Știri
Știri din categoria Legistație
ANAF introduce sancțiuni și interdicții noi pentru firmele care distribuie dividende când activul net scade sub pragul legal, potrivit Economica. Modificările vin prin Legea nr. 239/2025 și vizează societățile pe acțiuni și SRL-urile, inclusiv în relația lor financiară cu acționarii/asociații și persoanele afiliate.
ANAF reamintește că, dacă se constată „o pierdere a activului net” – adică diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor scade sub jumătate din capitalul social subscris – capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare ori distribuire de profit, conform art. 69 din Legea 31/1990.
Legea nr. 239/2025 introduce art. 69^1 în Legea nr. 31/1990. Concret, societățile care, la finalul exercițiului financiar curent, au profit, dar au și pierdere contabilă reportată, pot distribui dividende din profitul curent doar după:
În plus, dacă activul net este sub jumătate din capitalul social subscris:
Se suspendă dreptul societăților care distribuie dividende interimare să acorde împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului (adică până la aprobarea situațiilor financiare anuale), conform art. 67 alin. (2^3).
Încălcarea este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (derogare de la OG nr. 2/2001).
Dacă firma are și obligații bugetare restante, pe lângă amendă se dispune atragerea răspunderii solidare cu societatea a acționarului/asociatului care a beneficiat de dividende interimare fără regularizare, în limita sumelor împrumutate.
Societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social subscris (pe baza situațiilor financiare anuale aprobate) nu au dreptul să restituie acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate împrumuturile primite de la aceștia, conform art. 67 alin. (2^4).
Și aici, amenda este între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile de împrumuturi efectuate după data aprobării situațiilor financiare anuale.
Dacă există și obligații bugetare restante, se poate atrage răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite.
Începând cu situațiile financiare ale anului 2025, societatea este obligată să reconstituie activul net până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.
Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF anunță că va începe verificările în 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior.
Tot de la situațiile financiare ale anului 2025, dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris din cauza pierderilor, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată.
Dacă societatea are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net (art. 153^24 alin. (4)), atunci este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile.
Sancțiunea pentru nerespectare: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile.
ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” la 31 decembrie 2025, cu activ net sub 50% din capitalul social subscris și cu o creditare de la asociatul unic.
Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social cel târziu până la 31 decembrie 2027, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capitalul social. În caz contrar, poate fi amendată cu 10.000–200.000 lei.
Mai departe, dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea are obligația să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029; neîndeplinirea acestei obligații poate atrage amendă de 40.000–300.000 lei.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pentru o modificare care ar permite decontări nelimitate în companiile de stat listate , invocând riscul ca anumite cheltuieli ale directorilor și administratorilor să fie scoase de sub plafonarea legală și folosite ca avantaje materiale „camuflate”, potrivit HotNews . Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care completează cadrul de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice. Miza, din perspectiva șefului statului, este una de reglementare cu efect direct asupra controlului cheltuirii banului public în companii cu capital de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare. Ce schimbare contestă președintele Legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011 , prin care cheltuielile de „reprezentare, transport, diurnă și cazare” realizate „în scopul exercitării mandatelor” de către conducerea companiilor publice listate nu mai sunt considerate „beneficii sau avantaje” în sensul altor alineate ale aceluiași articol. În forma actuală a reglementării, anumite beneficii sunt plafonate la nivelul a două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an, inclusiv cheltuieli de reprezentare, transport și diurnă, plus alte beneficii nedeterminate, supuse aceluiași plafon. De ce spune că se deschide calea „cheltuielilor discreționare” În sesizare se arată că amendamentul introdus de Camera Deputaților ar permite, în practică, cheltuieli nelimitate, realizate arbitrar, sub justificarea „exercitării mandatului”, pentru întreprinderile publice listate. Argumentul central este că, deși formal aceste sume nu ar mai fi încadrate ca „beneficii”, ele ar funcționa ca avantaje materiale și ar putea fi folosite pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat. În plus, președintele susține că o astfel de „liberalizare” a cheltuielilor ar vulnerabiliza modul de utilizare a banului public, în condițiile în care companiile vizate gestionează active considerate strategice. „Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate.” În sesizare se mai invocă riscul ca profitul acestor companii să fie erodat prin cheltuieli de protocol excesive, ceea ce ar contraveni obligației statului de a proteja interesele economice naționale. Cine ar fi vizat și ce urmează Potrivit argumentației, modificarea ar afecta o categorie largă de persoane din conducerea întreprinderilor publice listate: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (în funcție de sistemul de administrare – unitar sau dualist). Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate; HotNews nu indică un termen sau un calendar al deciziei CCR în materialul citat. [...]
