Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lucrările pe tronsonul Chiribiș–Biharia al A3 au ajuns la 35% după 8 luni, potrivit Libertatea, care citează publicația locală Bihon. Pe șantier lucrează aproximativ 400 de muncitori și 250 de utilaje, pe mai multe fronturi de lucru.
Conform informațiilor prezentate, pe 10 din cele 18 pasaje au fost deja montate grinzile. Totodată, lucrările pentru construirea nodului rutier de la Spinuș, la intersecția dintre A3 și DN1P, ar urma să fie incluse în contract.
Pe partea de terasamente, s-a realizat deja peste un milion de metri cubi de umplutură, adică mai mult de jumătate din volumul total estimat. În teren, lucrările avansează etapizat: se conturează terasamentele, se ridică podurile, iar în zonele mlăștinoase se execută coloane de beton pentru stabilizarea terenului; în paralel continuă taluzarea, montarea grinzilor și, la structurile majore, armarea și turnarea plăcilor de beton.
Valoarea proiectului pentru tronsonul Chiribiș–Biharia este de 785,22 milioane lei, fără TVA. Lucrările sunt realizate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98, parte a grupului Selina, care a început execuția la 1 octombrie 2025, iar finalizarea este estimată pentru mai 2027.
Recomandate
Un tronson de circa 3 km din Autostrada A3 Transilvania este amenajat ca zonă de urgență pentru aeronave , prin extinderea platformei între km 50+700 și 53+700 pe lotul Chiribiș–Biharia, potrivit Economica . Facilitatea, prevăzută în proiect, adaugă o componentă operațională cu potențial rol de sprijin în situații excepționale, peste lucrările standard de autostradă. Amenajarea este realizată de constructorul Selina, iar proprietarul grupului, Beniamin Rus, a declarat pentru Bihon.ro că este vorba despre „parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane” și despre „o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență”. Contract separat pentru extinderea platformei: 84,5 milioane lei, fără TVA Lucrările de extindere a platformei în zona respectivă sunt incluse într-un contract semnat în aprilie 2026, în valoare de 84,5 milioane de lei, fără TVA, conform datelor oficiale consultate de publicație. Termenul de finalizare pentru extinderea platformei este aprilie 2027. Context: discuții MApN, dar fără tronsoane proiectate „în mod expres” ca piste Economica amintește că directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, declara anul trecut că au existat discuții preliminare cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) , însă „momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres” aterizării avioanelor, potrivit media9.ro. Stadiul șantierului pe Chiribiș–Biharia La un an de la începerea lucrărilor, lotul Chiribiș–Biharia ajunsese la 65% execuție, „în avans față de graficul de lucru”, conform unei informări recente a CNIR, citată de Economica. În paralel cu structura autostrăzii, se derulează și amenajarea acestei zone speciale prevăzute în proiect. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia de pe Autostrada Transilvania (A3) ar putea fi deschis traficului în decembrie 2026 , ceea ce ar accelera conectarea efectivă a frontierei cu restul coridorului A3, dacă ritmul de execuție se menține și vremea nu încetinește lucrările, potrivit Economedia . Constructorul Beniamin Rus spune că șantierul avansează într-un ritm „susținut”, cu turnări zilnice de 3.500–4.000 de tone de asfalt, respectiv beton, iar deschiderea în decembrie depinde inclusiv de condițiile meteo. În același timp, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, confirmă că finalizarea până la sfârșitul anului este un obiectiv urmărit, dar pune accent pe calitatea execuției, în contextul unor „variații pe piața de bitum și a combustibilului”. De ce contează: continuitatea traficului spre sud-est depinde de două loturi Tronsonul Chiribiș–Biharia (28,55 km) este piesa care ar lega mai bine zona de frontieră de sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș. În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 km între Biharia și Borș II, conexiune care duce spre autostrada M4 din Ungaria, însă pentru continuitatea traficului spre sud-est sunt necesare finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. Ritm de execuție