Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori, care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro. Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală.
Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km.
Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1.
Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor.
„Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea.
Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune.
„Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea.
Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt:
Evaluarea indică o inaugurare simultană, deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august, în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată.
CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului.
„Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Recomandate
Au început săpăturile la tunelul Boița 1 de pe A1 Sibiu–Pitești , potrivit Mediafax , care citează un anunț făcut luni de directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Tunelul este pe secțiunea 2 a autostrăzii, Boița–Cornetu. Conform informațiilor transmise, „Tunelul Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km, iar pe traseul ei sunt prevăzute 7 tuneluri. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA), potrivit CNAIR. „Cristian Pistol spune că, în paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde până acum au fost săpați 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.” În ansamblu, finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), este prezentată ca un pas necesar pentru completarea coridorului 4 pan-european care traversează România între Constanța și Nădlac (850 km), mai notează sursa citată. [...]
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare , iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN . Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres. Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025. Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate. În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș. [...]
Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție , potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3. Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat. „După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres. Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic. În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe. Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt: pentru finalizarea „în această vară”, CNAIR cere creșterea ritmului de execuție și o mobilizare mai eficientă; descărcarea traficului de pe Lotul 4 se poate face doar după finalizarea Lotului 3, care ar urma să lege și Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja; fără Lotul 3, nu se poate asigura o conexiune eficientă între A3 (București–Ploiești, cu legătură spre A7), DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km. [...]
CNIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Otopeni–A0 , potrivit Mediafax . Proiectul vizează conexiunea dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Autostrada A0, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, spune că ar fi primul drum expres din județul Ilfov. Anunțul a fost făcut de ministru pe Facebook, unde a prezentat investiția drept o „conexiune strategică” în perspectiva construirii viitorului Terminal 2 al aeroportului. Șerban susține că noul drum de mare viteză ar urma să deservească atât fluxurile de pasageri către noul terminal, cât și transportul de marfă către zona Cargo. Ministrul mai afirmă că legătura cu inelul de autostradă al Bucureștiului (A0) va facilita accesul utilajelor și materialelor de construcții către șantierul terminalului. În același timp, proiectul este prezentat ca o soluție pentru comunitățile din județ, printr-un acces mai rapid la A0 și reducerea timpilor de deplasare și a aglomerației. Contractul lansat în licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are o valoare estimată de 454 milioane lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 30 aprilie, conform aceleiași surse. Durata de realizare este estimată la 30 de luni. Drumul de legătură ar urma să aibă 2,55 kilometri, iar bretelele de conexiune o lungime totală de 7,5 kilometri. Proiectul include și construirea unor pasaje supraterane peste DJ 200 B și peste Autostrada A0 Nord. [...]
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești , unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați. Cum vor fi folosiți banii Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Principalele caracteristici ale finanțării sunt: împrumutul poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului , fără TVA și exproprieri; fiecare tranșă va avea condiții financiare stabilite separat, inclusiv dobânda și calendarul rambursării; perioada de maturitate poate ajunge până la 27 de ani pentru creditele rambursate în rate sau 16 ani pentru cele rambursate integral la scadență. Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Proiect strategic pentru România Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța. Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni: Sibiu – Boița (14,15 km) Boița – Cornetu (30,35 km) Cornetu – Tigveni (37,40 km) Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km) Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km) Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat. Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028. [...]
