Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori, care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro. Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală.
Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km.
Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1.
Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor.
„Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea.
Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune.
„Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea.
Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt:
Evaluarea indică o inaugurare simultană, deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august, în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată.
CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului.
„Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Recomandate
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
UMB a început asfaltarea pe lotul Mircești–Pașcani, iar ținta CNAIR este un coridor rutier continuu de 397 km între București și Pașcani până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă termenele sunt respectate, legătura rutieră rapidă ar reduce semnificativ timpii de deplasare pe axa București–Moldova și ar schimba fluxurile de transport pe una dintre cele mai aglomerate direcții din țară. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că antreprenorul român UMB Spedition a început așternerea stratului de bază pe primii 11 kilometri din lotul 3 al A7 (Mircești–Pașcani), care are în total 28,09 km. În paralel, pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de rețele de apă potabilă și montarea elementelor ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru managementul traficului și siguranță). Ce se construiește și cât costă Lotul 3 Mircești–Pașcani este finanțat prin PNRR, iar valoarea contractului este de 1,76 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor transmise de șeful CNAIR. Antreprenorul „s-a angajat” să deschidă circulația pe întreg lotul (28,09 km) până la finalul anului 2026, potrivit aceleiași surse. 397 km de drum rapid București–Pașcani: din ce se compune traseul Obiectivul indicat de CNAIR pentru 2026 este ca șoferii să poată circula pe 397 km de autostradă și drum de ocolire între București și Pașcani, astfel: A3 (București–Ploiești): 62 km A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km Totalul cumulat menționat este de 397 km. Ce urmează și care este limita informației Calendarul rămâne condiționat de respectarea angajamentului de deschidere „până la finalul anului 2026”, formulare care indică o țintă, nu o certitudine. Digi24 relatează începutul asfaltării pe lotul Mircești–Pașcani ca etapă de execuție, dar nu oferă în acest material un grafic de punere în trafic pe segmente sau date despre eventuale riscuri de întârziere. [...]
Închiderea temporară a unor spații de servicii pe A7 reduce opțiunile de oprire pe tronsonul Buzău–București , într-un context în care infrastructura de suport pentru șoferi este încă limitată pe această autostradă, potrivit Antena 3 . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, vor fi închise temporar spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău–București). „Din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău – București) vor fi închise temporar. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.” Ce înseamnă operațional pentru șoferi Măsura afectează direct posibilitatea de a opri pentru servicii de bază pe A7, Antena 3 notând că autostrada „încă nu le pune la dispoziție șoferilor suficiente spații de servicii”, iar închiderea celor de la km 28+400 restrânge și mai mult alternativele pe traseu. Ce urmează În materialul citat nu este precizat un termen de redeschidere. Într-o relatare separată, Adevărul menționează că autoritățile nu au anunțat deocamdată un calendar pentru reluarea activității, redeschiderea urmând să aibă loc după remedierea problemei tehnice. Context: probleme recente pe șantierele A7 Separat de închiderea spațiilor de servicii, CNAIR a comunicat anterior că mai multe șantiere de pe Autostrada A7 au fost inundate după vijelii și ploi abundente, fiind afectate sectoare între Focșani și Pașcani, unde activitatea nu se poate desfășura „în ritm normal”, conform aceleiași surse. [...]
Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului , potrivit Economedia . Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu. Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective. Ce include proiectul și unde se construiește Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute: 4 noduri rutiere; 10 poduri și pasaje; 2 parcări. Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Structurile cu complexitate ridicată și nodurile rutiere Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, lungime 750 m; pasaj peste DN 6 și CFR 133, lungime 450 m; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, lungime 450 m. Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest. Finanțare, valoare și termen Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni. Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia . Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului. [...]
Finalizarea lotului Nădășelu–Zimbor (30,6 km) aduce A3 mai aproape de un coridor continuu de 155 km , cu efect direct asupra timpilor de transport și a conectivității rutiere dintre Transilvania și nodurile regionale, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ajuns la un stadiu fizic de 98% pe acest tronson din Autostrada Transilvania A3, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol. Pe șantier, UMB este mobilizată cu 510 muncitori și 238 de utilaje, iar lucrările rămase vizează în principal operațiuni de finalizare și punere în siguranță a circulației. Ce mai este de făcut pe lotul Nădășelu–Zimbor Conform informațiilor transmise de CNAIR, echipele lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport) și a iluminatului rutier. Miza operațională: legătura pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș După finalizarea lucrărilor la viaductele Țopa Mică și Nădășelu și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), obiectivul este deschiderea circulației continue pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. Contractul pentru lotul Nădășelu–Zimbor are o valoare de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Termene și dependențe Pentru cei 42 de kilometri dintre Nădășelu–Zimbor și Poarta Sălajului, termenul-limită este august 2026, conform jaloanelor din PNRR, cu o durată de proiectare și execuție de 27 de luni. În paralel, și lotul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) se apropie de finalizare, tot cu un stadiu de 98%, ceea ce indică faptul că următorul pas critic rămâne închiderea lucrărilor punctuale (inclusiv viaductele) pentru a permite continuitatea traficului pe segmentul extins. [...]
Un tronson de 30,6 km din Autostrada Transilvania (A3) a ajuns la 98% execuție , ceea ce apropie de deschiderea traficului o legătură care ar permite, după închiderea unor „verigi” rămase, circulație continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, potrivit Stirile Pro TV . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a transmis că stadiul de realizare pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor a ajuns la 98%. Pe șantierul de 30,6 km, constructorul român UMB Spedition este mobilizat cu 510 muncitori și 238 de utilaje. Ce mai lipsește pe tronsonul Nădășelu–Zimbor Potrivit șefului CNAIR, în această etapă se lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță) și a iluminatului rutier. De ce contează operațional: continuitate pe 155 km, după finalizarea unor lucrări conexe După finalizarea lucrărilor la două viaducte de pe traseu (Țopa Mică și Nădășelu) și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), ar urma să se poată circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. În material se arată că Autostrada Transilvania este considerată „vitală” pentru dezvoltarea economiei și pentru optimizarea rutelor europene de transport, în contextul geopolitic actual. Finanțare și valoare Valoarea contractului este de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027. [...]
