Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori, care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro. Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală.
Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km.
Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1.
Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor.
„Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea.
Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune.
„Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea.
Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt:
Evaluarea indică o inaugurare simultană, deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august, în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată.
CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului.
„Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Recomandate
Lucrările la Autostrada Sibiu–Făgăraș au trecut de 50% pe cel mai avansat lot , iar cele patru tronsoane ale proiectului – circa 70 km, cu termen de finalizare 2028 – sunt în execuție, potrivit HotNews , care citează o informare a directorului CNAIR , Cristian Pistol. Autostrada Sibiu–Făgăraș este împărțită în patru loturi, iar „cel mai înaintat” dintre ele a ajuns la un stadiu fizic de peste 50%, conform declarațiilor transmise de șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De ce contează: presiune pe livrarea până în 2028 Informația relevantă pentru piață și pentru planificarea regională este că proiectul intră într-o fază în care diferențele de ritm între loturi devin vizibile, iar ținta 2028 depinde de menținerea mobilizării pe toate cele patru tronsoane, nu doar pe segmentul aflat în față. HotNews notează că cele patru tronsoane însumează aproximativ 70 de kilometri și au ca termen de finalizare anul 2028. În materialul citat nu sunt oferite, însă, detalii suplimentare despre stadiul fiecărui lot în parte, dincolo de mențiunea privind lotul care a depășit 50%. [...]
Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]
Noul PTF Sighetu Marmației II se deschide etapizat, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere România–Ucraina , începând de joi, 8 octombrie, ora 12:30, potrivit Economedia , care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Noul obiectiv include podul peste râul Tisa și un punct de frontieră complet echipat – clădiri, hale de control, instalații și echipamente – pentru desfășurarea activității. Miza operațională este crearea unei legături rutiere directe suplimentare între România și Ucraina, care să degreveze și să completeze infrastructura existentă la graniță. Deschidere în trei etape, cu restricții inițiale de tonaj Deschiderea se face etapizat, cu acces inițial limitat la vehicule ușoare: Din 8 octombrie 2026 : pot circula autovehicule pentru transport de persoane cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv) . Ulterior : traficul va fi extins și pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuze și camioane . În decembrie 2027 : este prevăzută etapa a treia, când punctul va fi deschis și traficului pietonal . Ce urmează pentru companii și transportatori Pentru operatorii de transport și companiile care depind de mobilitatea transfrontalieră, calendarul etapizat înseamnă că beneficiile pentru transportul greu (camioane) nu sunt disponibile din prima zi, ci vor depinde de momentul anunțat ulterior pentru extinderea traficului peste 3,5 tone. În schimb, deschiderea imediată pentru vehicule ușoare introduce rapid o rută suplimentară de trecere, cu potențial de reducere a presiunii pe punctele existente. [...]
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
Deschiderea etapizată a noului PTF de pe Tisa limitează inițial traficul la vehicule sub 3,5 tone , ceea ce înseamnă că impactul imediat al noii legături rutiere România–Ucraina va fi mai ales pe mobilitatea persoanelor, nu pe transportul greu de marfă, potrivit Economica , care citează informațiile transmise de CNAIR . În cadrul contractului au fost realizate atât podul rutier peste râul Tisa , cât și un nou Punct de Trecere a Frontierei (PTF), cu clădiri, hale de control, instalații și dotări necesare funcționării. Cum se deschide punctul de frontieră: trei etape Autoritățile anunță o deschidere în trepte, în funcție de infrastructura disponibilă: 8 octombrie 2026 – Etapa I: acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv). Etapa II: extinderea circulației pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. Decembrie 2027 – Etapa III: extinderea punctului de trecere și pentru traficul pietonal . Date tehnice: pod de 268 m și PTF cu 6 benzi pe sens Noul pod peste Tisa are o lungime totală de 268 metri și este format din două poduri paralele , câte unul pentru fiecare sens de circulație, separate de 3 metri. Conform CNAIR, proiectul include și: 1,2 km de drum nou două benzi pe sens trotuare 5 poduri de desecare o intersecție tip girație un punct de frontieră Pentru PTF, sunt prevăzute 6 benzi pe sens : două pentru autovehicule mici, două pentru transport marfă, una pentru Corp Diplomatic și una pentru transport persoane. Infrastructura mai include două clădiri administrative (poliția de frontieră și vamă) și patru hale de control , dotate pentru a respecta prevederile ghidului Schengen. În forma anunțată, noua legătură rutieră devine funcțională imediat pentru trafic ușor, însă calendarul arată că deschiderea completă pentru fluxuri mai diverse (inclusiv pietonal) se întinde până în 2027, iar momentul exact al Etapei II nu este precizat în informațiile citate. [...]
Centura Comarnic, un proiect de 516 milioane lei, a fost deschisă traficului joi după-amiază, oferind o rută alternativă la DN1 pe Valea Prahovei, una dintre cele mai aglomerate zone rutiere din țară, potrivit news.ro . Tronsonul are aproape 5,9 kilometri și a fost construit în aproximativ trei ani, deși inițial proiectul fusese estimat să fie finalizat într-un singur an. Autoritățile locale spun că noua șosea de centură este menită să decongestioneze traficul din zona Comarnic, unde „de ani de zile se formează coloane de autovehicule”. Ce include investiția și de ce contează operațional Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu, a prezentat principalele elemente ale lucrării, care ar trebui să susțină preluarea unei părți din fluxul de pe DN1: centură ocolitoare de 5,9 kilometri, ca alternativă la DN1; două poduri, de 81 de metri și 40 de metri, peste râul Prahova; un viaduct de 370 de metri, cu nouă deschideri, care traversează râul Prahova, linia ferată București–Brașov și strada Podul lui Neag; patru intersecții cu sensuri giratorii, pentru acces și ieșire de pe centură. Valoarea proiectului este de 516 milioane de lei, din care 438 de milioane de lei reprezintă lucrări de construcții-montaj, conform datelor prezentate de Nanu. Întârzieri față de planul inițial Lucrările au început oficial la 6 noiembrie 2023, într-un eveniment la care au participat autorități locale și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, inclusiv Sorin Grindeanu, ministrul de la acea vreme. Execuția a durat aproape trei ani din cauza unor probleme tehnice și administrative, între care consolidări necesare după surpări de teren, întârzieri legate de avize și relocarea utilităților. Context: presiunea pe DN1 rămâne, dar apar „soluții certe” Întrebat despre perspectiva unei autostrăzi între Ploiești și Brașov, Virgiliu Nanu a indicat că, la nivel local, accentul este pus pe proiecte considerate realizabile pe termen scurt, precum centurile ocolitoare. La inaugurare a fost invitat și directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, care a întârziat, iar Nanu a explicat în discurs că acesta a rămas „agățat în trafic”. „Nu în ultimul rând, chiar dacă încă sunt pe drum şi sunt agăţaţi în trafic, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor de la CNAIR - şi aici mă refer la domnul director general Cristi Pistol - pentru că de fiecare dată a fost alături de acest proiect, a fost alături de noi”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu. [...]
