Știri
Știri din categoria Infrastructură
Întârzierile de ore la trenuri în caniculă arată o vulnerabilitate operațională a rețelei feroviare, cu efect direct asupra timpilor de transport și a predictibilității călătoriilor, potrivit Newsweek, care relatează despre întârzieri mari afișate sâmbătă dimineață în Gara de Nord din București.
La ora 08:30, tabela de sosiri și plecări indica întârzieri importante pentru trenuri din mai multe zone ale țării, inclusiv Craiova, Satu Mare, Arad, Constanța, Brașov și Deva. Cea mai mare întârziere menționată era la trenul R-E 9900 Craiova – București Nord, programat să ajungă la 06:23, dar anunțat cu 260 de minute întârziere (4 ore și 20 de minute), informație atribuită de Newsweek agenției Mediafax.
În mod normal, același tren direct parcurge ruta Craiova – București Nord în 4 ore și 13 minute, potrivit mersului trenurilor CFR, ceea ce înseamnă că întârzierea afișată depășea durata obișnuită a călătoriei.
Problemele nu erau limitate la sosiri. Pe tabela de plecări din Gara de Nord, trenul IR 16013 București Nord – Craiova, programat la 07:59, figura cu 100 de minute întârziere. În mod normal, durata pe această rută este de 3 ore și 51 de minute, cu sosire programată la 11:50.
Tot la plecări, erau afișate întârzieri și pe alte destinații, inclusiv:
La sosiri, întârzieri importante erau menționate și pentru:
CFR Călători a transmis încă de vineri că temperaturile extreme pot afecta circulația feroviară și pot provoca întârzieri. Compania arată că restricțiile de viteză sunt impuse de CFR SA, administratorul infrastructurii, pentru protejarea căii ferate și pentru siguranța traficului, iar aceste măsuri pot prelungi durata de parcurs.
În plus, CFR precizează că la temperaturi exterioare de peste 35°C la umbră, instalațiile de climatizare pot funcționa cu eficiență redusă sau pot intra în regim de ventilație, pentru protejarea echipamentelor, în condițiile în care valorile resimțite în zonele expuse direct la soare pot fi mai mari.
Recomandate
CNIR a avizat documentația pentru autorizarea construirii lotului 1D Joseni–Ditrău din A8, un pas care poate debloca începerea lucrărilor încă din această vară , potrivit Mediafax . Segmentul este prezentat drept primul lot de autostradă construit în județul Harghita, iar finalizarea șoselei este indicată pentru 2028. CNIR anunță că proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) a fost aprobat în Consiliul Tehnico-Economic pentru întreaga lungime a lotului 1D, urmând ca documentația să fie transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea autorizației, „înainte de calendarul prevăzut în contract”. „Am avizat astăzi, în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR, Proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) pentru întreaga lungime a lotului 1D Joseni-Ditrău, urmând să transmitem documentația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea Autorizației de Construire, înainte de calendarul prevăzut în contract. După ce aprobăm și Proiectul Tehnic de Execuție vom emite rapid Ordinul pentru începerea lucrărilor în această vară, astfel încât să profităm de sezonul favorabil construcțiilor”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu . Ce include lotul și de ce contează operațional Pe traseul lotului 1D sunt prevăzute lucrări de artă și elemente de conectivitate care, în practică, pot influența complexitatea execuției: 18 poduri și pasaje; trei ecoducte (pasaje pentru fauna sălbatică, pentru „permeabilitatea animalelor”); un nod rutier la Joseni; o descărcare provizorie la Ditrău. Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 km, iar contractul de proiectare și execuție este de 34 de luni: 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. CNIR precizează că etapa de proiectare a început în ianuarie 2026. Context: primul lot de autostradă în Harghita, pe traseul A8 CNIR arată că acesta este primul lot de autostradă construit în Harghita, județ traversat de Autostrada Unirii (A8) de la Praid la Tulgheș pe o distanță de 83 km. Lotul 1D face parte din Autostrada A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. [...]
