică, noua procedură ridică nivelul de formalizare al dosarelor și impune ANAF să documenteze mai precis, pentru fiecare persoană, de ce consideră că există răspundere solidară și în ce constă contribuția la neplata datoriilor. (Materialul HotNews menționează că a fost realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.) [...]
Irlanda a sancționat Match Group cu 11 milioane de euro pentru modul în care Tinder răspundea cererilor utilizatorilor de acces la date, într-un caz care întărește obligația companiilor de a furniza „tot” setul de informații personale, nu rezumate sau selecții, potrivit The Next Web . Autoritatea irlandeză de protecție a datelor ( Data Protection Commission – DPC ) a concluzionat că instrumentul „Download My Data” („Descarcă datele mele”) nu oferea utilizatorilor o copie completă a datelor personale deținute de companie. Concret, unele categorii de informații lipseau complet, iar altele erau reduse la sinteze, ceea ce – în evaluarea DPC – nu respectă dreptul de acces prevăzut de GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor). Pe lângă amendă, DPC a emis și un avertisment formal și a acordat companiei un termen de trei luni pentru a-și aduce prelucrarea datelor în conformitate. Ce transmite decizia despre „dreptul de acces” din GDPR Cazul vizează una dintre obligațiile de bază ale GDPR: atunci când o persoană cere să vadă ce date are o companie despre ea, compania trebuie să pună la dispoziție toate datele relevante, nu doar „cele mai importante” sau o versiune comprimată. Adjunctul comisarului, Graham Doyle, a spus că instrumentele automate de descărcare pot fi utile pentru a răspunde cererilor de acces, dar „trebuie să fie corecte și transparente pentru persoane în privința întinderii datelor furnizate”. Impactul pentru Match Group și calendarul investigației Investigația s-a închis printr-o decizie anunțată vineri și a pornit la începutul lui 2020. Potrivit aceleiași surse, cazul a durat aproape șase ani de la deschidere până la decizie, un interval care a devenit o critică recurentă la adresa ritmului de aplicare a legislației europene privind confidențialitatea în Dublin. Din perspectiva financiară a Match Group, amenda este descrisă ca fiind aproape nesemnificativă: compania își avertizase investitorii că speța ar putea costa până la 60 milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) și, până la jumătatea lui 2026, constituise un provizion de 9,1 milioane de dolari (aprox. 42 milioane lei). Penalitatea de 11 milioane de euro se situează puțin peste provizion, dar mult sub plafonul indicat anterior. Un purtător de cuvânt a declarat pentru Politico că Tinder a cooperat cu DPC pe parcursul investigației și că firma „susține protecțiile de confidențialitate” construite pentru utilizatori. Context: DPC, regulator-cheie pentru marile companii tech din SUA DPC este principalul regulator din UE pentru multe companii tech americane, pe fondul sediilor lor din Dublin. În ultimii ani, portofoliul de cazuri a devenit mai încărcat; The Next Web amintește că amenda de 530 milioane de euro aplicată TikTok pentru transferuri de date către China a fost menținută de Înalta Curte irlandeză în iulie. Pentru piață, decizia din cazul Tinder semnalează că instrumentele „self-service” de tip „Descarcă datele mele” nu pot funcționa ca o versiune „curățată” a dosarului de date: dacă nu livrează copia completă a informațiilor deținute, riscul de sancțiune rămâne ridicat, chiar și atunci când amenda este, ca mărime, sub alte cazuri majore din Irlanda. [...]
