Știri
Știri din categoria Infrastructură
Tronsonul Lețcani–DN24 din A8 ajunge la 43,5 milioane euro/km și ridică miza bugetară pentru Autostrada Unirii, printr-un contract de aproape 770 de milioane de euro pentru doar 17,7 km, pe fondul unor lucrări de o complexitate neobișnuită pentru un lot atât de scurt, potrivit Libertatea.
Segmentul Lețcani (DN28) – DN24, parte din ruta Târgu Neamț – Iași – Ungheni, are un cost estimat de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce îl face, în acest moment, cel mai scump tronson de autostradă din România raportat la costul pe kilometru. Contractul a fost atribuit de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) constructorului spaniol FCC Construcción, cu o ofertă de 3,93 miliarde de lei fără TVA.
Costul ridicat este pus de CNIR pe seama încărcării tehnice: pe traseu sunt prevăzute 6 tuneluri, 18 poduri și pasaje și 2 noduri rutiere. Mai mult de jumătate din cei 17,7 km ar urma să fie reprezentați de viaducte, poduri și tuneluri.
În detaliu, doar podurile și pasajele însumează 6,74 km, iar tunelurile au o lungime totală de 1,57 km. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a explicat că unele tuneluri vor avea trei benzi pe sens, inclusiv bandă pentru vehicule grele.
„Vor fi cele mai late tuneluri de autostrăzi din România.”
Acesta a mai indicat și creșterea prețurilor la lucrări mari de infrastructură din ultimii ani ca factor care împinge costurile în sus.
CNIR a anunțat atribuirea contractului la începutul lunii aprilie 2026. Durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. În scenariul în care semnarea și ordinul de începere nu sunt întârziate semnificativ, tronsonul ar putea fi finalizat în jurul anului 2030, conform estimării din articol.
În același context, CNIR a mai desemnat câștigători și pentru alte segmente ale Autostrăzii A8, potrivit informațiilor prezentate:
Recomandate
Lotul Chiribiș–Biharia de pe A3 a ajuns la 85% execuție, iar așternerea stratului de uzură a început pe 19 octombrie , ceea ce deschide posibilitatea unei finalizări înainte de termenul contractual din mai 2027, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: intrarea în faza finală de asfaltare crește șansele ca tronsonul să fie gata până la finalul lui 2026, dacă vremea și ritmul de lucru permit. Lotul are 28,5 kilometri, iar directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, a spus că stadiul fizic este de 85%, în timp ce stadiul financiar este de 70%. În același timp, el a indicat că finalizarea în 2026 rămâne condiționată de factorii externi și de capacitatea antreprenorului de a menține ritmul. „Dacă vremea va ține cu noi și antreprenorul va putea ține [ritmul], există șanse să se termine anul acesta. Dar, înainte de toate, eu îmi doresc o lucrare de calitate și presiunea este mai mult pe calitate.” Unde sunt lucrările, pe scurt Potrivit datelor prezentate în emisiunea „Drumurile Noastre” de la B1 TV, lucrările de structură rutieră și asfaltare sunt în următoarele stadii: balast stabilizat: finalizat; anrobat bituminos: aproximativ 80% (conform CNIR) și 95% (conform constructorului); binder (strat intermediar de asfalt): aproximativ 60% (conform CNIR) și 65% (conform constructorului); strat de uzură (stratul final de asfalt): a început din 19 octombrie. Bogdan Hudrugiu, manager de proiect din partea constructorului Selina, a confirmat începerea turnării stratului de uzură și a precizat că, în paralel, se lucrează la parapete, șanțuri, lucrări hidrotehnice și amenajarea taluzurilor, inclusiv prin hidroînsămânțare. Ce urmează și ce rămâne incert Deși avansul lucrărilor permite luarea în calcul a unei finalizări anticipate, o deschidere a circulației în acest an „nu a fost confirmată”, notează publicația. În emisiune, realizatorul Ștefan Etveș a spus că a parcurs aproximativ 18 kilometri din cei 28,5 kilometri și că asfaltul era deja așternut pe cea mai mare parte a traseului vizitat. Pe sectorul Chiribiș–Biharia lucrează constructorul Precon Transilvania, în asociere cu Citadina 98. Materialul este preluat din Economedia.ro, conform mențiunii din articol. [...]
Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina intră în trafic pe 8 octombrie , ceea ce ar trebui să reducă presiunea de pe vechiul pod și să crească capacitatea de trecere a frontierei în zona Sighetu Marmației, potrivit Adevărul . Deschiderea vine după mai multe amânări și după clarificări între autorități, inclusiv pe partea de funcționare a sistemelor vamale și a Poliției de Frontieră. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea , a declarat că podul va deveni operațional din 8 octombrie, când este programată deschiderea în prezența autorităților din România și Ucraina. Pentru punerea în funcțiune au fost necesare întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Investiții Rutiere și ai altor instituții implicate în noul punct de legătură cu Ucraina, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. De ce contează: capacitate mai mare la frontieră și trafic împărțit pe două poduri Noul pod va funcționa în paralel cu vechiul pod aflat în exploatare de la începutul anilor 2000, situat la o distanță considerabilă de noua construcție. Contextul este creșterea traficului după izbucnirea războiului din Ucraina: vechiul pod, din lemn și metal, are un singur sens de circulație și două alei pietonale, iar în acest an a intrat în reparații, după ce structura a fost afectată de utilizarea îndelungată. Investiția și principalele caracteristici tehnice Podul nou a costat peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 de milioane de lei) și va conecta municipiul Sighetu Marmației de localitatea Bila Țerkva din Ucraina, conform detaliilor publicate de Adevărul . Construcția are 268 de metri și a fost proiectată să reziste cel puțin 100 de ani. Caracteristicile menționate includ, potrivit Adevărul : un drum nou de 1,2 km; două poduri paralele (câte unul pentru fiecare sens), la 3 metri distanță între ele; două benzi pe sens și trotuare; 5 poduri de desecare și o intersecție tip girație; punct de frontieră cu 6 benzi pe sens: 2 pentru autovehicule mici, 2 pentru transport marfă, una pentru Corp Diplomatic și una pentru transport persoane; 2 clădiri administrative pentru Poliția de Frontieră și vamă și 4 hale de control, cu dotări pentru respectarea prevederilor ghidului Schengen. Pentru ca traficul să fie funcțional din 8 octombrie, Autoritatea Vamală și Poliția de Frontieră trebuie să aibă „toate sistemele funcționale și personalul aferent”, a mai spus Zetea, conform aceleiași relatări. [...]
Mutarea forței de muncă a UMB de pe A3 pe A7 ridică miza finanțării , pentru că ritmul de lucru pe Autostrada Moldovei depinde direct de alocările bugetare din următoarele rectificări, potrivit Economica . Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a declarat pentru publicație că UMB „vrea să ducă anul acesta până la Mircești”, însă „Lotul 3 rămâne pe anul viitor”. În același timp, el a indicat o vulnerabilitate: problema este legată de bani, chiar dacă „deocamdată nu sunt întârzieri la plata facturilor către constructori”. Principala îngrijorare este că Ministerul Transporturilor nu va primi suficiente fonduri la rectificările bugetare. Banii, factorul care poate încetini finalizarea Datele privind execuția până la finalul lunii septembrie 2026 arată că pentru Autostrada A7 Bacău – Pașcani s-au făcut plăți de 1,29 miliarde de lei , dintr-un buget actualizat de 2,28 miliarde de lei , conform documentului citat de Economica (link în sursă către CNAIR ). În paralel, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a explicat că deschiderea la trafic a unui lot până la final de an depinde de două condiții: fondurile de la bugetul de stat pentru lucrările executate după 31 august (solicitate de CNAIR) și vremea din perioada următoare. „Constructorul depune toate eforturile ca la finalul acestui an să dăm în trafic și acest lot. La fel ca în cazul lotului 1, finalizarea depinde însă de alocarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru lucrările executate după 31 august — pe care CNAIR a solicitat-o — și de condițiile meteorologice din perioada următoare” Regruparea „trupelor” de pe A3 către A7 Pe partea operațională, Economica notează că pasionați de infrastructură au relatat pe forumul PeUndeMerg.ro că „zeci de basculante UMB” au traversat Pasul Oituz din Transilvania spre Moldova, sugerând o relocare de resurse către șantierele A7. Contextul este că, potrivit celor mai recente estimări citate, UMB depășise stadiul de 99% pe sectorul Nădășelu – Zimbor al Autostrăzii A3 Transilvania. Pe A7 Bacău – Pașcani, DRDP Iași a prezentat imagini aeriene de pe Lotul 1 Săucești – Trifești, indicând un stadiu fizic de execuție de 71,70% . Separat, pe sectorul Trifești – Gherăești (18,99 km), Pistol a transmis pe Facebook că la jumătatea lunii octombrie antreprenorul avea mobilizați 500 de muncitori și 300 de utilaje, iar progresul fizic ajunsese la 60% . Context: ce s-a deschis deja și ce urmează La final de august 2026 a fost dat în trafic tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7, construit tot de UMB, iar rețeaua României a ajuns la 1.477 km de drumuri de mare viteză, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, accelerarea lucrărilor pe A7 prin mutarea resurselor din Ardeal poate susține ținta de finalizare etapizată, dar rămâne condiționată de finanțarea efectivă la rectificările bugetare și de capacitatea statului de a acoperi la timp lucrările executate după 31 august. [...]
