Știri
Știri din categoria Infrastructură
Tronsonul Lețcani–DN24 din A8 ajunge la 43,5 milioane euro/km și ridică miza bugetară pentru Autostrada Unirii, printr-un contract de aproape 770 de milioane de euro pentru doar 17,7 km, pe fondul unor lucrări de o complexitate neobișnuită pentru un lot atât de scurt, potrivit Libertatea.
Segmentul Lețcani (DN28) – DN24, parte din ruta Târgu Neamț – Iași – Ungheni, are un cost estimat de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce îl face, în acest moment, cel mai scump tronson de autostradă din România raportat la costul pe kilometru. Contractul a fost atribuit de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) constructorului spaniol FCC Construcción, cu o ofertă de 3,93 miliarde de lei fără TVA.
Costul ridicat este pus de CNIR pe seama încărcării tehnice: pe traseu sunt prevăzute 6 tuneluri, 18 poduri și pasaje și 2 noduri rutiere. Mai mult de jumătate din cei 17,7 km ar urma să fie reprezentați de viaducte, poduri și tuneluri.
În detaliu, doar podurile și pasajele însumează 6,74 km, iar tunelurile au o lungime totală de 1,57 km. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a explicat că unele tuneluri vor avea trei benzi pe sens, inclusiv bandă pentru vehicule grele.
„Vor fi cele mai late tuneluri de autostrăzi din România.”
Acesta a mai indicat și creșterea prețurilor la lucrări mari de infrastructură din ultimii ani ca factor care împinge costurile în sus.
CNIR a anunțat atribuirea contractului la începutul lunii aprilie 2026. Durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. În scenariul în care semnarea și ordinul de începere nu sunt întârziate semnificativ, tronsonul ar putea fi finalizat în jurul anului 2030, conform estimării din articol.
În același context, CNIR a mai desemnat câștigători și pentru alte segmente ale Autostrăzii A8, potrivit informațiilor prezentate:
Recomandate
Lotul Chiribiș–Biharia de pe Autostrada Transilvania (A3) ar putea fi deschis traficului în decembrie 2026 , ceea ce ar accelera conectarea efectivă a frontierei cu restul coridorului A3, dacă ritmul de execuție se menține și vremea nu încetinește lucrările, potrivit Economedia . Constructorul Beniamin Rus spune că șantierul avansează într-un ritm „susținut”, cu turnări zilnice de 3.500–4.000 de tone de asfalt, respectiv beton, iar deschiderea în decembrie depinde inclusiv de condițiile meteo. În același timp, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, confirmă că finalizarea până la sfârșitul anului este un obiectiv urmărit, dar pune accent pe calitatea execuției, în contextul unor „variații pe piața de bitum și a combustibilului”. De ce contează: continuitatea traficului spre sud-est depinde de două loturi Tronsonul Chiribiș–Biharia (28,55 km) este piesa care ar lega mai bine zona de frontieră de sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș. În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 km între Biharia și Borș II, conexiune care duce spre autostrada M4 din Ungaria, însă pentru continuitatea traficului spre sud-est sunt necesare finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. Ritm de execuție și stadiu: peste 60% și asfalt aproape 15 km Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, afirmă că progresul din teren indică „peste 60%” și că, în ultimele trei luni, asfaltarea a ajuns la aproape 15 km din totalul de 28 km ai sectorului, cu poduri „aproape gata” și ultimele grinzi urmând să fie ridicate în zilele următoare. Inginerul Bogdan Hudrigiu susține că echipele avansează zilnic cu aproximativ 1,5 km pe una dintre căile autostrăzii, în paralel cu terasamentele, stabilizarea terenului și drumurile adiacente. Pe șantier lucrează circa 700 de oameni, cu aproximativ 600 de utilaje, iar asfaltarea se face cu echipamente care urmăresc obținerea unei suprafețe uniforme, cu diferențe de nivel „de ordinul milimetrilor”. Contractul și miza de calendar Contractul de proiectare și execuție pentru lotul Chiribiș–Biharia este de aproximativ 785 milioane de lei și a fost semnat în aprilie 2024 cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (grupul Selina). Constructorul arată că, în contract, execuția era prevăzută pentru 24 de luni, plus șase luni pentru proiectare, iar o deschidere în decembrie 2026 ar însemna comprimarea execuției la circa 12 luni, adică aproximativ jumătate din termenul inițial. CNIR afirmă că, din punct de vedere contractual, nu sunt probleme, iar compania este „la zi” cu ordinele de modificare și cu situațiile de lucrări plătite. Rămâne însă o condiție explicită: menținerea ritmului actual și un sezon meteo care să permită continuarea lucrărilor fără întreruperi majore. [...]
