Știri
Știri din categoria Infrastructură
Guvernul mută treptat traficul de la Sighet pe un nou punct de frontieră, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere și vamale pe relația România–Ucraina, după aprobarea deschiderii Punctului internațional de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de Frontieră Sighetu Marmației II, România – Bila Țerkva, potrivit Economedia. Noul punct va avea regim de funcționare permanent și va fi deschis pentru trafic rutier, transport de mărfuri și pasageri, precum și pentru trafic pietonal.
Implementarea este prevăzută „etapizat”, în funcție de finalizarea infrastructurii necesare, ceea ce înseamnă că accesul va fi extins progresiv, pe categorii de vehicule și, ulterior, pentru pietoni.
Conform deciziei, calendarul operațional este structurat astfel:
De la 31 decembrie 2027, dată indicată ca „deschiderea finală” a punctului Sighetu Marmației II, actualul punct Sighetu Marmației (România) – Solotvino (Ucraina) ar urma să funcționeze:
Administratorul noului punct de trecere Sighetu Marmației II va fi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Recomandate
România a atras 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru transporturi prin PNRR , iar banii sunt legați de îndeplinirea jaloanelor care deblochează finanțarea și de livrări concrete în infrastructură, potrivit Economedia . Secretarul de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) a indicat că termenul-limită pentru finalizarea jaloanelor și țintelor a fost 31 august. În termeni operaționali, îndeplinirea acestor jaloane se traduce în proiecte și achiziții deja realizate sau aflate în derulare, cu efect direct asupra rețelei rutiere și feroviare. Ce rezultate sunt asociate cu jaloanele îndeplinite Conform informațiilor prezentate, bilanțul include: peste 250 km de autostradă finalizați ; circa 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare; 500 km de cale ferată reînnoită ; peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate ; 122 de „puncte negre” periculoase eliminate (zone cu risc ridicat de accidente). Ce urmează la finanțare: continuarea proiectelor din alte surse Pentru etapa următoare, unele proiecte ar urma să continue cu fonduri europene, cu SAFE și alte surse de finanțare , mai notează publicația. Un exemplu menționat este Autostrada Moldovei , pentru care premierul interimar Ilie Bolojan a indicat, la bilanțul PNRR, 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru tronsonul Focșani – Bacău . [...]
China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]
Lucrările la nodul rutier Roman-Sud de pe A7 Bacău–Pașcani avansează, cu efect direct asupra conectării la DN2 și a fluxurilor logistice din zonă , potrivit Economica , care redă un anunț al DRDP Iași și imagini recente de pe șantier. În teren, în zona Horia – Secuienii Noi, se lucrează în această perioadă la așternerea mixturilor asfaltice și la amenajarea bretelelor de conexiune cu DN 2 , elemente esențiale pentru funcționarea nodului și pentru preluarea traficului între autostradă și drumul național. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de montare a grinzilor la pasajul peste calea ferată din apropiere, pasaj care face parte din breteaua de acces din DN 2. De ce contează nodul Roman-Sud în economia proiectului A7 Nodul rutier Roman-Sud este poziționat la joncțiunea loturilor 1 și 2 ale secțiunii A7 Bacău – Pașcani, respectiv: Lotul 1: Săucești – Trifești Lotul 2: Trifești – Gherăești Prin rolul de legătură între loturi și prin conexiunea la DN2, nodul este un punct operațional cheie pentru modul în care traficul va intra și ieși de pe autostradă în această zonă. Cine execută lucrările Antreprenorul este asocierea : S.C. Spedition UMB S.R.L. S.C. SA&PE Construct S.R.L. S.C. Tehnostrade S.R.L. Anunțul DRDP Iași la care face trimitere materialul este publicat pe pagina de Facebook a direcției: DRDP Iași . [...]
