Știri
Știri din categoria Infrastructură
CFR a desemnat asocierea câștigătoare pentru supervizarea modernizării Craiova – Filiași, un contract de 14,48 milioane de lei fără TVA, cu o durată estimată de aproape 15 ani, potrivit Economica.net, care citează Agerpres. Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. a finalizat evaluarea ofertelor și a desemnat drept câștigătoare Asocierea MGGP (lider) – Konsent – MGGP Engineering S.R.L., cu un punctaj maxim de 100 de puncte, în baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”. Contractul vizează servicii de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a tronsonului Craiova – Filiași, parte a liniei 100 și a Coridorului Orient/Est-Mediteranean.
Proiectul se desfășoară pe o lungime de 37,975 kilometri, în județul Dolj, pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Craiova, și este propus pentru finanțare prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri externe nerambursabile, completate de alocări de la bugetul de stat.
Durata totală estimată a contractului este de 177 de luni, structurată astfel:
Rolul supervizorului este de a urmări aplicarea soluțiilor tehnice, respectarea standardelor de calitate și siguranță și conformitatea cu prevederile contractuale. Reabilitarea are ca obiectiv modernizarea infrastructurii și a sistemelor feroviare pentru a permite viteze de 100–120 km/h pentru trenurile de marfă și 120–160 km/h pentru trenurile de călători. Totodată, proiectul urmărește eliminarea restricțiilor de viteză, creșterea capacității de tranzit și îmbunătățirea parametrilor de exploatare.
Raportul procedurii a fost publicat în SEAP, iar după expirarea termenului legal de 10 zile pentru eventuale contestații, în lipsa acestora, contractul poate fi semnat. Investiția este inclusă în Master Planul General de Transport și face parte din strategia de modernizare a infrastructurii feroviare, cu impact asupra conectivității regionale și reducerii emisiilor de carbon.
Recomandate
Linia feroviară Cantemir–Fălciu a fost redeschisă pentru transport de marfă, după modernizare, ceea ce poate lărgi rutele de import/export între Republica Moldova și piața UE , potrivit G4Media . Tronsonul a fost redat circulației miercuri, după lucrări de reabilitare și modernizare. Lucrările au vizat reabilitarea completă a circa 4 kilometri de cale ferată, reparația podului peste Prut și a stațiilor de frontieră Prut 2 și Fălciu. În plus, au fost montate peste 3.000 de traverse și au fost executate lucrări de consolidare a malului Prutului. Impact operațional: legătură directă între rețele, prin ecartament combinat Un element tehnic cu efect direct asupra operării este adaptarea liniei la ecartament combinat, larg și european. Practic, această soluție permite conectarea directă a rețelei feroviare din Republica Moldova la cea din România, conform anunțului Guvernului de la Chișinău. De ce contează pentru comerț și logistică Guvernul Republicii Moldova susține că reluarea circulației pe tronsonul Cantemir–Fălciu va contribui la diversificarea rutelor de import/export și va oferi o opțiune directă pentru transportul de mărfuri, cu acces la piața Uniunii Europene. În aceeași comunicare, autoritățile de la Chișinău indică și un potențial efect de dezvoltare economică locală în sudul Republicii Moldova, prin activarea acestei infrastructuri. „Reluarea circulației pe tronsonul feroviar Cantemir-Fălciu va contribui la diversificarea rutelor de import/export și oferă o opțiune directă pentru transportul de mărfuri, cu acces la piața UE. Pentru sudul țării, linia poate deveni o infrastructură activă, cu impact asupra dezvoltării economice locale” Ce urmează: marfă, cu perspectivă pentru pasageri Proiectul a fost descris ca fiind destinat în principal transportului de marfă, dar cu perspectivă de dezvoltare a traficului de pasageri. Inițiativa a fost lansată pe baza unui memorandum semnat în aprilie 2025 între CFM (Republica Moldova) și CFR (România). [...]
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
Au început săpăturile la tunelul Boița 1 de pe A1 Sibiu–Pitești , potrivit Mediafax , care citează un anunț făcut luni de directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Tunelul este pe secțiunea 2 a autostrăzii, Boița–Cornetu. Conform informațiilor transmise, „Tunelul Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km, iar pe traseul ei sunt prevăzute 7 tuneluri. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA), potrivit CNAIR. „Cristian Pistol spune că, în paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde până acum au fost săpați 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.” În ansamblu, finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), este prezentată ca un pas necesar pentru completarea coridorului 4 pan-european care traversează România între Constanța și Nădlac (850 km), mai notează sursa citată. [...]
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore , cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă. Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație. Rute ocolitoare recomandate Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante: București – Călărași (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 București – Slobozia (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 → DN3A → DN21 Slobozia/Călărași – Constanța: DN21 → DN3A → DN3B → Nod Rutier Fetești → A2 Ce li se cere șoferilor CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul . [...]