Primii 24 km din Autostrada Unirii A8 ar urma să fie deschiși în prima parte din 2027 , pe tronsonul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: sectorul este gândit să funcționeze și ca o centură sudică pentru Târgu Mureș, ceea ce ar putea aduce mai devreme beneficii de trafic local, nu doar de tranzit. Tronsonul are 24 de kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 50%, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor , Horațiu Cosma. În șantier, constructorul ar fi mobilizat aproape 800 de muncitori și peste 700 de utilaje. Ritm de execuție și lucrări în curs Oficialul indică o accelerare pe partea de terasamente (lucrări de pământ), cu un volum de peste 400.000 de metri cubi pe lună și depășirea pragului de 50% la această categorie. Totodată, a început așternerea asfaltului, cu următoarea planificare: iulie: aproape 25.000 de tone de mixturi asfaltice; august: aproximativ 40.000 de tone. Poduri, grinzi și relocări de utilități La poduri și pasaje, stadiul lucrărilor ar fi de 65%, potrivit aceleiași surse. Din cele aproape 600 de grinzi necesare pe proiect, peste 400 ar fi fost produse și peste 200 montate, iar volumul de beton pus în operă ar depăși 108.000 de metri cubi. Un punct critic rămas este relocarea rețelelor electrice de înaltă tensiune, care ar urma să fie finalizată în iulie, pentru „deblocarea completă” a ultimelor fronturi de lucru. De ce contează pentru trafic: „centura sudică” a Târgu Mureș Horațiu Cosma spune că a fost discutat cu antreprenorul un plan de prioritizare pentru sectorul dintre Târgu Mureș și Acățari, astfel încât acesta să funcționeze ca o centură sudică a municipiului, cu obiectivul de a câștiga „câteva luni” față de termenul contractual și de a livra mai repede utilizarea practică a investiției. În acest moment, calendarul rămâne formulat ca estimare („prima parte a anului 2027”), fără o dată exactă de deschidere a circulației. [...]
România își menține finanțarea de 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate , după negocierile cu Comisia Europeană , iar schimbarea-cheie este acceptarea unei decontări proporționale cu progresul fizic al lucrărilor până la 31 august, ceea ce reduce riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , preluate de Mediafax. Anunțul vine după ultima rundă de discuții cu oficialii Comisiei Europene, înaintea termenului-limită din august. Conform oficialului, alocarea pentru transporturi rămâne integral la nivelul inițial, inclusiv componenta de grant de 2,1 miliarde euro (aprox. 10,5 miliarde lei). Ce proiecte rămân în finanțare Din fondurile PNRR ar urma să continue finanțarea unor proiecte majore, între care: toate loturile Autostrăzii A7 Focșani – Bacău – Pașcani; segmentul lipsă al Autostrăzii A1 Margina – Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea. În același timp, Autostrada Bacău – Pașcani va fi susținută din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor citate. Schimbarea cu impact direct: decontare în funcție de progres Ajustarea convenită cu Comisia Europeană vizează modul de decontare: lucrările realizate până la 31 august pe proiectele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea vor putea fi decontate proporțional cu progresul fizic. Autoritățile susțin că această modificare permite plăți în funcție de stadiul de execuție și reduce riscul ca fondurile să fie pierdute din cauza întârzierilor. Următoarele două luni, decisive pentru șantiere Perioada următoare este descrisă ca fiind critică pentru accelerarea lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât să fie atinse țintele asumate până la 31 august. Prioritare rămân finalizarea segmentelor A7 până la Pașcani și închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Margina – Holdea, pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile. [...]