România își acoperă cofinanțarea pentru Brașov–Sighișoara cu un împrumut BEI de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei), într-un proiect feroviar de 2,25 miliarde euro, potrivit Economedia . Finanțarea de la Banca Europeană de Investiții completează fondurile europene și contribuția de la bugetul de stat, miza fiind accelerarea modernizării unui tronson cheie din coridoarele europene TEN-T și eliminarea unui punct de congestie cu impact direct asupra transportului de marfă și pasageri. Proiectul vizează modernizarea a 113 kilometri de cale ferată dublă și electrificată între Brașov și Sighișoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei ar urma să crească atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, cu efecte așteptate în reducerea timpilor de călătorie, creșterea fiabilității și îmbunătățirea siguranței. Ce se schimbă operațional pe tronson Linia modernizată este proiectată să permită: viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de pasageri; viteze de până la 120 km/h pentru trenurile de marfă; circulația unor trenuri de marfă mai lungi și mai grele. Estimările din comunicatul citat indică un trafic anual de aproximativ patru milioane de pasageri și transportul a șase milioane de tone de marfă pe această rută. Integrare în rețeaua europeană și standarde tehnice Tronsonul face parte din coridoarele TEN-T Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, iar modernizarea este prezentată ca o soluție pentru eliminarea unui blocaj de pe rute strategice și pentru întărirea conexiunilor României cu rețeaua feroviară europeană. Din punct de vedere tehnic, linia va fi echipată cu ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), un standard care susține interoperabilitatea (posibilitatea ca trenurile și sistemele să funcționeze coerent între țări) și creșterea siguranței. Gările și stațiile sunt incluse în programul de modernizare, cu obiectivul de a face transportul mai accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate redusă. De ce contează finanțarea: presiune mai mică pe buget și efecte economice În comunicatul citat, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, leagă investiția de eficientizarea transportului de pasageri și marfă și de conectarea mai bună la piețele europene: „Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată.” La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, plasează proiectul în logica competitivității pe termen lung: „Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României.” Pe lângă efectele economice, proiectul este prezentat ca având potențial de a muta o parte din transport de la rutier la feroviar, cu impact asupra congestionării, accidentelor, poluării și emisiilor de gaze cu efect de seră. BEI a oferit și sprijin consultativ pentru pregătirea și implementarea investiției, conform aceleiași surse. [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
Un nou pod rutier între Rusia și Coreea de Nord poate schimba logistic fluxurile comerciale bilaterale , printr-o legătură terestră directă care ar urma să permită până la 300 de vehicule pe zi, potrivit Al Jazeera . Podul, lung de un kilometru și cu două benzi, traversează râul Tumen și a fost inaugurat luni, primele camioane decorate cu steaguri trecând deja granița. Legătura este relevantă operațional: până acum, cele două țări erau conectate doar prin rute aeriene și feroviare, fără un „coridor” rutier propriu-zis. Premierul rus Mihail Mișustin a spus că podul va fi conectat la rețeaua de drumuri federale a Rusiei, iar camioanele vor începe imediat să îl folosească pentru transportul de marfă. Ce capacitate și ce calendar are proiectul Mișustin a indicat o capacitate de până la 300 de vehicule pe zi . Autoritățile ruse au mai transmis că: traficul de marfă începe imediat; până la finalul acestui an podul ar urma să fie complet operațional și să poată fi folosit și pentru transport de pasageri. În discursul său, Mișustin a legat explicit infrastructura de potențialul de creștere a cooperării economice și tehnologice. „Sunt convins că extinderea infrastructurii de transport transfrontaliere va oferi un impuls puternic pentru dezvoltarea în continuare a cooperării comerciale, economice, științifice, tehnologice și culturale”, a declarat Mișustin. Context: un proiect discutat de ani, accelerat după 2024 Construcția podului – discutată de ani – a început în aprilie anul trecut, după ce proiectul a fost convenit în timpul unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, în 2024. Noul pod este amplasat lângă „Friendship Bridge”, o legătură feroviară pusă în funcțiune în 1959, care a fost mult timp singurul punct de trecere a frontierei. Podul poartă numele lui Iakov Novicenko, un soldat al Armatei Roșii căruia Phenianul îi atribuie salvarea vieții lui Kim Ir Sen în 1946, prin interceptarea unei grenade. De ce contează: o infrastructură care reduce fricțiunea logistică într-o relație în expansiune Al Jazeera notează că inaugurarea vine pe fondul întăririi relațiilor dintre Moscova și Phenian după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, o legătură rutieră directă poate reduce dependența de transportul feroviar și aerian și poate face mai ușoară creșterea volumelor de schimburi, dacă acestea vor fi extinse. Mișustin a numit podul „un nou simbol al prieteniei” și un „eveniment cu adevărat istoric”. La rândul său, premierul nord-coreean Pak Thae-song a spus că proiectul va consolida cooperarea dintre cele două țări, potrivit agenției ruse TASS, citată de Al Jazeera. [...]
