Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lotul 3 din A0 Nord se apropie de 90%, dar CNAIR avertizează că mobilizarea actuală nu ajunge pentru termenul din toamnă, potrivit Antena 3. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul chinez trebuie să accelereze lucrările pentru a respecta graficul asumat.
Pe șantierul de 8,5 km dintre Afumați și Pantelimon, constructorul China Civil Engineering Construction Corporation este mobilizat cu 160 de muncitori și 100 de utilaje, nivel pe care CNAIR îl monitorizează și îl consideră insuficient pentru respectarea termenelor. Compania de drumuri afirmă că urmărește permanent evoluția și cere creșterea „semnificativă” a mobilizării.
„Pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier. CNAIR urmărește permanent evoluția lucrărilor și solicită respectarea graficului asumat.”
CNAIR indică stadii diferite pe principalele structuri ale lotului:
La nivel de drum, pe circa 6,5 km din cei 8,5 km s-au așternut stratul de bază și binder (strat intermediar), iar stratul de uzură a fost pus pe 3,5 km.
CNAIR arată că Lotul 3 din A0 Nord este relevant operațional pentru că ar urma să asigure:
Contractul are o valoare de 397,99 milioane lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, conform CNAIR.
Recomandate
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Podul Unirii peste Prut riscă să fie finalizat în toamnă, dar să rămână neutilizabil până în 2028 , din cauza întârzierii lucrărilor conexe – drumul de legătură și punctul de control pentru trecerea frontierei – aflate încă în faza de autorizare, potrivit Adevărul . Problema este una operațională: deși șantierul la pod este în desfășurare, accesul efectiv nu poate fi deschis fără infrastructura de frontieră și fără conexiunea rutieră, iar aceste componente nu au putut fi construite simultan. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat pentru Ziarul de Iași că proiectul punctului de control a fost reconfigurat după solicitări venite de la Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră. „Configuraţia PCTF a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră.” De ce nu se poate circula imediat Conform răspunsului citat, pentru drumul de legătură și Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei (PCTF) este încă în curs obținerea autorizației de construire. Durata șantierului pentru această parte a investiției este estimată la 18 luni de la începerea lucrărilor. Ministerul arată că CNAIR va realiza infrastructura complexului vamal (drumuri, porți de acces, clădiri, hale și utilități de bază), iar ulterior Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor dota clădirile cu echipamentele necesare funcționării. Această etapă de dotare ar urma să mai adauge „cu siguranță câteva luni”, ceea ce împinge momentul în care s-ar putea traversa Prutul pe noul pod către vara lui 2028, în scenariul în care lucrările la complexul de frontieră ar începe la toamnă. Costul proiectului și ce include Întreg proiectul este evaluat la 151,69 milioane de lei (fără TVA) și include: construirea unei perechi de poduri (câte unul cu două benzi pe fiecare sens de circulație); drumul de legătură; punctul de control pentru trecerea frontierei. Legătura cu Autostrada Unirii A8 Separat, conexiunea prin autostrada A8 pe sectorul Iași (DN 24) – Podul Unirii – Ungheni (Republica Moldova) este un proiect cu termen mai lung. Pe cei 15,5 km sunt prevăzute lucrări de artă ample (două tunele, 14 poduri și pasaje) și un nod pentru breteaua către Spitalul Regional și Aeroportul Iași. Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 luni execuție). Potrivit articolului, dacă contractul va demara la toamnă și nu apar prelungiri sau întârzieri, autostrada ar urma să fie gata la doi ani după finalizarea podului și a complexului vamă–poliție de frontieră. Context suplimentar despre A8 este prezentat de Adevărul într-un material separat, aici . [...]
