Știri
Știri din categoria Infrastructură
Restricțiile de circulație de pe A7, introduse de la 1 iulie, pot încetini traficul pe tronsonul Pietroasele–Buzău, unde se fac lucrări de remediere la semnalizarea montată pe portalurile autostrăzii, potrivit Economedia.
Măsurile, anunțate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău, sunt aplicate pentru ca intervențiile să se desfășoare „în siguranță”, ceea ce implică zone punctuale în care șoferii trebuie să se aștepte la limitări de trafic și, posibil, la încetiniri.
Conform DRDP Buzău, restricțiile vizează următoarele zone de pe Autostrada Moldovei (A7):
În zona kilometrului 54 au mai fost restricții și „în urmă cu o săptămână”, când DRDP Buzău a instituit limitări temporare de viteză din cauza unor lucrări la carosabil, pe ambele sensuri, între km 54+600 și km 54+700, pentru lucrări programate pe banda de urgență (detalii în materialul anterior al Economedia).
Kilometrul 54 se află pe lotul 3 Pietroasele – Buzău, deschis circulației pe 27 noiembrie 2025. La inaugurare, DRDP Buzău preciza că execuția lotului (km 49+350 – km 63+250, 13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi, cu începerea lucrărilor la 1 martie 2024, durată de 20 de luni (execuție) și o valoare a contractului de 1.093.470.823 lei, fără TVA, finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Execuția lucrărilor la autostrada Ploiești Buzău, Lot 3 Pietroasele – Municipiul Buzău km 49+350 – km 63+250 (13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi. Începerea lucrărilor: 1 martie 2024. Durată contract: 20 de luni (execuție). Valoare contract: 1,093,470,823 de lei, fără TVA; Sursă de finanțare: Programul Național De Redresare Și Reziliență (PNRR)”
Pentru utilizatori, miza imediată este operațională: restricțiile sunt localizate, dar pe un tronson relativ nou și intens folosit, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonele indicate.
Recomandate
Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]
România poate ajunge la circa 1.700 km de autostradă în trafic în 2026, dar peste 900 km de proiecte rămân blocate fără finanțare și în birocrație , potrivit unei analize Profit . Miza economică este că extinderea rețelei depinde tot mai mult de proiectele cu bani asigurați (inclusiv PNRR ), în timp ce restul intră în întârzieri care împing costuri și beneficii (timp, logistică, investiții) în anii următori. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează operațional Analiza indică faptul că în 2026 ar urma să fie inaugurați „peste 200 km” de autostradă, plus o porțiune mică de drum expres, ceea ce ar duce rețeaua la aproximativ 1.700 km. Principalele segmente menționate cu șanse de deschidere în 2026: A0 (Centura Bucureștiului la profil de autostradă) : două loturi pe sectorul nordic ar trebui inaugurate în 2026 (Joița–Corbeanca, 8,5 km, și Corbeanca–Mogoșoaia, 9 km), cu condiția respectării graficului; tot în 2026 ar urma să fie inaugurate împreună segmentele Afumați–Pantelimon (8,6 km) și Pantelimon–Glina (4,5 km). Impactul este direct asupra traficului de tranzit și greu, care ar putea ocoli mai mult zona urbană. A3 : în 2026 a fost deja deschis tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km). Pentru toamna lui 2026 sunt programate finalizări pe Nădășelu–Zimbor (30 km) și Suplacu de Barcău–Chiribiș (26 km), iar Biharia–Chiribiș (28,5 km) ar putea avea termen devansat, pe fondul mobilizării constructorului. A7 (Autostrada Moldovei) : a fost inaugurată la finalul verii legătura Adjud–Bacău (aprox. 46 km), finanțată prin PNRR, cu termen de deschidere 31 august. În plus, sunt menționate șanse (fără certitudine) pentru Săucești–Roman Nord/Săbăoani (aproape 50 km), iar segmentul următor până la Pașcani (28 km) este indicat pentru 2027. A1 (Sibiu–Pitești, capătul dinspre Pitești) : ar urma să se deschidă încă aproape 10 km între Curtea de Argeș și Tigveni, cu inaugurare „foarte aproape”, cel mai târziu în octombrie. Drum expres Brăila–Galați : singura deschidere de drum expres anunțată pentru 2026, 10,77 km, cu rol de conectare și pentru valorificarea podului peste Dunăre. Unde se vede blocajul: proiecte împinse în 2027–2030 și „fantezii” pe hârtie Dincolo de segmentele ce pot intra în trafic, analiza descrie o listă de proiecte cu întârzieri, incertitudini sau dependențe de avize și finanțare: A1 Margina–Holdea (13,5 km) : posibilă deschidere în 2027 dacă ritmul se menține, dar nu este exclusă amânarea pentru 2028. Tunelurile au fost străpunse complet, iar pe restul tronsonului s-au făcut asfaltări. A8 (Târgu Mureș–Ungheni) : sunt în lucru circa 55 km pe trei sectoare, însă deschiderile ar putea fi doar pe unele loturi, altele fiind întârziate. Deși există contracte semnate pentru peste 90% din lungime (274 km), întârzierile rămân semnificative. Sibiu–Brașov : pentru Sibiu–Făgăraș (circa 68 km) sunt „șanse pentru vești bune” condiționate