și stadiu: peste 60% și asfalt aproape 15 km Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, afirmă că progresul din teren indică „peste 60%” și că, în ultimele trei luni, asfaltarea a ajuns la aproape 15 km din totalul de 28 km ai sectorului, cu poduri „aproape gata” și ultimele grinzi urmând să fie ridicate în zilele următoare. Inginerul Bogdan Hudrigiu susține că echipele avansează zilnic cu aproximativ 1,5 km pe una dintre căile autostrăzii, în paralel cu terasamentele, stabilizarea terenului și drumurile adiacente. Pe șantier lucrează circa 700 de oameni, cu aproximativ 600 de utilaje, iar asfaltarea se face cu echipamente care urmăresc obținerea unei suprafețe uniforme, cu diferențe de nivel „de ordinul milimetrilor”. Contractul și miza de calendar Contractul de proiectare și execuție pentru lotul Chiribiș–Biharia este de aproximativ 785 milioane de lei și a fost semnat în aprilie 2024 cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (grupul Selina). Constructorul arată că, în contract, execuția era prevăzută pentru 24 de luni, plus șase luni pentru proiectare, iar o deschidere în decembrie 2026 ar însemna comprimarea execuției la circa 12 luni, adică aproximativ jumătate din termenul inițial. CNIR afirmă că, din punct de vedere contractual, nu sunt probleme, iar compania este „la zi” cu ordinele de modificare și cu situațiile de lucrări plătite. Rămâne însă o condiție explicită: menținerea ritmului actual și un sezon meteo care să permită continuarea lucrărilor fără întreruperi majore. [...]
Finalizarea scufundării ultimelor două barje ar trebui să stabilizeze nivelul Dunării la Cernavodă începând de duminică seară , un efect operațional așteptat pentru protejarea alimentării cu apă în zona centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat sâmbătă seară că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje, menită să limiteze scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, s-a încheiat după aproximativ 7 ore (12:30–19:22), conform News.ro. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a precizat ANAR. Cum a fost făcută intervenția și ce urmărește Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a spus că procedura s-a desfășurat în condiții de siguranță și că a fost respectat amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru operațiune au fost folosite patru împingătoare de mare putere, sprijinite de ambarcațiunile Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Intervenția a presupus amplasarea a patru barje astfel încât să creeze două „praguri” artificiale în Dunăre, cu rolul de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și de a limita scăderea nivelului apei în zona centralei: două barje la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; alte două barje în amonte, poziționate oblic față de direcția curentului. Când sunt așteptate primele efecte Conform ANAR, efectele ar urma să fie vizibile cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni, fără ca materialul citat să ofere, deocamdată, o estimare cantitativă a modificării nivelului apei. [...]
O parcare de pe Autostrada Transilvania va include o pistă de urgență de circa 3 km pentru aeronave , amenajată pe tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, un sector cu istoric complicat încă din perioada contractului Bechtel, potrivit Profit . Facilitatea este prevăzută în proiect și este construită în paralel cu lucrările la autostradă, cu miză operațională: o zonă dedicată pentru aterizări în situații excepționale. Declarația privind amenajarea pistei aparține lui Beniamin Rus, proprietarul Selina, citat de bihon.ro: „Acum amenajăm parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane. Avem o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență.” Stadiul lucrărilor pe Suplacu de Barcău–Chiribiș și ce se execută acum Sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș, de peste 26 km, a depășit pragul de 80% stadiu fizic, iar pe aproximativ 15 km a fost așternut deja stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău (1,8 km), peste lacul de acumulare cu același nume. Conform datelor din teren prezentate în material, lucrările sunt avansate la: poduri (aprox. 90%), terasamente (peste 95%), asfalt (aprox. 