Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada A1 Pitești–Sibiu are asigurată o finanțare BEI de până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 mld. lei), într-un proiect estimat la circa 5,5 miliarde de euro (aprox. 28,0 mld. lei), ceea ce o transformă într-un test major de execuție și absorbție a banilor europeni pentru infrastructura rutieră din România, potrivit Ziarul Financiar.
Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris, spune că A1 Pitești–Sibiu – primul proiect major de infrastructură rutieră care traversează Munții Carpați în România – va crea o conexiune rutieră „fluidă” între Europa de Vest și Marea Neagră, cu beneficii pe termen lung pentru economiile din regiune, locuitori și mediul de afaceri.
„Această autostradă nu este doar o prioritate națională, ci și o conexiune europeană vitală, care va genera beneficii pe termen lung pentru cetățeni, companii și regiuni.”
Autostrada este programată să fie finalizată până în 2029, va avea peste 122 de kilometri și va lega Pitești de Sibiu, traversând Carpații Meridionali.
Un punct tehnic important este tunelul de la Curtea de Argeș, vizitat de oficialul BEI, descris ca una dintre cele mai importante lucrări ale A1. Tunelul va avea aproape 1,4 km și câte două benzi pe fiecare sens.
Proiectul beneficiază de finanțare BEI de până la 1 miliard de euro, banca semnând deja două tranșe de câte 500 de milioane de euro fiecare: prima în octombrie 2025 și a doua în ianuarie 2026.
Valoarea totală estimată a autostrăzii este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, diferența urmând să fie acoperită din granturi ale Uniunii Europene și fonduri naționale, conform informațiilor din articol.
Dincolo de mobilitate, reprezentanții instituției menționează efecte operaționale și economice: reducerea congestiilor, integrarea economică a regiunilor și diminuarea impactului asupra mediului în comunitățile locale.
Ministerul Transporturilor leagă proiectul de poziționarea României în rețeaua europeană de transport, prin traversarea Carpaților – un „punct slab” istoric, potrivit declarației lui Felix Ardelean, director general pentru Transport și Infrastructură în minister.
„Traversarea Carpaților a fost mult timp un punct slab – aceste tuneluri vor îmbunătăți nu doar conectivitatea de azi, ci vor pune bazele creșterii, rezilienței și dezvoltării regionale de mâine.”
Recomandate
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Lucrările la Tunelul Balota au început, după emiterea autorizației de construire pe 28 mai, un pas operațional care extinde frontul de execuție pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești A1 , potrivit Antena 3 . Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în construcție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești, conform anunțului făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu . „Este vorba despre Tunelul Balota, acesta fiind cel de-al cincilea tunel la care se lucrează pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești A1 și are o lungime de aproximativ 500 metri.” Ce acoperă noua autorizație și ce înseamnă pentru șantier Autorizația emisă pe 28 mai include lucrări pentru 15 viaducte și un tunel , care se adaugă unor structuri menționate deja ca parte a proiectului: primele 6 viaducte, Tunelul Boița și Tunelul Robești. Scrioșteanu a descris această autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru lucrări de autostradă în zona montană. Dimensiunea Secțiunii 2 Boița–Cornetu, în datele contractului Pentru această secțiune, contractul prevede: 31,33 km de autostradă 49 de poduri și viaducte 7 tuneluri cu lungimi între 250 m și 1.590 m , cu o lungime totală de 5 km 1 ecoduct în zona localității Lazaret, cu 210 metri lungime, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7 Context: unde se încadrează Autostrada Sibiu–Pitești Autostrada Sibiu–Pitești este formată din 5 secțiuni, are o lungime totală de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. [...]
O nouă autorizație de construire deblochează un pachet de lucrări cu 15 viaducte și Tunelul Balota pe secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești, un tronson montan cu execuție dificilă și miză majoră pentru conectivitatea rutieră, potrivit Mediafax . Lucrările la Tunelul Balota au început după emiterea unei noi Autorizații de Construire, anunțată de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu . Autorizația a fost emisă la 28 mai 2026 și permite executarea unui nou pachet de lucrări care include 15 viaducte și un tunel. Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în execuție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești. Noua autorizație completează lucrările deja autorizate pentru primele șase viaducte ale proiectului, precum și pentru tunelurile Boița și Robești. Ce include contractul pe secțiunea Boița–Cornetu Contractul pentru Secțiunea 2 Boița–Cornetu prevede: 31,33 kilometri de autostradă; 49 de poduri și viaducte; șapte tuneluri, cu lungimi între 250 și 1.590 de metri, însumând aproximativ cinci kilometri; un ecoduct în zona localității Lazaret. Ecoductul va avea o lungime de 210 metri și va traversa râul Olt, calea ferată și DN7, fiind destinat traversării în siguranță a faunei sălbatice. De ce contează: complexitatea execuției în zona montană Scrioșteanu a descris noua autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru o lucrare de autostradă în zona montană: „Este una dintre cele mai complexe autorizații emise până acum pentru realizarea unei lucrări de autostradă în zona montană.” Autostrada Sibiu–Pitești este prezentată ca un proiect major de infrastructură rutieră și parte a Coridorului IV Pan-European, cu finanțare europeană. [...]
Turcia a deschis un nou aeroport civil la Ankara pentru a prelua zborurile oficiale de la summitul NATO din 7–8 iulie , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra fluxurilor aeriene din capitală și asupra capacității de primire a delegațiilor, potrivit G4Media . Noul aeroport este o extensie a bazei militare din Etimesgut, aflată la periferia vestică a Ankarei, folosită până acum exclusiv ca aerodrom militar. Aeroportul are codul IATA ANK și este situat la 15 kilometri în linie dreaptă de centrul orașului, urmând să completeze aeroportul Esenboga (ESB), până acum singurul utilizat pentru zboruri civile, aflat la 25 de kilometri nord de Ankara. Delegațiile oficiale care vor participa la summitul NATO sunt programate să aterizeze pe noul aeroport, de unde accesul către palatul prezidențial – locul reuniunii – este mai rapid, acesta fiind la circa 10 kilometri distanță, a declarat Recep Tayyip Erdogan la inaugurare. Ce s-a schimbat la nivel de infrastructură Modernizarea aerodromului militar a durat opt luni și a inclus, conform informațiilor citate de G4Media: extinderea lungimii pistei la peste 3 kilometri; construirea infrastructurii necesare pentru a găzdui aeronave de mari dimensiuni. Ce urmează: zboruri comerciale, încă fără calendar În primă fază, aeroportul va găzdui zboruri diplomatice și de protocol, iar o dată pentru introducerea zborurilor comerciale nu este încă stabilită, indică EFE, citată de Agerpres. Erdogan a susținut că noul aeroport va contribui la descongestionarea traficului de la Esenboga, care ar fi crescut în ultimii 20 de ani de la 3 milioane la 15 milioane de pasageri pe an. [...]
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