de finanțare; cel mai avansat lot este Arpașu de Jos–Sămbăta de Sus. Pe Făgăraș–Brașov, situația este descrisă drept „doar o fantezie”, cu progres limitat la transmiterea studiului de fezabilitate în aprilie. Sibiu–Pitești (zona montană Boița–Tigveni) : termenele sunt „îndepărtate”. Cornetu–Tigveni (37,4 km) are termen 2030, iar Boița–Cornetu (31,33 km) are tot 2030, cu posibile întârzieri din avize de mediu; stadiul lucrărilor este indicat la circa 15%. Constanța–Mangalia (Alternativa Techirghiol, 30,56 km) : proiect într-un stadiu incert; ultimele informații oficiale CNAIR sunt din 2024 (indicatori aprobați și licitație lansată), iar până în 2026 nu există rezultat, „cel mai probabil din cauza lipsei fondurilor”. CNAIR a spus în martie 2026 că sunt multe oferte și proiectul e complex; durata contractului ar urma să fie 4 ani (1 an proiectare, 3 ani execuție). Timișoara–Moravița : apare pe lista CNAIR a autostrăzilor în licitație pentru proiectare și execuție și are aviz pe studiul de fezabilitate. Ținta de 2031 și limita structurală: densitatea rămâne mică În scenariul în care nu apar blocaje pe proiectele în execuție, România ar putea ajunge la 2.255 km de autostradă și drum expres în circulație la finalul lui 2031 , conform analizei. Chiar și așa, țara ar rămâne în urma Vestului la densitatea de drumuri rapide raportată la suprafață, în condițiile în care state precum Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km) sunt mult peste. Pentru mediul de afaceri, diferența dintre „șanse” și „certitudini” rămâne esențială: segmentele cu finanțare și execuție avansată pot aduce câștiguri rapide de timp și predictibilitate logistică, în timp ce proiectele blocate mută beneficiile economice în viitor și cresc riscul de costuri suplimentare. [...]
Redeschiderea nodului Bacău Nord pe A7 ar putea restabili legătura continuă București–Bacău , după câteva săptămâni în care Centura Bacăului (16 km, deschisă încă din 2020) a fost închisă pentru lucrări de racordare, potrivit HotNews . Surse oficiale citate de publicație indică drept scenariu de deschidere duminică după-amiaza sau luni, după finalizarea ultimelor intervenții ale constructorului. Închiderea temporară a fost necesară după ce UMB a început, la mijlocul lui august, lucrările de conectare a centurii la tronsoanele noi ale A7 aflate în construcție, în zona nodurilor Bacău Sud și Bacău Nord. Bacău Sud a fost deschis odată cu inaugurarea celor circa 47 km din A7 de la Adjud, la 31 august, dar atunci circulația s-a făcut doar până la nodul cu DN2F (spre Vaslui). Ce se schimbă operațional: București–Bacău, traseu neîntrerupt pe autostradă Odată cu finalizarea nodului Bacău Nord, ar urma să fie deschiși circulației circa 258 km din A7 (din totalul de 335 km până la Pașcani). Consecința practică: șoferii ar avea o legătură directă și neîntreruptă pe autostradă între București și Bacău Nord, pe un traseu cumulat de peste 305 km, format din: circa 47 km pe A3, de la București la Dumbrava (zona Ploiești); circa 258 km pe A7, de la Dumbrava spre Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Ce urmează pe A7 la nord de Bacău: termene și finanțare După închiderea „capitolului” PNRR pentru ultimul tronson care a prins complet finanțarea, atenția se mută pe cele trei loturi UMB dintre Bacău și Pașcani (circa 77 km), care nu au putut fi finalizate până la termenul-limită de la final de august. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a indicat, pentru HotNews, obiectivul de a ajunge cu A7 deschisă până la finalul anului la Săbăoani (la nord de Roman), pe 49 km de la Bacău. El a descris drept „punct critic” podul peste râul Moldova și a arătat că sectorul ar permite ocolirea Romanului, „un alt punct nevralgic de pe E85”. Pentru ultimul tronson, de circa 28 km între Săbăoani și Pașcani, oficialul a spus că este mai în urmă și că, într-un scenariu realist, finalizarea s-ar putea muta cu 2–3 luni în 2027, în funcție și de vreme. În privința finanțării, Cosma a mai precizat că pentru loturile care pierd restul de finanțare PNRR vor mai exista plăți în lunile următoare, după care tronsoanele ar urma să fie mutate pe Programul Operațional Transport (fonduri europene nerambursabile „clasice”). Context: unde ajunge rețeaua de autostrăzi în 2026 România a început anul cu aproximativ 1.416 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Până acum, în 2026 s-au deschis circa 59 km (12,24 km pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 Adjud–Bacău), ceea ce duce rețeaua la aproape 1.475 km. HotNews notează că 2026 ar putea depăși recordurile recente dacă se confirmă estimările de deschideri, inclusiv pe A0, A1, A3, A7 și Drumul Expres Brăila–Galați, cu un total de circa 185 km rămași de inaugurat în acest an. Într-un astfel de scenariu, la final de an s-ar putea ajunge la peste 244 km noi în 2026 și la o rețea care să depășească 1.660 km. [...]