România a finalizat preluarea operatorului Portului Internațional Giurgiulești , o mișcare care extinde practic influența operațională a Portului Constanța pe un nod logistic de la gurile Dunării, cu potențial de a redesena fluxurile regionale de mărfuri, potrivit Libertatea . Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APM Constanța) , care a cumpărat operatorul portului din Republica Moldova. Guvernul arată că achiziția „consolidează rolul strategic al Portului Constanța în regiunea Mării Negre” și o leagă de obiectivul de a deveni un hub regional (nod logistic) pentru interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate. De ce contează: control operațional pe un port care concentrează traficul maritim al Republicii Moldova Giurgiulești este prezentat drept un activ cu greutate în infrastructura de transport a Republicii Moldova: portul gestionează peste 70% din traficul maritim de mărfuri al țării și are, conform informațiilor din comunicatul Guvernului, următoarele componente: un terminal petrolier; două terminale de cereale; un terminal pentru alte mărfuri; un parc de afaceri. Poziționarea la gurile Dunării, la câțiva kilometri de granița cu România și aproape de Ucraina, îi amplifică relevanța în actualul context geopolitic, mai susține Guvernul. Ce spune Guvernul despre utilizarea portului și legătura cu Ucraina În comunicatul citat, Guvernul României leagă explicit investiția de perspectiva reconstrucției Ucrainei: „Rolul său strategic va crește prin această investiție, iar portul este bine poziționat pentru a servi și în procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.” În același mesaj, Executivul afirmă că Portul Constanța își consolidează rolul strategic în regiunea Mării Negre, cu ambiția de a funcționa ca hub regional pentru conectarea UE cu zonele învecinate. Pașii tranzacției și cadrul de reglementare Potrivit informațiilor prezentate, tranzacția a fost aprobată la nivelul acționarilor Portului Constanța pe 12 februarie 2026. Achiziția a devenit posibilă după ce, la 31 decembrie 2025, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics (operatorul Portului Giurgiulești) către CN APM Constanța. Ulterior, pe 26 martie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege de modificare a cadrului legal referitor la Portul Internațional Liber Giurgiulești. Investiții anunțate și finanțare: majorare de capital la Portul Constanța CN APM Constanța s-a angajat să facă „investiții semnificative” la Giurgiulești, cu obiective punctuale: creșterea capacității, modernizarea infrastructurii și întărirea poziției portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării. În paralel, Libertatea citează un raport al Fondului Proprietatea, potrivit căruia acționarii Portului Constanța au aprobat în martie 2026 majorarea capitalului social cu suma maximă de 281.625.500 de lei. Fondul Proprietatea (20% din Portul Constanța, statul român având 80%) ar urma să contribuie cu 56 milioane de lei la această majorare. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, următorul reper operațional este implementarea programului de investiții anunțat pentru Giurgiulești și integrarea portului în strategia de conectivitate regională a Portului Constanța. Sursa nu oferă un calendar, bugete detaliate pe proiecte sau termene de execuție, astfel că amploarea și ritmul modernizărilor rămân, deocamdată, neprecizate public. [...]
Deblocarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Ploiești–Brașov mută proiectul din nou în faza de lucru pe teren , după ce Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și proiectantul au ajuns la o înțelegere privind investigațiile geotehnice, potrivit Economedia . Miza practică este reluarea forajelor necesare pentru a fundamenta traseul și costurile, într-un proiect unde blocajele contractuale au întârziat livrarea documentației. Înțelegerea vizează „tema geotehnică” – adică planul de foraje (unde se fac și la ce adâncime) – care a generat conflictul dintre CNIR și Consitrans . Proiectantul ceruse un volum de circa 132.000 de metri de foraje geotehnice, de patru ori mai mare decât cel ofertat inițial, în timp ce CNIR considera justificat un maxim de 46.000 de metri pentru faza de studiu, diferența blocând practic studiul de fezabilitate. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a spus că tema geotehnică a fost aprobată pe 16 aprilie, după negocieri, iar CNIR a impus ca forajele să fie executate „pe întreg aliniamentul”, de la Ploiești la Brașov, cu poziționarea fiecărui foraj raportată la structurile și tunelurile proiectate. „După lungi negocieri cu prestatorul, am reușit pe 16 aprilie să aprobăm tema geotehnică (…) Noi am impus ca aceste foraje să fie executate pe întreg aliniamentul (…) Contractul pentru studiul de fezabilitate merge mai departe”, a declarat Gabriel Budescu. Ce urmează operațional: intrarea în teren și un termen încă elastic După aprobarea temei geotehnice, CNIR așteaptă ca proiectantul să comunice când intră efectiv în teren pentru realizarea forajelor. Budescu nu a indicat un termen ferm de finalizare, dar a menționat o țintă de final de 2026 – început de 2027, „maxim la jumătatea anului 2027”. Implicații contractuale: penalizări și contestare CNIR a aplicat recent penalizări proiectantului, pe motiv că ar fi fost implicați prestatori care nu erau declarați în contract, în condițiile în care „contractul nu permite decât subcontractori declarați”, potrivit șefului CNIR. Proiectantul a contestat penalitățile, însă Budescu a indicat că obiectivul rămâne avansarea proiectului către execuție. Costuri și finanțare: estimarea rămâne provizorie până la finalul studiului În ceea ce privește costul autostrăzii, Budescu a indicat o estimare de 5,6 miliarde de euro (aprox. 28 mld. lei) la nivelul analizei multicriteriale de traseu, subliniind că valoarea finală va fi cunoscută abia la finalul studiului de fezabilitate. Contractul pentru proiectare a fost atribuit la începutul anului 2021 firmei Consitrans, cu o valoare de 46.554.284,02 lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile. Duratele prevăzute pentru servicii sunt de 30 de luni pentru revizuirea/completarea studiului de fezabilitate, 6 luni pentru proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor (PAC) și 6 luni pentru proiectul tehnic de execuție (PTE). Studiul de fezabilitate include, între altele, analiza multicriterială a variantelor de traseu, studiu de trafic pe 30 de ani, investigații de teren (geotehnice, hidrologice, topografice, arheologice), evaluarea impactului asupra mediului, analiza cost–beneficiu și un model financiar al proiectului. [...]