CNIR mută semnarea contractelor în online, reducând birocrația în proiectele A8 , după ce a încheiat primul contract semnat exclusiv electronic pentru supervizarea unui lot din Autostrada „Unirii”, potrivit Mediafax . Miza operațională este scurtarea timpilor administrativi și simplificarea procedurilor într-un proiect de infrastructură cu derulare pe termen lung. Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, spune că semnarea electronică este „un nou pas” în transformarea digitală a instituției, după ce compania a introdus soluții digitale pentru documente interne și managementul activității. „Semnarea electronică a contractelor înseamnă mai puțină birocrație, un timp de lucru mai scurt și proceduri mai simple”, a precizat Gabriel Budescu. Contractul de supervizare: valoare și durată Contractul vizează supervizarea lucrărilor pe lotul 1C Sărățeni–Joseni al Autostrăzii „Unirii” (A8) și a fost atribuit Asocierii ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. – EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Șirketi. Principalele repere din contract, conform informațiilor CNIR: Valoare: 55,1 milioane de lei Durată totală: 118 luni 54 de luni pentru etapele de proiectare și execuție 60 de luni pentru perioada de garanție Ce înseamnă supervizarea și unde este lotul 1C Potrivit CNIR, supervizorul va urmări derularea proiectării și a lucrărilor de execuție, inclusiv respectarea cerințelor tehnice, calitatea materialelor și echipamentelor și conformitatea cu prevederile contractuale. Lotul 1C Sărățeni–Joseni are 32,4 kilometri și este în etapa de proiectare . Lucrările sunt realizate de asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – TEHNOSTRADE S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L., un consorțiu româno-bosniac. Prin semnarea acestui contract, toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig, care însumează 116 kilometri din secțiunea Miercurea Nirajului–Leghin a A8, au servicii de supervizare pentru contractele de proiectare și execuție. [...]
România reia finanțarea autostrăzilor prin PPP, cu o listă de 14 proiecte estimată la peste 13,3 miliarde de euro , într-un nou efort de a acoperi lipsa de bani pentru investițiile rutiere, potrivit unei analize HotNews bazate pe un document al Ministerului Transporturilor. Planul readuce în discuție parteneriatele public-private (PPP) – un mecanism prin care un investitor privat finanțează și, de regulă, operează un proiect, urmând să-și recupereze banii prin plăți stabilite contractual. Miza economică este semnificativă: lista include 14 proiecte, cu o valoare totală estimată de peste 13,3 miliarde de euro. De ce revine PPP pe agenda Transporturilor Contextul invocat este presiunea de finanțare: statul caută soluții pentru „numeroasele sale proiecte rutiere ce duc lipsă de finanțare”, în condițiile în care dependența de fonduri europene nu acoperă integral nevoile de investiții și întreținere pe termen lung. În acest cadru, Ionuț-Cristian Săvoiu, secretar de stat la acel moment în Ministerul Transporturilor, a susținut la o conferință The Economist la București (unde HotNews a fost partener media) că investițiile private sunt „esențiale pentru creștere”, argumentând că discuția nu mai este doar despre construcție, ci și despre întreținere și inovare. Proiect-pilot: criteriul traficului și „disponibilitatea de plată” Deși Autostrada Ploiești–Brașov a fost mult timp considerată candidatul „ideal” pentru un PPP, HotNews amintește că patru tentative au eșuat în ultimii aproape 25 de ani. În noul plan, candidatul pentru un proiect-pilot este legat de criterii de prioritizare care includ nivelul de trafic. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, indică o rută cu „undeva de 30.000 de vehicule pe zi, în medie”, argument folosit pentru ideea că „există disponibilitatea de plată” – un element-cheie pentru sustenabilitatea unui proiect în PPP. Ce urmează Documentul Ministerului Transporturilor conturează o listă și o direcție, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, structura exactă a contractelor sau proiectele nominalizate ca pilot. Rămâne de văzut ce proiect va fi selectat efectiv și în ce formă va fi testat mecanismul, după seria de eșecuri anterioare asociate unor PPP-uri mari. [...]
