Știri
Știri din categoria Infrastructură

Restricțiile de circulație de pe A7, introduse de la 1 iulie, pot încetini traficul pe tronsonul Pietroasele–Buzău, unde se fac lucrări de remediere la semnalizarea montată pe portalurile autostrăzii, potrivit Economedia.
Măsurile, anunțate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău, sunt aplicate pentru ca intervențiile să se desfășoare „în siguranță”, ceea ce implică zone punctuale în care șoferii trebuie să se aștepte la limitări de trafic și, posibil, la încetiniri.
Conform DRDP Buzău, restricțiile vizează următoarele zone de pe Autostrada Moldovei (A7):
În zona kilometrului 54 au mai fost restricții și „în urmă cu o săptămână”, când DRDP Buzău a instituit limitări temporare de viteză din cauza unor lucrări la carosabil, pe ambele sensuri, între km 54+600 și km 54+700, pentru lucrări programate pe banda de urgență (detalii în materialul anterior al Economedia).
Kilometrul 54 se află pe lotul 3 Pietroasele – Buzău, deschis circulației pe 27 noiembrie 2025. La inaugurare, DRDP Buzău preciza că execuția lotului (km 49+350 – km 63+250, 13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi, cu începerea lucrărilor la 1 martie 2024, durată de 20 de luni (execuție) și o valoare a contractului de 1.093.470.823 lei, fără TVA, finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Execuția lucrărilor la autostrada Ploiești Buzău, Lot 3 Pietroasele – Municipiul Buzău km 49+350 – km 63+250 (13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi. Începerea lucrărilor: 1 martie 2024. Durată contract: 20 de luni (execuție). Valoare contract: 1,093,470,823 de lei, fără TVA; Sursă de finanțare: Programul Național De Redresare Și Reziliență (PNRR)”
Pentru utilizatori, miza imediată este operațională: restricțiile sunt localizate, dar pe un tronson relativ nou și intens folosit, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonele indicate.
Recomandate

Finalizarea în 2026 a Loturilor 1 și 2 din Autostrada Bacău–Pașcani depinde de bani de la buget , după ce finanțarea prin PNRR a acoperit doar lucrările executate până la 31 august, potrivit Kyiv Independent . În paralel, constructorul UMB a mobilizat 1.000 de muncitori și 800 de utilaje pentru a accelera execuția. Cristian Pistol, directorul general al CNAIR , spune că Loturile 1 și 2, cu o lungime totală de 49,3 km, „avansează constant”. Lotul 1 (Săucești–Trifești), de 30,3 km, a ajuns la 80%, iar Lotul 2 (Trifești–Gherăești), de 18,99 km, la 65%. Presiune pe finanțarea de la buget, după plafonarea PNRR Șeful CNAIR precizează că finanțarea prin PNRR a acoperit lucrările executate până la 31 august, iar pentru continuarea acestora compania a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat. În acest context, termenul de finalizare se leagă direct de disponibilitatea fondurilor. „Finalizarea în 2026 depinde acum de asigurarea finanțării și de condițiile meteorologice din perioada următoare”, avertizează Cristian Pistol. Stadiu și lucrări în execuție Potrivit informațiilor transmise, pe șantier se lucrează la mai multe componente, inclusiv: structura rutieră; poduri; spații de servicii; sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); parapete de protecție și marcaje rutiere. Valoarea celor două contracte este de 2,92 miliarde de lei (fără TVA). [...]