Deși e finalizat, pasajul de la Jucu rămâne închis, iar accesul către Tetarom III și DN1C continuă să fie blocat la barieră , după ce inaugurarea programată pe 23 octombrie a fost amânată fără o nouă dată anunțată, potrivit Economedia . Consiliul Județean Cluj a transmis că evenimentul de inaugurare și deschidere oficială „nu va mai avea loc”, invocând „motive obiective” și precizând că va fi reprogramat. Până duminică, 25 octombrie, instituția nu comunicase când va fi deschis pasajul pentru circulație, deși proiectul este prezentat drept finalizat. „Consiliul Județean Cluj informează (…) că, din motive obiective, evenimentul (…) nu va mai avea loc, urmând a fi reprogramat pentru o dată ce va fi anunțată ulterior.” De ce contează: traficul și logistica spre parcul industrial rămân afectate Pasajul supratraversează calea ferată Cluj-Napoca – Dej și face legătura între DN1C și parcul industrial Tetarom III. Rolul lui este să elimine traversarea la nivel a căii ferate, care în prezent generează cozi pe drumul național atunci când se coboară barierele pentru trecerea trenurilor. În consecință, întârzierea deschiderii menține problemele operaționale pentru: șoferii care circulă pe DN1C, inclusiv cei care intră sau ies din Tetarom III; angajații care fac naveta către zona industrială; transporturile de marfă către companiile din parc. Datele proiectului și finanțarea Investiția este de 88,2 milioane de lei și este finanțată prin PNRR . Pasajul are aproximativ 233 de metri și opt deschideri , iar proiectul include și un drum de legătură de circa 900 de metri între DN1C și Tetarom III. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Cluj în 2021, iar documentația a fost predată ulterior către CNAIR pentru implementare. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în octombrie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost derulat de asocierea Freyrom (lider), Procons Group, Integrated Road Solutions și Inginerie Drumuri și Poduri. Reacții politice și ce urmează Cu două zile înainte de 25 octombrie, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că pasajul este gata și a criticat amânarea inaugurării. Separat, Remus Lăpușan, consilier județean PSD, a spus că lucrările sunt „aproape finalizate” și că pasajul ar urma să devină funcțional „în cel mai scurt timp”. Pentru utilizatori și companiile din zonă, miza imediată rămâne anunțarea unei date ferme: la 25 octombrie, autoritățile nu confirmaseră când va fi deschis pasajul pentru circulație , iar clarificarea acestui calendar este următorul pas așteptat. [...]
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]
Logistica pentru Tunelul Poiana intră în faza critică , după ce capul de foraj al utilajului TBM, de 131 de tone, a ajuns la șantier, un pas necesar înainte ca lucrările de săpare să poată începe efectiv, potrivit Adevărul . Componenta a fost livrată la portalul dinspre Sibiu al viitorului Tunel Poiana, iar transportul – cu o greutate totală de aproximativ 160 de tone, incluzând capul tractor și trailerul – a fost descris ca dificil, mai ales pe ultimul segment, parcurs pe un drum neasfaltat din zona Poiana, pe ploaie. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP Craiova) a transmis că descărcarea s-a făcut în siguranță, în urma unei mobilizări comune a transportatorului și antreprenorului. De ce nu începe încă forajul Aducerea capului de foraj nu echivalează cu startul imediat al săpării tunelului. Conform DRDP Craiova, urmează peste 100 de transporturi pentru restul componentelor TBM (mașina de forat tuneluri), până la locul de montaj, iar cea mai grea piesă va depăși 160 de tone. „Abia după transportul și asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult așteptat: pornirea «cârtiței» și începerea forajului”, a precizat instituția. Parametrii proiectului: tunel de 1.780 m, adâncime de circa 120 m Tunelul Poiana, parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, va avea 1.780 de metri și este prezentat ca cel mai lung tunel de pe viitoarea autostradă, potrivit publicației (detalii suplimentare în Adevărul ). Forajul ar urma să ajungă, în punctul cel mai adânc, la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Lucrările au început în 2025, iar proiectul prevede utilizarea tehnologiei TBM pentru excavarea celor două galerii. Context operațional: secțiunea Cornetu–Tigveni și blocajele de avizare Secțiunea Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, traversând zona montană a Carpaților. La începutul lunii octombrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 18,89%, potrivit datelor prezentate de directorul CNAIR, Cristian Pistol (conform Adevărul ). Pe șantier se lucrează la terasamente, consolidări și structuri, însă extinderea activității pe toate sectoarele depinde de obținerea acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor necesare, mai notează sursa. [...]
