Știri
Știri din categoria Infrastructură
Primii 24 km din Autostrada Unirii A8 ar urma să fie deschiși în prima parte din 2027, pe tronsonul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, potrivit Mediafax. Miza imediată este una operațională: sectorul este gândit să funcționeze și ca o centură sudică pentru Târgu Mureș, ceea ce ar putea aduce mai devreme beneficii de trafic local, nu doar de tranzit.
Tronsonul are 24 de kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 50%, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. În șantier, constructorul ar fi mobilizat aproape 800 de muncitori și peste 700 de utilaje.
Oficialul indică o accelerare pe partea de terasamente (lucrări de pământ), cu un volum de peste 400.000 de metri cubi pe lună și depășirea pragului de 50% la această categorie. Totodată, a început așternerea asfaltului, cu următoarea planificare:
La poduri și pasaje, stadiul lucrărilor ar fi de 65%, potrivit aceleiași surse. Din cele aproape 600 de grinzi necesare pe proiect, peste 400 ar fi fost produse și peste 200 montate, iar volumul de beton pus în operă ar depăși 108.000 de metri cubi.
Un punct critic rămas este relocarea rețelelor electrice de înaltă tensiune, care ar urma să fie finalizată în iulie, pentru „deblocarea completă” a ultimelor fronturi de lucru.
Horațiu Cosma spune că a fost discutat cu antreprenorul un plan de prioritizare pentru sectorul dintre Târgu Mureș și Acățari, astfel încât acesta să funcționeze ca o centură sudică a municipiului, cu obiectivul de a câștiga „câteva luni” față de termenul contractual și de a livra mai repede utilizarea practică a investiției.
În acest moment, calendarul rămâne formulat ca estimare („prima parte a anului 2027”), fără o dată exactă de deschidere a circulației.
Recomandate
România își menține finanțarea de 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate , după negocierile cu Comisia Europeană , iar schimbarea-cheie este acceptarea unei decontări proporționale cu progresul fizic al lucrărilor până la 31 august, ceea ce reduce riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , preluate de Mediafax. Anunțul vine după ultima rundă de discuții cu oficialii Comisiei Europene, înaintea termenului-limită din august. Conform oficialului, alocarea pentru transporturi rămâne integral la nivelul inițial, inclusiv componenta de grant de 2,1 miliarde euro (aprox. 10,5 miliarde lei). Ce proiecte rămân în finanțare Din fondurile PNRR ar urma să continue finanțarea unor proiecte majore, între care: toate loturile Autostrăzii A7 Focșani – Bacău – Pașcani; segmentul lipsă al Autostrăzii A1 Margina – Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea. În același timp, Autostrada Bacău – Pașcani va fi susținută din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor citate. Schimbarea cu impact direct: decontare în funcție de progres Ajustarea convenită cu Comisia Europeană vizează modul de decontare: lucrările realizate până la 31 august pe proiectele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea vor putea fi decontate proporțional cu progresul fizic. Autoritățile susțin că această modificare permite plăți în funcție de stadiul de execuție și reduce riscul ca fondurile să fie pierdute din cauza întârzierilor. Următoarele două luni, decisive pentru șantiere Perioada următoare este descrisă ca fiind critică pentru accelerarea lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât să fie atinse țintele asumate până la 31 august. Prioritare rămân finalizarea segmentelor A7 până la Pașcani și închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Margina – Holdea, pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Ministerul Transporturilor scurtează termenul de plată către constructor la maximum 10 zile pentru a menține ritmul pe tronsonul Răcăciuni–Bacău al Autostrăzii Moldovei A7, un segment finanțat prin PNRR , unde întârzierile pot pune în pericol banii europeni, potrivit Adevărul . Pe sectorul de aproximativ 22 km dintre Răcăciuni și Bacău, lucrările sunt concentrate în zona Cleja, descrisă drept „punct critic” pentru finalizarea întregului lot. Aici se află un viaduct de peste 1,2 km, cu pile de peste 20 m înălțime, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma leagă de acest șantier răspunsul la întrebarea dacă România va reuși să atragă integral finanțarea nerambursabilă din PNRR pentru A7, cu un termen indicat: 31 august. Constructorul a mobilizat peste 400 de muncitori și