Deși e finalizat, pasajul de la Jucu rămâne închis, iar accesul către Tetarom III și DN1C continuă să fie blocat la barieră , după ce inaugurarea programată pe 23 octombrie a fost amânată fără o nouă dată anunțată, potrivit Economedia . Consiliul Județean Cluj a transmis că evenimentul de inaugurare și deschidere oficială „nu va mai avea loc”, invocând „motive obiective” și precizând că va fi reprogramat. Până duminică, 25 octombrie, instituția nu comunicase când va fi deschis pasajul pentru circulație, deși proiectul este prezentat drept finalizat. „Consiliul Județean Cluj informează (…) că, din motive obiective, evenimentul (…) nu va mai avea loc, urmând a fi reprogramat pentru o dată ce va fi anunțată ulterior.” De ce contează: traficul și logistica spre parcul industrial rămân afectate Pasajul supratraversează calea ferată Cluj-Napoca – Dej și face legătura între DN1C și parcul industrial Tetarom III. Rolul lui este să elimine traversarea la nivel a căii ferate, care în prezent generează cozi pe drumul național atunci când se coboară barierele pentru trecerea trenurilor. În consecință, întârzierea deschiderii menține problemele operaționale pentru: șoferii care circulă pe DN1C, inclusiv cei care intră sau ies din Tetarom III; angajații care fac naveta către zona industrială; transporturile de marfă către companiile din parc. Datele proiectului și finanțarea Investiția este de 88,2 milioane de lei și este finanțată prin PNRR . Pasajul are aproximativ 233 de metri și opt deschideri , iar proiectul include și un drum de legătură de circa 900 de metri între DN1C și Tetarom III. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Cluj în 2021, iar documentația a fost predată ulterior către CNAIR pentru implementare. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în octombrie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost derulat de asocierea Freyrom (lider), Procons Group, Integrated Road Solutions și Inginerie Drumuri și Poduri. Reacții politice și ce urmează Cu două zile înainte de 25 octombrie, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că pasajul este gata și a criticat amânarea inaugurării. Separat, Remus Lăpușan, consilier județean PSD, a spus că lucrările sunt „aproape finalizate” și că pasajul ar urma să devină funcțional „în cel mai scurt timp”. Pentru utilizatori și companiile din zonă, miza imediată rămâne anunțarea unei date ferme: la 25 octombrie, autoritățile nu confirmaseră când va fi deschis pasajul pentru circulație , iar clarificarea acestui calendar este următorul pas așteptat. [...]

Ultimul șantier rămas pe A0 Nord a ajuns la 90% , iar calendarul de deschidere a traficului depinde acum de mobilizarea constructorilor și de vreme, potrivit Economedia . Miza este una operațională: punerea în circulație a unui sector de circa 10 km în 2026 și finalizarea completă a lotului în aprilie 2027, ceea ce ar închide practic lucrările la Autostrada de Centură a Capitalei. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) al A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7. Șeful CNAIR , Cristian Pistol, a indicat într-o postare pe Facebook un progres de 90% și a publicat imagini de pe șantier. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează Asocierea de constructori români și italieni Retter – Pizzarotti lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Obiectivul menționat este deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an, însă realizarea țintei este condiționată de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice. Termenul pentru restul lotului și închiderea „semi-inelului” nordic Pentru restul de aproximativ 7 km ai lotului 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să se realizeze și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, ceea ce ar însemna, conform informațiilor din sursă, încheierea lucrărilor pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei. Imaginile de pe șantier sunt disponibile în postarea de pe Facebook, aici: Facebook . „Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care să reducă presiunea traficului din interiorul localităților și să aducă noi oportunități de dezvoltare în cea mai dinamică zonă economică a României”, spune Cristian Pistol. [...]

Ultimul lot în lucru din A0 Nord a ajuns la 90%, iar deschiderea parțială a traficului în 2026 depinde de mobilizarea din șantier și de vreme , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: conectarea rapidă a unor fluxuri de trafic din jurul Capitalei la rețeaua de drumuri naționale, cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe traficul urban. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) din A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7, a transmis directorul general al CNAIR, Cristian Pistol . Asocierea de constructori români și italieni (Retter – Pizzarotti) lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Ce segment ar putea fi deschis și în ce condiții Obiectivul anunțat este deschiderea circulației „în acest an” pe sectorul până la conexiunea cu DN7, însă calendarul nu este prezentat ca cert. „Obiectivul rămâne deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an. Depinde însă de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice.” Ce urmează pentru restul lotului și pentru închiderea semi-inelului nordic Pentru restul de aproximativ 7 km din lotul 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să fie realizată și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, moment care ar închide practic lucrările pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei, conform aceleiași informări. În argumentația CNAIR, finalizarea acestui proiect este legată de reducerea presiunii traficului din interiorul localităților și de crearea de „noi oportunități de dezvoltare” pentru București și Ilfov, zonă descrisă drept cea mai dinamică economic din România. [...]