Centura ocolitoare a Comarnicului a intrat în faza de asfaltare , iar autoritățile locale spun că deschiderea traficului în august ar putea reduce presiunea de pe DN1, unul dintre cele mai aglomerate drumuri din țară, potrivit Antena 3 . Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu , afirmă că lucrările „avansează conform graficului” și că termenul estimat pentru luna august va fi respectat. Informația este susținută de o postare a acestuia pe Facebook, citată de publicație. Anunțul vine la circa trei săptămâni după ce Nanu declara că un termen „realist” pentru finalizarea Centurii Comarnic este luna august, nu iunie, cum prevedea contractul inițial. Între timp, proiectul a intrat într-o nouă etapă, odată cu așternerea asfaltului pe traseu. „În timp ce unii încă spun că nu se poate, pe Centura Comarnic se toarnă asfalt. Lucrările avansează conform graficului, iar termenul va fi respectat.” Ce impact operațional este așteptat pe DN1 Conform declarațiilor citate, centura ar urma „în următoarea perioadă” să fie dată în folosință și să preia o parte din traficul de pe DN1, cu efecte directe asupra mobilității în zonă: mai puțin timp pierdut în coloane; trafic mai fluent; un „pas important” pentru Valea Prahovei, în evaluarea șefului CJ Prahova. Articolul nu oferă un calendar mai detaliat (zi exactă) pentru deschiderea circulației și nici date tehnice despre proiect; singurul reper de termen menționat este luna august, ca estimare de finalizare. [...]
Drumul Expres Brăila–Galați se apropie de deschidere, cu stadiu fizic de peste 97% , iar finalizarea podului peste Siret – ultimul obiectiv major rămas – devine critică pentru respectarea termenului anunțat pentru finalul lui 2026, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ridicat și poziționat încă un segment al tablierului podului peste râul Siret, operațiune care a durat trei ore și pentru care a fost folosită o macara de mare capacitate, de 700 de tone. Informațiile au fost transmise de directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. Podul peste Siret, „ultimul obiectiv” rămas pe șantier CNAIR indică podul peste Siret drept elementul care mai trebuie închis pentru a putea deschide circulația pe întregul drum expres. În paralel cu montarea segmentelor de tablier, au fost finalizate lucrările de montare a hobanelor pentru faza 6 și au fost dezafectate fundațiile provizorii (piloneți) folosite la etapa anterioară de montaj. Podul hobanat peste Siret are 307,75 metri și este descris de șeful CNAIR drept una dintre puținele structuri de acest tip din România. Structura este realizată din nouă tronsoane, fiecare cu o greutate de 90 de tone; după aliniere, sectoarele urmează să fie sudate și conectate prin hobane la stâlpii de susținere de pe cele două maluri. Termenul de deschidere și contextul întârzierilor Circulația pe Drumul Expres Brăila–Galați „trebuie deschisă” până la finalul acestui an (2026), conform aceleiași surse. Proiectul a avut însă un istoric de amânări: Economedia a relatat anterior că deschiderea ar urma să aibă loc în toamnă, după ce, la finalul anului trecut, șeful CNAIR indica prima parte a lui 2026. În spațiul public au existat și semnale privind probleme de execuție și teren instabil. Spotmedia a relatat, pe baza declarațiilor purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, că inaugurarea ar urma să fie în octombrie, iar Observator News a scris despre tasări apărute înainte de deschidere, pe fondul unui teren mai moale decât se anticipase și al unor ajustări față de datele din faza de proiectare. Datele proiectului și miza economică regională Drumul Expres Brăila–Galați are 10,76 km, iar valoarea contractului este de 449,42 milioane lei, fără TVA, finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Conform CNAIR, legătura va uni Brăila și Galați și va crea o conexiune directă între Moldova și Muntenia, cu efect de amplificare a utilizării Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, deja în exploatare. „Acest nou Drum Expres va pune în valoare și mai mult Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, aflat deja în exploatare, ceea ce va contribui la dezvoltarea economică și la creșterea relevanței strategice a regiunilor din sud-estul, dar și din nord-estul României”, spune Cristian Pistol. [...]