Decizia CCR lasă în vigoare noile reguli privind beneficiile și asigurarea de răspundere pentru administratorii companiilor de stat , după ce Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra modificărilor aduse legislației de guvernanță corporativă, potrivit Economica . Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 22/2025, care modifică și completează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023, în cadrul proiectului PL-x nr. 137/2025. În esență, ordonanța aduce modificări privind ocuparea posturilor în structurile de conducere și funcționarea consiliilor de administrație, conform relatării Agerpres . Ce schimbare a ajuns la CCR și de ce contează pentru companiile de stat Punctul contestat vizează articolul 8 alineatul (9) din OUG 109/2011, în forma modificată, care stabilește două elemente cu impact direct asupra contractelor de mandat ale administratorilor: plata asigurării de răspundere profesională este făcută de întreprinderea publică, nu este parte din remunerație și trebuie menționată în contractul de mandat, în cuantumul și limitele stabilite de autoritatea publică tutelară; contractul de mandat poate include și „alte beneficii”, cu condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Miza practică este că legea nu mai impune o listă explicită de cheltuieli/beneficii, dar păstrează un plafon anual, ceea ce influențează direct modul în care se negociază și se justifică beneficiile în companiile de stat. De ce a respins CCR sesizarea președintelui Președintele Nicușor Dan a susținut că modificările introduse în Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului. CCR a anunțat, într-un comunicat transmis miercuri, că a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile vizate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea a reținut, între altele, că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli ce pot fi decontate de întreprinderea publică, în cadrul „altor beneficii” din contractul de mandat, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în sesizare (inclusiv cele privind principiul legalității și procedura de legiferare). Pe componenta de bicameralism, CCR a apreciat că eliminarea enumerării exprese a beneficiilor din redactarea inițială nu echivalează cu o deturnare de la scopul legii și rămâne în legătură directă cu acesta. Ce rămâne ca limită și cine controlează cheltuielile CCR a subliniat că, deși nu mai există o enumerare explicită, limitarea financiară rămâne: beneficiile totale într-un an de mandat nu pot depăși două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, Curtea a arătat că tipuri de cheltuieli precum reprezentarea, transportul și diurna pot fi în continuare menționate în contractul de mandat, iar eliminarea enumerării lor nu înseamnă automat excluderea de la decontare. În plus, controlul și autorizarea cheltuielilor rămân în sarcina Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care va verifica în continuare încadrarea în plafon și va aprecia oportunitatea sau natura juridică a cheltuielilor. [...]
Codul Rutier ar putea fi completat cu reguli explicite pentru „culoarul de salvare” în ambuteiaje , ceea ce ar introduce obligații standardizate pentru șoferi și ar permite sancționarea celor care nu le respectă, potrivit Antena 3 . Inițiativa este un proiect de lege depus de USR, care vizează reglementarea explicită a culoarului de salvare în Codul rutier, pentru situațiile de trafic aglomerat. În prezent, forma actuală a legislației nu ar preciza suficient de clar ce trebuie să facă șoferii în ambuteiaje pentru a facilita trecerea autospecialelor aflate în misiune (ambulanțe, pompieri, poliție), iar regulile existente ar fi aplicabile mai ales pe drumuri fără trafic intens, conform argumentelor din comunicatul USR citat în material. Ce s-ar schimba pentru șoferi Dacă proiectul va fi adoptat și Codul rutier va fi completat, modul de formare a culoarului de salvare ar urma să fie stabilit în funcție de numărul de benzi: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii ar urma să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga . Drumuri cu două sau mai multe benzi pe sens: șoferii de pe banda de lângă axul drumului ar urma să își tragă autovehiculele cât mai în stânga , iar toți ceilalți spre dreapta , astfel încât să se formeze un culoar pe mijlocul drumului pentru mașinile de intervenție. Sancțiuni și miza reglementării Proiectul prevede că nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată cu amendă , potrivit materialului. Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, inițiatorii proiectului, susțin că demersul urmărește clarificarea legislației și alinierea la prevederile europene , în contextul în care întârzierile echipajelor de urgență pot avea consecințe directe asupra intervențiilor. În acest stadiu, este vorba despre un proiect de lege depus , iar aplicarea noilor obligații depinde de parcursul legislativ și de adoptarea lui. [...]