Blocajele din proiectare întârzie intrarea „cârtițelor” la metroul din Cluj , deși finanțarea este asigurată, iar primarul Emil Boc acuză neînțelegeri tehnice între managerul de proiect, supervizor și constructorul turc, potrivit Economedia . Edilul spune că va convoca toate părțile la o întâlnire în decembrie, pentru a stabili cum poate fi deblocat proiectul. Boc afirmă că, în pofida faptului că municipalitatea și-a îndeplinit obligațiile financiare (inclusiv plata avansului contractual), lucrările nu au ajuns în punctul în care să poată fi introduse utilajele TBM („cârtițele”) pentru săparea tunelurilor. El susține că are posibilități limitate de intervenție, întrucât proiectul este gestionat printr-o structură contractuală care implică managerul de proiect, supervizorul și mai mulți subcontractanți, iar constructorul are un termen contractual „suficient de lung” pentru recuperarea întârzierilor. „M-am zbătut împreună cu colegul meu atât de mult să asigurăm finanțarea pentru acest obiectiv, o avem asigurată și, culmea, nu se lucrează în teren”, a afirmat Boc. Unde se blochează proiectul: proiectarea și soluțiile tehnice Primarul indică drept principală cauză a întârzierii etapa de proiectare, care nu ar fi avansat suficient pentru trecerea la execuția subterană. În explicația sa, proiectarea ar reprezenta aproximativ 60% din efortul necesar realizării unui metrou, iar execuția propriu-zisă 40%. Printre punctele care generează neînțelegeri și întârzieri, Boc enumeră: stabilirea exactă a traseului și poziționarea stațiilor, soluțiile constructive, grosimea pereților și materialele; obținerea avizelor și realizarea studiilor privind terenul și pânza freatică; probleme de stabilitate a terenului în zona puțului de lansare: după începerea săpăturilor, terenul ar fi început să se deplaseze, iar la circa 50 de metri distanță au apărut probleme de stabilitate; soluția tehnică a presupus realizarea a 94 de piloți forați la 16 metri adâncime; clarificări rămase la puțul de lansare, inclusiv înclinația pereților și armăturile. Boc spune că aproximativ 500 de persoane lucrează la proiectare, însă documentațiile nu sunt încă în forma finală necesară pentru a trece la etapa următoare. Deși admite dificultăți tehnice reale, consideră că timpul scurs este prea mare. „Trece un an, trec doi, totuși, vreau să văd și soluțiile acestea concrete în teren”, a declarat Boc. De ce nu intră încă TBM-urile: condiția celor „șapte stații” Un reper operațional major rămâne începerea forării tunelurilor cu cele două utilaje TBM, care aparțin constructorului și sunt prevăzute în contract, iar mobilizarea lor este în sarcina asocierii executante. Potrivit lui Boc, utilajele nu pot începe forarea înainte de pregătirea mai multor stații, pentru continuitatea traseului subteran: ar trebui realizate cel puțin șapte stații înainte ca TBM-urile să intre în subteran. Primarul insistă însă că intrarea „cârtițelor” ar fi semnalul că proiectul a depășit faza pregătirilor și a proiectării și a intrat efectiv în execuție. Miza financiară: contract de peste 9 miliarde de lei, semnat în 2023 Contractul pentru proiectarea și execuția Magistralei I de metrou din Cluj-Napoca a fost semnat pe 25 mai 2023 cu asocierea condusă de compania turcă Gülermak, din care mai fac parte Alstom Transport și Arcada Company. Conform anunțului de atribuire din SEAP, valoarea contractului este de 9.059.483.352,07 lei fără TVA, respectiv aproximativ 10,78 miliarde de lei cu TVA. Oferta câștigătoare a fost foarte apropiată de valoarea estimată de municipalitate (9,064 miliarde de lei fără TVA). Din suma estimată, circa 398 milioane de lei reprezentau serviciile de proiectare, iar peste 8,66 miliarde de lei lucrările de execuție. Magistrala I este proiectată ca un metrou ușor de aproximativ 21 km, cu 19 stații și un depou, pe relația Cluj-Napoca–Florești. Alstom are în responsabilitate sistemele de semnalizare, telecomunicații, alimentare cu energie, calea de rulare și integrarea sistemului, inclusiv tehnologia pentru operare complet automatizată. Ce urmează Boc anunță o întâlnire în decembrie cu managerul de proiect, supervizorul și constructorul, pentru a stabili o soluție de deblocare. În același timp, el spune că nu poate interveni direct în activitatea de șantier și că așteaptă ca părțile contractuale să ajungă la o înțelegere care să permită accelerarea proiectării și trecerea la execuția subterană. [...]