Guvernul prelungește până la 25 martie 2027 termenul pentru actualizarea codurilor CAEN , astfel încât firmele să nu fie blocate de o procedură administrativă și să poată folosi în paralel vechile și noile coduri în perioada de tranziție, potrivit Economica . Decizia vizează modificarea hotărârii de guvern care stabilește tranziția la CAEN Rev. 3 (noua versiune a clasificării activităților economice). Ministrul Radu Miruță Darău a explicat, într-o postare pe Facebook, că prelungirea este necesară deoarece ritmul de actualizare a fost redus: până la 25 septembrie, doar 37,24% dintre profesioniștii care trebuie să facă schimbarea își preschimbaseră obiectul de activitate conform CAEN Rev. 3, potrivit datelor ONRC. Ce se schimbă pentru companii: utilizare în paralel a CAEN Rev. 2 și Rev. 3 Până la 25 martie 2027, firmele vor putea utiliza simultan codurile CAEN Rev. 2 și CAEN Rev. 3, măsură gândită ca „timp în plus” pentru companiile care au nevoie de clarificări sau au proceduri mai complicate de actualizare. Ministrul a indicat că dificultățile sunt mai mari în sectoare precum comerțul, construcțiile, transporturile sau IT, unde unele coduri au fost împărțite în mai multe categorii, apar neclarități și, în anumite cazuri, trebuie actualizate și autorizațiile. De ce contează: risc de blocaj operațional și presiune pe ONRC Miza imediată este evitarea situațiilor în care o formalitate administrativă ajunge să întrerupă activitatea curentă a firmelor. Potrivit Agerpres , prelungirea a fost justificată și prin nevoia ca procedura să nu blocheze funcționarea companiilor. Confederația patronală IMM România ceruse prelungirea cu cel puțin șase luni a termenului (care expirase la 25 septembrie 2026), invocând două riscuri principale: suprasolicitarea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) din cauza numărului mare de cereri într-un interval scurt; blocarea activității întreprinderilor care trebuie să își coreleze obiectul de activitate din registrul comerțului cu autorizații, avize, licențe sau alte documente necesare funcționării, care pot ajunge să nu mai fie eliberate la timp. Ce urmează Guvernul va modifica hotărârea care reglementează perioada de tranziție la CAEN Rev. 3, iar firmele au la dispoziție până la 25 martie 2027 pentru actualizarea codurilor, în condițiile în care, până atunci, cele două versiuni vor putea fi folosite în paralel. [...]
Curtea Constituțională analizează riscul de dublă sancționare și extinderea răspunderii penale în modificările aduse Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, potrivit Agerpres . Discuțiile de la CCR au fost amânate pentru 21 octombrie, conform unei informări ulterioare a aceleiași agenții. Miza sesizării este una de reglementare: șeful statului contestă, între altele, claritatea și coerența unor prevederi care ar putea permite suprapuneri între contravenții și infracțiuni și ar putea extinde răspunderea penală către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligații explicite. Ce schimbă legea contestată Actul normativ vizează intervenții asupra Legii 272/2004, în special în zona măsurilor aplicabile copiilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal. Principalele modificări descrise în sesizare includ: modificarea art. 84 alin. (4) și (5), astfel încât participarea copilului la consiliere psihologică devine obligatorie „prin efectul legii”, fără a mai depinde de acordul părinților; introducerea unei soluții legislative la art. 84 alin. (6), care incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alin. (3) sau (4) și asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești; modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un astfel de serviciu pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Argumentele președintelui: neclaritate, suprapuneri și „ne bis in idem” În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că agentul constatator al unei contravenții nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune, atribuție care revine organelor de urmărire penală. În lipsa unei norme „clare și previzibile”, ar putea apărea situații în care agentul constatator și organul de urmărire penală acționează în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, fără un mecanism legal care să prevină suprapunerea. Șeful statului invocă și jurisprudența CEDO privind principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent dacă sancțiunile sunt încadrate formal ca penale sau contravenționale. Extinderea răspunderii și problema minorului care nu răspunde penal Un alt punct indicat în sesizare ține de art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, care ar fi rămas nemodificat și ar institui obligația de participare la programe speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților, fără referire la un „reprezentant legal” diferit de părinte. În schimb, noul alin. (6) ar incrimina penal nerespectarea alin. (3) de către „părinți sau reprezentantul legal”, ceea ce, potrivit președintelui, ar extinde sfera subiectului activ către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligația corespunzătoare. Totodată, sesizarea arată că norma modificată vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal, iar un minor care nu răspunde penal nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni. Este invocat art. 27 din Codul penal, care prevede că nu este imputabilă fapta săvârșită de un minor care, la data comiterii, nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal. „Interesul superior al copilului” și rolul familiei Sesizarea mai reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare, interesul superior al copilului include explicit dreptul la viață de familie. În această logică, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) ar crea, potrivit președintelui, o contradicție internă în cadrul aceleiași legi, pentru că norma nouă ar „goli de conținut” normele de principiu fără abrogare și fără o derogare expresă. În plus, impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, fără implicarea familiei, ar transforma o măsură de protecție într-una de constrângere, susține șeful statului, calificând-o drept o intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile asupra sesizării președintelui privind această lege. Până la pronunțarea CCR, rămâne deschisă disputa asupra modului în care noile reguli ar separa (sau ar suprapune) răspunderea contravențională și penală și asupra felului în care sunt calibrate obligațiile impuse părinților, reprezentanților legali și copiilor vizați de măsuri de consiliere și plasament. [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
