Ioannis Tsakiris, vicepreşedintele BEI, afirmă că autostrada A1 Piteşti-Sibiu este o conexiune europeană vitală - Proiectul va aduce beneficii economice pe termen lung pentru regiune

Autostrada A1 Pitești–Sibiu are asigurată o finanțare BEI de până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 mld. lei), într-un proiect estimat la circa 5,5 miliarde de euro (aprox. 28,0 mld. lei), ceea ce o transformă într-un test major de execuție și absorbție a banilor europeni pentru infrastructura rutieră din România, potrivit Ziarul Financiar . Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris , spune că A1 Pitești–Sibiu – primul proiect major de infrastructură rutieră care traversează Munții Carpați în România – va crea o conexiune rutieră „fluidă” între Europa de Vest și Marea Neagră, cu beneficii pe termen lung pentru economiile din regiune, locuitori și mediul de afaceri. „Această autostradă nu este doar o prioritate națională, ci și o conexiune europeană vitală, care va genera beneficii pe termen lung pentru cetățeni, companii și regiuni.” Ce include proiectul și care este calendarul Autostrada este programată să fie finalizată până în 2029, va avea peste 122 de kilometri și va lega Pitești de Sibiu, traversând Carpații Meridionali. Un punct tehnic important este tunelul de la Curtea de Argeș, vizitat de oficialul BEI, descris ca una dintre cele mai importante lucrări ale A1. Tunelul va avea aproape 1,4 km și câte două benzi pe fiecare sens. Structura finanțării: 1 miliard euro de la BEI, restul din granturi UE și fonduri naționale Proiectul beneficiază de finanțare BEI de până la 1 miliard de euro, banca semnând deja două tranșe de câte 500 de milioane de euro fiecare: prima în octombrie 2025 și a doua în ianuarie 2026. Valoarea totală estimată a autostrăzii este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, diferența urmând să fie acoperită din granturi ale Uniunii Europene și fonduri naționale, conform informațiilor din articol. De ce contează economic și operațional Dincolo de mobilitate, reprezentanții instituției menționează efecte operaționale și economice: reducerea congestiilor, integrarea economică a regiunilor și diminuarea impactului asupra mediului în comunitățile locale. Ministerul Transporturilor leagă proiectul de poziționarea României în rețeaua europeană de transport, prin traversarea Carpaților – un „punct slab” istoric, potrivit declarației lui Felix Ardelean, director general pentru Transport și Infrastructură în minister. „Traversarea Carpaților a fost mult timp un punct slab – aceste tuneluri vor îmbunătăți nu doar conectivitatea de azi, ci vor pune bazele creșterii, rezilienței și dezvoltării regionale de mâine.” [...]