Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic, iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia.
Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri.
Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul:
| Indicator | Stadiu |
|---|---|
| Progres fizic | 42% |
| Progres financiar | 16,56% |
| Lungime lot | 28,09 km |
Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri. Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade, companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA, iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni.
Tronsonul este împărțit în trei segmente principale:
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026, însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren.
Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe:
Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026, conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026. Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente.
Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026, dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren.
La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului.
Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026, iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026.
Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani.
Recomandate
România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan . Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE ”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. „Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.” Ce include tronsonul Pașcani–Suceava și cât durează Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Costuri pe lot și calendar estimat Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA): Lotul 1: 3,068 miliarde de lei Lotul 2: 2,862 miliarde de lei Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse. De ce contează finanțarea SAFE Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni. [...]
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate , un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea . Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice. Stadiul lucrărilor în tuneluri Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri: Tunelul 1: galeriile sunt complet finalizate, iar echipele lucrează la ultimele etape de structură; sistemele de hidroizolație și drenaj, precum și cămășuiala finală au depășit 90% . Tunelul 2: excavația la ambele galerii este realizată în proporție de 50–70% ; au început lucrările la structură, inclusiv fundațiile pentru „bolta întoarsă” (element structural de bază al tunelului). Pentru străpungerea completă sunt active 11 fronturi de lucru . Contractul: finanțare PNRR și calendarul asumat Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022 . Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA , respectiv 436 milioane de euro ). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare , 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție . Repere recente de progres Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului: final de iulie 2025: străpungerea primei galerii (progres general sub 30%); început de noiembrie 2025: străpungerea celei de-a doua galerii (progres general 44%); mijlocul lunii decembrie 2025: lucrările au ajuns la stadiul de 50%. În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR. [...]
Autostrada A7 începe să genereze investiții concrete în producție și logistică , pe măsură ce companiile își calibrează extinderile și distribuția în jurul noului coridor rutier, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Proiectul, care ar urma să lege la finalul anului Bucureștiul de Pașcani, este prezentat ca un factor care reduce timpii de transport și costurile operaționale, cu efect direct în deciziile de investiții din Moldova și din localitățile conectate la traseu. Pe lista de proiecte menționate apar extinderea și modernizarea unui abator în Pașcani, noi hale de creștere și reproducție pentru păsări în Râmnicu Sărat, un depozit la Roman, o fabrică de perne și pilote în Mizil, dar și o investiție în turism, un hotel în Târgu-Neamț. Mesajul comun este că accesul mai rapid la piețe și o distribuție mai eficientă devin argumente pentru a crește capacități de producție și pentru a dezvolta infrastructură de depozitare. Un exemplu: investiție de 5 mil. euro într-un abator din Pașcani Unul dintre puținele proiecte pentru care sunt oferite detalii financiare este cel al Ava Star , companie din Pașcani. Fondatorul Vasile Pleșca spune că firma investește 5 milioane de euro (aprox. 25,5 mil. lei) în modernizarea abatorului și în extinderea capacității cu 20%, mizând pe avantajele logistice aduse de A7. „A7 ne oferă un cadru bun pentru dezvoltare. Investim 5 milioane de euro în modernizarea abatorului şi extinderea capacităţii cu 20%. Prin A7 distribuim mai rapid la clienţi, facem economie la carburanţi şi la piesele de schimb la maşini. Avem 60 de camioane cu care asigurăm livrările.“ Compania este descrisă drept cea mai mare din Pașcani după cifra de afaceri, cu 279 mil. lei în 2024, și livrează anual 20.000 de tone de carne proaspătă (vită, oaie și porc), atât pe plan local, cât și la export. În ultimii cinci ani, businessul s-ar fi dublat, conform aceleiași surse. Stadiul proiectului și ce înseamnă pentru companii Analiza indică faptul că A7 are 195 km deschiși circulației între Ploiești și Adjud, iar în 2026 ar urma să fie livrați 122 km până la Pașcani, cu deschideri etapizate. În 2025 s-au deschis 50 km între Focșani și Adjud. Din perspectiva companiilor, miza imediată este operațională: scăderea timpilor de tranzit și o distribuție mai rapidă către clienți, cu economii la combustibil și costuri de întreținere, acolo unde flotele de transport sunt un element central al modelului de business. În paralel, apar investiții de tip „ancoră” (producție, depozitare, turism) care tind să urmeze infrastructura de mare viteză, dar amploarea efectului va depinde de ritmul livrărilor și de continuitatea conexiunilor pe traseu. [...]
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