Proiectul de lege pentru transparență salarială mută o parte din povara de conformare în „metodologii” încă inexistente , ceea ce poate crea blocaje și interpretări diferite între companii, chiar dacă introduce obligații noi de informare pentru candidați și angajați, potrivit unei analize Economedia pe baza explicațiilor Georgianei Vlădescu (Senior Associate, PeliPartners). România a pus în consultare publică proiectul de transpunere a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială, într-un context în care multe state membre sunt încă în proces de implementare, unele cu întârzieri, iar termenul menționat este 7 iunie 2026. Ce obligații concrete apar pentru angajatori Proiectul introduce cerințe care afectează direct recrutarea și administrarea politicilor salariale: la recrutare, angajatorii trebuie să comunice candidaților salariul sau intervalul salarial pentru postul vizat; angajatorii nu vor mai avea voie să întrebe candidații cât câștigau la joburile anterioare; angajații vor putea solicita informații despre propriul salariu și despre nivelurile medii de plată din companie, defalcate pe criteriul de gen, pentru poziții similare; angajatorii trebuie să explice criteriile de stabilire a salariilor și modul în care acestea evoluează; companiile cu peste 100 de angajați vor avea obligații de raportare periodică privind diferențele salariale între femei și bărbați. Pe zona de litigii și discriminare, proiectul întărește posibilitatea angajaților de a cere despăgubiri și de a apela la sindicate pentru inițierea acțiunilor în instanță. „Sprijin pentru firme”, dar cu o condiție: ghiduri care trebuie să apară Un element favorabil pentru angajatori, în special pentru cei mici, este că anumite obligații legate de transparența evoluției salariilor nu se aplică firmelor cu mai puțin de 50 de angajați, potrivit explicațiilor din analiză. În plus, proiectul prevede o componentă de sprijin instituțional: Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) , împreună cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , ar urma să ofere ghiduri, instrumente și metodologii pentru criterii de remunerare obiective și nediscriminatorii. Proiectul încurajează și dialogul social, inclusiv prin rolul sindicatelor și includerea unor reguli anti-discriminare în contractele colective. Miza practică: reguli generale și „muncă de valoare egală” fără metodologie Problema centrală semnalată este că multe prevederi rămân generale și depind de reguli secundare care nu sunt încă definite. Un exemplu este modul concret în care angajatorii trebuie să evalueze „munca de valoare egală”, care ar urma să fie clarificat ulterior prin metodologii. În lipsa acestor repere, companiile pot întâmpina dificultăți de aplicare, iar interpretările pot varia de la un angajator la altul. În același timp, analiza notează că o parte dintre măsuri reiau reguli deja existente în legislația muncii și în cea privind discriminarea, ceea ce ridică întrebări despre impactul real dacă problema a fost, până acum, aplicarea ineficientă. Context european și presiune pentru amânare În interviul citat, Georgiana Vlădescu arată că nu există, în acest moment, un exemplu „neechivoc” de stat membru care să fi finalizat integral transpunerea directivei, iar unele jurisdicții ar fi ales o implementare etapizată (este menționată Suedia). Separat, BusinessEurope a cerut prelungirea cu doi ani a termenului de transpunere și renegocierea unor clauze ale directivei, inclusiv pe criteriile de evaluare a muncii de valoare egală și obligațiile de raportare, potrivit documentului „Pay Transparency Directive – Stop the Clock A Prerequisite for Simplification”. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, apoi ar urma să fie adoptat de Guvern și dezbătut în Parlament. Forma finală va indica dacă România rămâne la cerințele minime ale directivei și, mai ales, dacă va transforma principiile de transparență în reguli operaționale aplicabile uniform în companii. [...]
UDMR vrea să schimbe regulile de pensionare prin cumularea vechimii realizate în sisteme diferite, o modificare care ar putea facilita reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele cu cariere „mixte”, potrivit Mediafax . Proiectul este la Senat , prima Cameră sesizată, iar inițiatorii au cerut dezbaterea în procedură de urgență. În forma actuală, legea pensiilor impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem (de exemplu, doar în sistemul public). Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, cum sunt cele ale cultelor religioase, susțin inițiatorii. Ce schimbă proiectul: cumularea stagiilor de cotizare Propunerea urmărește ca anii lucrați în sisteme diferite să poată fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Inițiatorii argumentează că, în prezent, se ajunge la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv prestată. „Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată.” De ce contează: efect direct pentru femeile cu parcurs profesional fragmentat Modificările sunt prezentate ca fiind relevante în special pentru femei, categorie menționată explicit în fundamentarea proiectului. Parlamentarii UDMR susțin că problema apare mai ales în cazul celor care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate, iar actuala regulă „conduce la situații injuste”. „Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare.” Extinderea unor drepturi sociale finanțate din fonduri publice Proiectul include și o componentă de tratament egal între pensionari, indiferent de sistemul din care provin. Inițiatorii arată că unele ajutoare financiare pentru pensionari sunt disponibile doar celor din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene, ceea ce consideră discriminatoriu. „Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”. Blocaje administrative invocate: documente și recuperări de sume UDMR mai susține că, în practică, există blocaje administrative generate de interpretări restrictive ale legii. Sunt menționate situații în care casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, deși responsabilitățile ar fi similare cu cele din sistemul public. Inițiatorii afirmă că modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”. Proiectul se află în faza de avizare la Senat; materialul nu precizează un calendar de vot sau de aplicare. [...]
Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii , într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV , cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale. Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017. De ce contează: controlul costurilor și limitarea „anvelopei” de sporuri Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări. În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”. Principalele schimbări din proiect: grilă nouă, raport 1:8 și reguli mai stricte Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României , Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată. Sporuri: plafon de 20% la nivel de instituție și eliminări punctuale Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii. Proiectul păstrează, între altele: sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene (posibil inclusiv pentru anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe). În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv: indemnizația de hrană; sporul pentru titlul de doctor (care, pentru personalul din învățământ, ar urma să fie inclus în coeficienții de salarizare); sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap. Ce urmează: consultare publică și aplicare din 2027 Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare. În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată. [...]