Conectarea Tunelului de bază Brenner aduce mai aproape mutarea transportului de marfă de pe șosea pe calea ferată , un obiectiv-cheie al UE pentru reducerea emisiilor și fluidizarea comerțului transfrontalier, potrivit Mediafax . Cele două galerii principale ale tunelului, aflat sub granița dintre Italia și Austria, au fost conectate, într-un proiect care, după finalizare, va ajunge la 64 de kilometri. Străpungerea celor două galerii principale a avut loc simultan, după mai mulți ani de lucrări. Momentul a fost marcat marți, 28 iulie, când mineri și manageri de proiect din Austria și Italia s-au întâlnit pentru prima dată în secțiunea de tunel. Ce s-a conectat, concret, și unde Odată cu această etapă, lucrările de excavare din lotul austriac H53 Pfons–Brenner s-au conectat la tunelurile principale deja finalizate ale lotului italian H61 „Mules 2–3”, conform site-ului oficial al proiectului, bbt-se.com. La aproximativ 1.400 de metri sub Pasul Brenner, există acum două conexiuni transfrontaliere noi între Austria și Italia. După străpungerea tunelului de explorare din 18 septembrie anul trecut, cele două țări sunt acum conectate și prin cele două tuneluri feroviare principale. De ce contează: capacitate mai mare pe cale ferată într-un coridor sufocat de trafic Tunelul de bază Brenner este prezentat drept piesa centrală a strategiei UE de a transfera o parte importantă a transportului de marfă din Alpi de pe șosea pe calea ferată. Reuters, citată de Mediafax, notează că proiectul vizează reducerea emisiilor și o mai bună funcționare a comerțului transfrontalier. Presiunea pe infrastructura rutieră din zonă este ridicată: Pasul Brenner este unul dintre cele mai aglomerate coridoare de transport din Europa, traversat anual de peste 2,5 milioane de camioane, aproximativ 14 milioane de vehicule și circa 50 de milioane de tone de mărfuri, cu efecte directe asupra comunităților locale. Calendar, costuri și efecte operaționale așteptate Proiectul este cofinanțat de UE, iar Comisia Europeană a transmis că au fost săpați peste 220 de kilometri de tunel, ceea ce aduce finalizarea mai aproape. Datele-cheie menționate în material: Inaugurare estimată: 2032 Cost estimat: 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,5 miliarde lei) Lungime: 55 km, extinsă la 64 km prin conectarea la o legătură subterană existentă către Innsbruck Timp de călătorie: între Fortezza (Italia) și Innsbruck ar urma să scadă de la 80 de minute la mai puțin de 25 de minute Ce urmează pe șantier După conectarea galeriilor principale, atenția se mută spre continuarea excavării către Innsbruck. Două mașini de forat tuneluri (TBM) – Wilma și Olga – se pregătesc să finalizeze săpăturile celor două tuneluri principale în această direcție, iar după încheierea acestor lucrări toate tunelurile feroviare ar urma să fie complet conectate. „Cu peste 220 de kilometri de tunel săpați, finalizarea Tunelului de bază Brenner, cofinanțat de UE, este cu un pas mai aproape! Minerii au conectat acum Austria și Italia prin două tuneluri feroviare principale”, a transmis Comisia Europeană. [...]