Disputa dintre Transporturi și fostul ministru pe tunelul Momaia mută riscul de întârziere din zona tehnică în cea administrativă , într-un moment în care lotul Tigveni–Curtea de Argeș (A1 Sibiu–Pitești) este descris ca fiind „practic finalizat”, dar nu poate fi deschis circulației până la finalul anului, potrivit Economedia . Radu Miruță îl contrazice pe actualul ministru al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, asupra motivului blocajului: personalul necesar pentru monitorizare și intervenție în caz de urgență în tunel. Ministrul Ștefan Ovidiu Popa a spus, într-o conferință de presă, că deși lucrările la secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș sunt practic gata, deschiderea în 2026 nu mai este posibilă din cauza imposibilității CNAIR de a asigura echipele de monitorizare și intervenție. El a susținut că CNAIR nu a putut angaja personal de specialitate deoarece Miruță ar fi blocat un ordin de ministru care ar fi deblocat procedura, fără a preciza despre ce ordin este vorba, menționând ulterior că ar fi vorba despre un ordin care permite angajări suplimentare. Radu Miruță respinge această explicație și afirmă că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu i-ar fi invocat vreodată lipsa personalului ca motiv pentru nefuncționarea/deschiderea tunelului. În schimb, fostul ministru susține că lotul era pregătit pentru deschidere încă din 14 octombrie și că inaugurarea a fost amânată din motive politice. „Nu există adevăr în asta. Ei au anunțat că dau drumul la sectorul de la Curtea de Argeș la Tigveni pe 14 octombrie. Au tot întârziat datul drumului ca să-i ofere ofrandă noului ministru”, a declarat Radu Miruță. Miza: de ce contează disputa pentru deschiderea traficului Dincolo de schimbul de acuzații, cazul indică un blocaj de natură administrativă (încadrare de personal, ordin de ministru, organizare internă) care poate întârzia punerea în exploatare a unei infrastructuri deja construită. În practică, asta înseamnă că finalizarea lucrărilor nu este suficientă pentru deschiderea circulației, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de operare și siguranță ale tunelului. Miruță mai afirmă că discuțiile din mandatul său despre suplimentarea personalului la CNAIR ar fi vizat implementarea TollRo (sistem de taxare), nu tunelul Momaia. „Nici măcar o dată nu a zis Pistol că nu poate deschide tunelul din lipsă de personal. Argumentele lui privind necesarul de personal suplimentar erau legate de TollRo”, a transmis Miruță. Ce spune Miruță despre cererea CNAIR de angajări Fostul ministru afirmă că CNAIR a cerut exceptarea de la restricțiile privind angajările pentru aproximativ 450 de posturi, dintre care aproape 150 la sediul central și restul în structurile teritoriale. Miruță spune că a acceptat angajările în teritoriu, pentru administrarea și întreținerea rețelei rutiere, dar a refuzat suplimentarea la sediul central. El mai susține că deține documentul prin care ar fi permis angajările în teritoriu și că îl va transmite redacției. „Dacă la sediul central nu aveau justificare, le-am dat hârtie prin care le-am aprobat angajările în țară. (…) Iar ei s-au supărat și nu au mai vrut deloc”, a declarat fostul ministru. În plus, Miruță afirmă că în organigrama CNAIR existau posturi vacante și că ar fi fost posibilă redistribuirea personalului, inclusiv în contextul eliminării taxei de pod, care ar fi lăsat „vreo 200 de oameni” fără activitate, deși precizează că nu susține direct că aceștia ar fi potriviți pentru monitorizarea tunelului. Stadiul lucrărilor și date tehnice Lotul 4 Tigveni–Curtea de Argeș are 9,86 kilometri și este construit de PORR, incluzând tunelul Momaia, cu o lungime de aproximativ 1,35 kilometri. Potrivit informațiilor din articol, la finalul lunii octombrie CNAIR anunțase testarea sistemelor de siguranță din tunel, inclusiv a instalației de ventilare, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență. În acest context, rămâne deschisă întrebarea operațională: dacă blocajul este într-adevăr legat de personal și proceduri de angajare/organizare, calendarul de deschidere depinde de decizii administrative, nu de șantier. [...]