CNAIR schimbă standardul pentru drumurile expres, cu efect direct asupra costurilor și proiectării viitoare : noile DEx vor fi proiectate cu bandă de urgență și alveole de staționare, potrivit Economedia . Decizia a fost luată de Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR , după o analiză a traficului pe rețeaua existentă, cu obiectivul declarat de creștere a siguranței rutiere. Schimbarea înseamnă, în practică, o platformă mai lată pentru viitoarele drumuri expres și introducerea unor zone dedicate opririlor de urgență. Dincolo de componenta de siguranță, modificarea standardului are impact operațional și bugetar: lățimi mai mari și lucrări suplimentare se traduc, de regulă, în proiectare revizuită și consum mai mare de teren și materiale, acolo unde proiectele nu sunt încă „înghețate” în execuție. Ce se modifică în standardul DEx CNAIR introduce două schimbări principale: Lățimea platformei crește de la 21,50 metri la 23,00 metri , pentru a permite o bandă de staționare de urgență de 2,5 metri . Apar alveole de urgență (zone special amenajate pentru oprire în caz de avarie), amplasate la intervale între minimum 1,5 km și maximum 3 km , doar în zone cu vizibilitate bună, cu lungime de 145 de metri . Ce se întâmplă cu drumurile expres deja construite sau aproape gata Aplicarea noilor cerințe diferă în funcție de stadiul proiectelor: Drumuri expres existente / în finalizare – precum DEx Craiova–Pitești , DEx Tureni–A3, DEx Brăila–Galați : noile caracteristici nu se introduc acum , ci ar urma să fie implementate ulterior , prin proiecte viitoare de modernizare. Drumuri expres în faza de pregătire (neimplementate) – precum DEx Arad–Oradea, DEx Suceava–Siret (și altele) : modificările vor fi integrate direct în proiectare , în etapa curentă. Decizia CNAIR este prezentată într-o postare publică, disponibilă aici . [...]
CNAIR a schimbat standardele pentru drumurile expres, introducând bandă de urgență și alveole la 1,5–3 km , o modificare care va influența direct proiectarea și modernizarea viitoarelor tronsoane, potrivit Libertatea . Consiliul tehnico-economic (CTE) al CNAIR a aprobat pe 15 iunie 2026 noile standarde tehnice pentru Drumurile Expres (DEx), după analizarea traficului, cu obiectivul declarat de a crește siguranța și fluența circulației. Ce se schimbă, concret, în proiectarea drumurilor expres Principala modificare este lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,50 metri la 23,00 metri, pentru a permite o bandă de staționare de urgență cu lățimea de 2,5 metri. În același timp, noile standarde păstrează benzile de circulație de 3,50 metri și stabilesc viteza maximă la 120 km/h. Pe lângă banda de urgență, CNAIR introduce și o soluție complementară: alveole pentru staționare de urgență, amplasate la intervale între 1,5 km și maximum 3 km, în zone cu vizibilitate bună. Conform informațiilor din articol, alveolele vor avea o lungime de 145 metri. Ce înseamnă pentru drumurile deja deschise sau aproape finalizate Pentru drumurile expres existente sau aflate aproape de finalizare, CNAIR indică faptul că implementarea modificărilor nu va fi imediată, ci legată de proiecte viitoare de modernizare. „Pentru drumurile expres existente (DEx Craiova-Pitești și DEx Tureni-A3) sau pentru cele care sunt aproape de finalizare (DEx Brăila-Galați) modificările vor fi implementate cu ocazia unor viitoare proiecte de modernizare”, a transmis CNAIR. Sunt menționate explicit ca exemple: DEx Craiova–Pitești, DEx Tureni–A3 și DEx Brăila–Galați. Diferențele față de autostrăzi rămân, dar se reduc Noile standarde apropie drumurile expres de autostrăzi, însă diferențele tehnice rămân relevante: Lățime platformă : autostrăzi 26,00 m vs. drum expres 23,00 m (nou standard); Lățime benzi : autostrăzi 3,75 m vs. drum expres 3,50 m; Viteză maximă : autostrăzi 130 km/h vs. drum expres 120 km/h; Staționare de urgență : autostrăzile au bandă continuă, în timp ce drumurile expres vor avea bandă de 2,50 m și/sau alveole, în funcție de soluțiile tehnice și de teren. Context: rețeaua crește, iar normele se ajustează Actualizarea standardelor vine pe fondul extinderii rețelei: România a ajuns la 1.372 km de autostrăzi și drumuri expres dați în trafic , iar alți 887 km de șosea rapidă sunt în execuție, conform datelor oficiale citate în articol. În acest context, CNAIR a început și investigații geotehnice pentru drumurile expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea. Din perspectiva utilizatorilor, schimbarea cu impact imediat în exploatare este apariția unor soluții dedicate pentru opriri de urgență, într-o rețea care se extinde rapid și care, până acum, a fost criticată pentru spațiul insuficient de staționare pe anumite tronsoane de drum expres. [...]