Circulația pe 12 km noi din A3 între Zimbor și Poarta Sălajului se deschide în iulie , după întârzieri de aproape trei ani față de termenul inițial (2023), pe un sector afectat de alunecări de teren și lucrări de consolidare, potrivit HotNews . Miza operațională este că se adaugă un nou segment funcțional pe Autostrada Transilvania , într-o zonă unde dificultatea terenului a împins proiectul în reconfigurări și contracte separate. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că sectorul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) este „relativ scurt ca lungime”, dar „unul dintre cele mai dificile construite până acum pe A3”. În aceste zile, constructorul finalizează lucrări la nodul rutier Românași și remediază „ultima alunecare de teren” apărută pe un debleu, urmând ca în iulie să aibă loc recepția la terminarea lucrărilor și deschiderea traficului. De ce a întârziat: teren instabil și soluții tehnice refăcute Pe loturile dintre Nădășelu, Zimbor și Poarta Sălajului, UMB lucrează din 2021 pe circa 42 km de autostradă, iar proiectul a avut „provocări tehnice”, conform oficialului. În două puncte critice (Nădășelu și Topa Mică), soluțiile din studiul de fezabilitate nu s-au potrivit cu realitatea din teren, ceea ce a dus la alunecări de teren, modificări de traseu și la licitarea separată a două viaducte. În descrierea lucrărilor, Cosma indică elemente de complexitate care au influențat execuția: viaducte cu lungime cumulată de peste 3 km și înălțimi de până la 50 m; peste 5 milioane metri cubi de excavații; aproximativ 4 km de ziduri de sprijin; sute de ancore și mii de drenuri, plus lucrări de consolidare. Ce urmează pe A3 spre Cluj-Napoca: final de an, condiționat de viaducte Pentru sectorul următor, Zimbor–Nădășelu, estimarea prezentată este deschiderea până la final de an. În acest tronson, două viaducte au fost contractate separat și sunt realizate de Ozaltin (Turcia), în timp ce UMB ar urma să finalizeze „lucrările principale” pe sectorul său în luna august, iar viaductele până la sfârșitul anului, astfel încât să poată fi deschisă circulația pe întregul tronson, potrivit declarațiilor citate. Stadiu și date contractuale (iunie 2026) A3 Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 98% Dată posibilă finalizare: T3 2026 A3 Nădășelu – Mihăiești – Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 96% (pe viaductele contractate separat: 57%) Dată posibilă finalizare: T3 2026 În perspectivă, Cosma afirmă că 2026 ar urma să fie „unul dintre cei mai buni ani din istoria Autostrăzii Transilvania”, cu aproximativ 100 km noi dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor, iar „cel mai dificil sector” ar rămâne zona Zalăului, unde este planificat Tunelul Meseș. [...]
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
Finanțarea SAFE pentru 9 tronsoane de autostradă este contractată în principal cu firme românești , iar implicarea unor companii din Ucraina apare doar prin subcontractare, nu prin contracte directe ale statului, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrului Transporturilor, Radu Miruță. Mesajul vine în contextul unor informații vehiculate în spațiul public că banii „se duc în Ucraina”. Ministrul spune că, din cele nouă loturi de autostradă finanțate prin SAFE, șapte sunt câștigate de companii românești, iar două de companii străine (una spaniolă și una italiană). În acest cadru, Miruță susține că „majoritatea” banilor se derulează prin firme românești. „Este o minciună și este o intoxicare (...). Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești.” Stadiul contractelor și blocajele din contestații Potrivit ministrului, pentru cele nouă tronsoane finanțate prin SAFE, șase contracte sunt deja semnate. La 30 mai, trei contracte rămăseseră nesemnate din cauza unor contestații la CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor), iar între timp două dintre acestea au fost rezolvate. De ce apare Ucraina în discuție: acord pentru „capete de drum” și subcontractare Miruță afirmă că România este în discuții pentru încheierea unui acord cu Ucraina și Republica Moldova, deoarece două dintre tronsoane sunt „capete de drumuri” către aceste țări și ar necesita un cadru formal de cooperare. Separat, ministrul precizează că există un caz de subcontractare: pentru trei tronsoane câștigate de o firmă românească (cu sediul în Bistrița), compania a încheiat un acord de subcontractare pentru o parte din lucrări cu o firmă din Ucraina. Miruță susține însă că ministerul a contractat direct firma din România, în urma unei licitații competitive, pe criteriul „cel mai mic preț”. „Dar ministerul a încheiat contract cu firmă din România pe o procedură competitivă pe licitație cu cel mai mic preț.” Miza economică: cât rămâne în piața locală Ministrul leagă proiectele de infrastructură de discuția mai amplă despre ponderea cheltuielilor derulate cu firme românești în cadrul SAFE, afirmând că aceasta „crește” odată cu includerea proiectelor rutiere, în raport cu referința de 60% menționată pentru zona de apărare. Mediafax nu oferă în material o defalcare valorică a contractelor sau a ponderilor pe infrastructură, astfel că afirmația rămâne la nivel de declarație politică, fără cifre detaliate în articol. [...]