70%), parapete (aprox. 40%). Constructorul își concentrează eforturile în zona Suplacu de Barcău, unde sunt în lucru ultimele două poduri peste autostradă, un debleu săpat în fostul câmp de sonde Petrom și finalizarea unor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj. La celălalt capăt al lotului, avansează nodul rutier Chiribiș, parcările de scurtă durată și Centrul de Întreținere și Monitorizare aferent sectorului. Impact: continuitate pe A3 până la frontieră și calendarul de deschidere Finalizarea lotului din județul Bihor ar urma să permită circulația fără întrerupere pe Autostrada Transilvania de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe 74 km. În material se arată că cei 26,35 km ai secțiunii sunt programați pentru finalizare în 2026, iar autoritățile transmit că, dacă se menține ritmul de lucru, deschiderea circulației ar putea avea loc tot în 2026. Totodată, este menționat că acest lucru ar permite circulația pe 170 km din Autostrada Transilvania. Contract, finanțare și supervizare Pentru proiectare și execuție, contractul este de 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Antreprenorul indicat este Construcții Erbașu SA , cu o durată contractuală de 24 de luni (6 luni proiectare, 18 luni execuție), cu începerea proiectării la 15.03.2024 și a lucrărilor la 20.01.2025. Separat, la începutul anului, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contractul de supervizare pentru lotul 3C2 Chiribiș–Biharia cu asocierea Ventra Project Management (lider) – Utiber Kozuti Beruhazo Kft, în valoare de 14,9 milioane lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. Subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia are 28,5 km. În context, Profit notează și că tronsonul adiacent Nușfalău–Suplacu de Barcău (13,5 km) a fost deschis la final de septembrie 2023, iar segmentul de la Biharia la graniță este deschis din 2020, în timp ce lucrările pe Chiribiș–Biharia sunt „proaspăt începute”. [...]
România riscă să nu valorifice pe deplin investițiile în trenuri noi , deoarece în multe stații diferența de nivel dintre peron și podeaua vagonului face îmbarcarea dificilă, potrivit Adevărul . Problema lovește direct în accesibilitate și în calitatea serviciului, chiar dacă materialul rulant este modernizat cu bani inclusiv din PNRR . Un exemplu recent a fost semnalat în gara Constanța , unde imagini distribuite pe rețelele sociale arată că, la trenul Interregio IR6086 pe ruta Constanța–București, urcarea rămâne greoaie din cauza distanței mari dintre peron și treptele vagonului, deși garnitura include vagoane modernizate. Publicația notează că situația nu este izolată și reflectă un decalaj mai larg: trenurile se modernizează mai repede decât stațiile. Unde se rupe lanțul: peroane vechi, trenuri proiectate pentru standarde noi În ultimii ani au intrat în circulație vagoane modernizate și rame electrice noi, care aduc dotări precum aer condiționat, prize, sisteme moderne de informare, spații pentru biciclete și toalete adaptate persoanelor cu mobilitate redusă. Însă, în multe gări, peroanele au rămas la înălțimi stabilite cu zeci de ani în urmă, sub nivelul pentru care sunt proiectate trenurile moderne. Consecința practică este o diferență mare de nivel între peron și podeaua vagonului, care obligă pasagerii să urce una sau chiar două trepte înalte. Astfel, „primul contact” cu trenul rămâne dificil în numeroase stații, chiar dacă restul călătoriei se desfășoară în condiții mai bune. Impact operațional: accesibilitatea rămâne parțială, deși există dotări Problema este resimțită mai ales de: persoane în vârstă; persoane cu dizabilități sau care folosesc scaun rulant; părinți cu cărucioare; călători cu bagaje voluminoase. În lipsa ajutorului din partea însoțitorilor sau a personalului feroviar, accesul poate deveni complicat sau chiar imposibil în anumite stații. Asociațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități au atras atenția, potrivit articolului, că accesibilitatea nu înseamnă doar trenuri moderne, ci și infrastructură adaptată în gări, astfel încât diferența dintre peron și tren să fie minimă. Ce prevăd standardele și de ce modernizarea durează În proiectele noi finanțate din fonduri europene se construiesc peroane