România a atras 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru transporturi prin PNRR , iar banii sunt legați de îndeplinirea jaloanelor care deblochează finanțarea și de livrări concrete în infrastructură, potrivit Economedia . Secretarul de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) a indicat că termenul-limită pentru finalizarea jaloanelor și țintelor a fost 31 august. În termeni operaționali, îndeplinirea acestor jaloane se traduce în proiecte și achiziții deja realizate sau aflate în derulare, cu efect direct asupra rețelei rutiere și feroviare. Ce rezultate sunt asociate cu jaloanele îndeplinite Conform informațiilor prezentate, bilanțul include: peste 250 km de autostradă finalizați ; circa 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare; 500 km de cale ferată reînnoită ; peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate ; 122 de „puncte negre” periculoase eliminate (zone cu risc ridicat de accidente). Ce urmează la finanțare: continuarea proiectelor din alte surse Pentru etapa următoare, unele proiecte ar urma să continue cu fonduri europene, cu SAFE și alte surse de finanțare , mai notează publicația. Un exemplu menționat este Autostrada Moldovei , pentru care premierul interimar Ilie Bolojan a indicat, la bilanțul PNRR, 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru tronsonul Focșani – Bacău . [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
De la 1 octombrie 2026, taxarea rutieră intră într-un nou regim, iar șoferii scapă de plata separată la Fetești , odată cu eliminarea peajului de la Fetești–Cernavodă și trecerea la reguli noi pentru rovinietă și pentru vehiculele grele, potrivit Profit . Schimbarea este prevăzută de Legea nr. 226/2023 și vine după mai multe amânări ale termenelor inițiale. Vechiul cadru legislativ (Ordonanța Guvernului nr. 15/2002), care a reglementat rovinieta și tarifele de trecere timp de peste 20 de ani, este abrogat odată cu trecerea la noul sistem. Ce se schimbă imediat pentru șoferi: dispare taxa de pod de la Fetești Eliminarea vechiului sistem înseamnă că nu va mai exista o plată distinctă pentru traversarea podului de la Fetești–Cernavodă. Măsura se aplică și celorlalte puncte unde erau percepute tarife de trecere în baza legislației anterioare. Pentru cei care circulă spre litoral pe Autostrada Soarelui, acesta este efectul cel mai vizibil: dispariția peajului separat. Rovinieta rămâne, dar se calculează și după norma de poluare Pentru autoturisme și vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, obligația de a avea rovinietă nu dispare, însă se schimbă modul de stabilire a tarifului. În calcul vor intra: categoria vehiculului; perioada pentru care este cumpărată rovinieta; clasa de emisii poluante EURO. Consecința practică: două autoturisme din aceeași categorie, dar cu norme EURO diferite, pot ajunge să plătească tarife diferite, pe principiul „poluatorul plătește”. Pentru vehiculele fără date privind clasa de emisii, legislația prevede modalități specifice de încadrare. Pentru camioane, rovinieta este înlocuită de TollRo: plată la kilometru și emisii Pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, rovinieta este înlocuită de TollRo, un sistem în care tariful se calculează în funcție de: distanța parcursă (numărul de kilometri); emisiile vehiculului. Valoarea datorată rezultă din înmulțirea tarifului unitar cu numărul de kilometri parcurși, iar în structura tarifului intră atât componenta de utilizare a infrastructurii, cât și costurile externe asociate poluării. Pentru transportatori, asta înseamnă că utilizarea mai intensă a rețelei se va reflecta direct în suma plătită. Tranziție, restituiri și sancțiuni: ce trebuie urmărit Noua legislație include prevederi tranzitorii pentru rovinietele și peajele cumpărate înainte de schimbare. În anumite cazuri, CNAIR va trebui să restituie, la solicitarea scrisă a utilizatorilor, sumele aferente peajelor nefolosite și sunt prevăzute reguli și pentru recuperarea sumelor corespunzătoare perioadelor în care anumite roviniete nu mai sunt utilizate. Totodată, noua reglementare elimină exceptarea vehiculelor istorice de la plata rovinietei și a tarifului de trecere. Amenzile pentru lipsa rovinietei rămân, iar pentru TollRo sunt prevăzute sancțiuni raportate la suma care trebuia achitată, inclusiv reguli speciale când nu poate fi stabilită distanța parcursă. Conectare la sistemul european și calendarul CNAIR Noul mecanism este gândit și pentru conectarea la sistemele din alte state UE, prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) , pe care CNAIR îl indică drept operațional de la 15 ianuarie 2027. Aplicarea efectivă a noilor tarife este stabilită pentru 1 octombrie 2026, dată de la care utilizarea infrastructurii rutiere va fi taxată după noile reguli, atât pentru autoturisme, cât și pentru vehiculele comerciale grele. [...]