zeci de utilaje, cu echipe care lucrează simultan la armare, cofrare, turnare de beton și montaj de grinzi. În paralel, pe șantier se derulează lucrări precum montarea grinzilor, instalarea predalelor, armarea și turnarea plăcii de beton, dar și operațiuni specifice infrastructurii rutiere: hidroizolație, asfaltare, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat și realizarea marcajelor. De ce contează: finanțarea PNRR depinde de ritmul din următoarele luni Horațiu Cosma susține că următoarele trei luni sunt decisive pentru soarta finanțării europene pe acest segment, iar volumul de lucru rămas este „considerabil”. Conform informațiilor prezentate, în aproximativ două luni și jumătate ar trebui finalizate ultimele picioare ale podului și montate circa 150 de grinzi, urmate de instalarea tablierului metalic și închiderea structurii de rezistență. Măsura operațională: plăți mai rapide, pentru continuitatea șantierului Pentru a susține mobilizarea, Ministerul Transporturilor a anunțat „optimizarea circuitului de plăți” către constructor: facturile ar urma să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile. Miza declarată este asigurarea fluxului financiar necesar pentru menținerea unui ritm alert, în condițiile în care respectarea termenelor este esențială pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR. În cazul unor întârzieri majore, există riscul pierderii parțiale a finanțării nerambursabile, iar șantierul de la Cleja este prezentat drept punctul de presiune maximă în perioada verii, pe fondul importanței tronsonului Răcăciuni–Bacău pentru întregul proiect A7. [...]
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
Circulația pe 12 km noi din A3 între Zimbor și Poarta Sălajului se deschide în iulie , după întârzieri de aproape trei ani față de termenul inițial (2023), pe un sector afectat de alunecări de teren și lucrări de consolidare, potrivit HotNews . Miza operațională este că se adaugă un nou segment funcțional pe Autostrada Transilvania , într-o zonă unde dificultatea terenului a împins proiectul în reconfigurări și contracte separate. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că sectorul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) este „relativ scurt ca lungime”, dar „unul dintre cele mai dificile construite până acum pe A3”. În aceste zile, constructorul finalizează lucrări la nodul rutier Românași și remediază „ultima alunecare de teren” apărută pe un debleu, urmând ca în iulie să aibă loc recepția la terminarea lucrărilor și deschiderea traficului. De ce a întârziat: teren instabil și soluții tehnice refăcute Pe loturile dintre Nădășelu, Zimbor și Poarta Sălajului, UMB lucrează din 2021 pe circa 42 km de autostradă, iar proiectul a avut „provocări tehnice”, conform oficialului. În două puncte critice (Nădășelu și Topa Mică), soluțiile din studiul de fezabilitate nu s-au potrivit cu realitatea din teren, ceea ce a dus la alunecări de teren, modificări de traseu și la licitarea separată a două viaducte. În descrierea lucrărilor, Cosma indică elemente de complexitate care au influențat execuția: viaducte cu lungime cumulată de peste 3 km și înălțimi de până la 50 m; peste 5 milioane metri cubi de excavații; aproximativ 4 km de ziduri de sprijin; sute de ancore și mii de drenuri, plus lucrări de consolidare. Ce urmează pe A3 spre Cluj-Napoca: final de an, condiționat de viaducte Pentru sectorul următor, Zimbor–Nădășelu, estimarea prezentată este deschiderea până la final de an. În acest tronson, două viaducte au fost contractate separat și sunt realizate de Ozaltin (Turcia), în timp ce UMB ar urma să finalizeze „lucrările principale” pe sectorul său în luna august, iar viaductele până la sfârșitul anului, astfel încât să poată fi deschisă circulația pe întregul tronson, potrivit declarațiilor citate. Stadiu și date contractuale (iunie 2026) A3 Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 98% Dată posibilă finalizare: T3 2026 A3 Nădășelu – Mihăiești – Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 96% (pe viaductele contractate separat: 57%) Dată posibilă finalizare: T3 2026 În perspectivă, Cosma afirmă că 2026 ar urma să fie „unul dintre cei mai buni ani din istoria Autostrăzii Transilvania”, cu aproximativ 100 km noi dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor, iar „cel mai dificil sector” ar rămâne zona Zalăului, unde este planificat Tunelul Meseș. [...]
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