înalte, care permit acces aproape la nivelul podelei trenului. În Europa sunt utilizate standarde de aproximativ 550 sau 760 de milimetri pentru înălțimea peronului, în funcție de infrastructură și specificații tehnice. În România, aceste standarde încep să fie aplicate pe liniile modernizate, dar rețeaua include încă sute de gări și halte fără lucrări. Asta face posibil ca aceeași garnitură să ofere acces facil într-o stație modernizată și îmbarcare dificilă într-o alta, chiar pe aceeași rută. Publicația explică și de ce adaptarea peroanelor nu s-a făcut peste tot: ridicarea unui peron poate implica refacerea instalațiilor, modificarea accesului călătorilor, adaptarea pasajelor pietonale, a drenajului și uneori reconfigurarea liniilor din stație, iar lucrările sunt etapizate și durează ani. Din acest motiv, trenurile noi au ajuns să circule înainte ca infrastructura din gări să fie adusă la standarde compatibile. De ce contează: investiția în material rulant rămâne „subutilizată” la îmbarcare Noile trenuri pot include inclusiv rampe sau lifturi pentru accesul persoanelor în scaun rulant, dar eficiența acestor dotări scade când obstacolul apare chiar la urcare. Adevărul compară situația cu transportul urban din București, unde introducerea tramvaielor Imperio a scos la iveală incompatibilități între vehiculele noi și unele refugii/peroane, care au necesitat lucrări suplimentare. Concluzia articolului este că modernizarea transportului feroviar trebuie făcută sincron: material rulant și infrastructură în gări. Altfel, pasagerii vor continua să întâlnească paradoxul trenurilor moderne deservite de peroane rămase la standarde vechi. [...]
Rusia ia în calcul o rută feroviară directă spre Oceanul Indian ca alternativă la coridoarele maritime tot mai riscante, pe fondul atacurilor cu drone din Marea Neagră și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Ideea este susținută de Marat Husnullin , vicepremierul rus responsabil de infrastructură, care spune că Moscova ar trebui să ia în calcul o legătură feroviară către Oceanul Indian din cauza riscului de perturbare a rutelor comerciale prin Marea Neagră și Golful Persic. Într-un interviu acordat TASS , el a indicat drept posibile variante rute prin Turkmenistan, Iran, Afganistan și Pakistan, cu obiectivul de a obține „orice acces către India”. De ce contează: costuri mai mari și transportatori reticenți în Marea Neagră Contextul imediat este deteriorarea condițiilor de operare în bazinul Mării Negre. The Moscow Times notează că declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra navelor și infrastructurii portuare ruse. Consecința economică menționată în material este creșterea bruscă a prețurilor la transportul de mărfuri în Marea Neagră, în condițiile în care unii transportatori maritimi au început să refuze cursele din cauza riscurilor militare. „Ruta sudică” s-a complicat, iar importurile au devenit mai scumpe Pe lângă Marea Neagră, Rusia invocă și vulnerabilități în zona Golfului Persic. În articol se arată că, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu luna trecută, aprovizionarea prin „ruta sudică” – din Emiratele Arabe Unite, prin Iran și Marea Caspică – a fost complicată. Această blocare parțială a lanțurilor logistice a dus, potrivit sursei, la scumpiri pentru o serie de bunuri, inclusiv smartphone-uri importate prin mecanisme de „import gri” (scheme de import prin intermediari, în afara canalelor oficiale ale producătorilor). Ce proiecte sunt deja pe masă și ce obstacole apar Materialul indică faptul că Rusia are deja planuri pentru o secțiune feroviară în cadrul Coridorului Internațional de Transport Nord–Sud : între Astara (Azerbaidjan) și Rasht (Iran), ceea ce ar permite apoi transport terestru către porturi iraniene de la Oceanul Indian. Este luată în calcul și o rută care ocolește Marea Caspică prin Kazahstan, Turkmenistan și Iran, însă capacitatea ar fi limitată din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate. Un alt obstacol menționat este diferența de ecartament (distanța dintre șine) între rețeaua din Rusia și alte state post-sovietice, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, ceea ce complică operarea fără transbordare sau soluții tehnice suplimentare. [...]
